3 motive pentru a începe să simţi că meriți

3 motive pentru a începe să simţi că meriți

Scopul final al fiecărei ființe umane de pe pământul ăsta este să se simtă bine, să fie fericită. Dacă realitatea care o  înconjoară nu se conformează cu aspiraţiile şi aşteptările ei , atunci începe zbaterea. Lupta constă în principal în încercarea noastră de a modela realitatea exterioara, de a o schimba astfel încât la final să se potrivească cu starea de fapt pe care ne-o dorim noi. în zilele noastre , putini sunt cei care stiu că numai prin schimbarea a ceea ce este în interiorul nostru putem să producem schimbări reale în exterior.

Chiar şi aşa,  presupunând că cineva ar sti totul despre arta manifestării dorințelor şi ar face totul că să le aducă în realitate , este posibil totuși că la finalul zilei, spre disperarea noastră, nimic să nu se întâmple.

Când apar astfel de situații, e momentul să ne punem sub lupa credințele. Principalul motiv pentru care nu primim tot ceea ce ne dorim este că în adâncul sufletului nostru, noi credem că nu merităm.  Aceasta e o credință foarte puternica pe care am remarcat-o foarte des la persoanele cu care am lucrat: “ îmi doresc asta dar știu că nu merit, nu sunt demn de a primi așa ceva, nu se cade să am eu aşa ceva…cel putin deocamdată , deoarece ….”.)

 

1. Amintiţi-vă că noi dăm înţeles expeienţelor noastre

 

În tot ceea ce facem, suntem în poziția privilegiată de a alege ce înţeles vrem să dăm situatiei pe care o experimentăm. Atât de multa libertate şi putere avem! Odată ce am decis că nu merităm, Universul nu ne va combate decizia şi nu pentru că am avea dreptate ci pentru că ne iubește atât de mult încât ne permite luxul , ne da libertatea de a ne juca în cadrul acestor granițe pe care noi înșine ni le stabilim. Atât de tare ne sustine propria creatie şi jocul ales.

Odată ce ne-am hotărât asupra unui anume înțeles, acesta devine adevărat! Fiecare decizie oricât de mica ar fi ea, fiecare alegere pe care o facem despre ce să credem în legătura cu noi , despre realitatea noastră sau  personajele  alaturi de care jucam … toate ne afectează întreagă viată!

Este înțelept şi prudent în același timp să dăm atenție mare oricărui lucru în care credem pentru că acesta e felul în care ne creăm realitatea. În secunda în care noi incepem să credem că avem valoare şi  merităm să fim fericiti, jocul se schimbă, Universul se conformează imediat noilor reguli pe care noi le stabilim. Astfel că ne va  furniza toate sincronicitatile, toate ajutoarele, toată recuzita pentru a ne susține în noua noastră decizie şi perspectiva asupra vieţii.

În felul acesta este imperios necesar să ne focusăm doar asupra acelor aspecte pe care ne dorim să le experimentam. Întrebați-vă : chiar doriți să trăiți o viata întreagă simțind că nu meritați mai mult?

Aveti ceva de câstigat dacă jucati jocul acesta al lipsei de merit? Ce câstigati cu asta? Vă permite să stati în banca voastra, neremarcati astfel încât nu vă puteti face de râs daca, cumva, sunteti puşi faţă în faţă cu jucatori mai mari? Nu primiti niciodata sarcini prea grele? Staţi “la adăpost” şi astfel sunteţi feriţi de eşecuri sau provocări? Care e avantajul vostru ? În subconştient , cu siguranţă exista ceva care vă spune că aveti ceva de câstigat dacă vă considerati nedemni de ceva mai bun. Nu lăsati neexplorat acest domeniu.

 

2. Nimic nu este întâmplător în Univers

 

Problema este că acesta credinţă- că nu merităm, ca nu avem valoare –  e atât de ascunsă , atât de adânc îngropată  sub straturi şi straturi de condiţionări, încât  numai după o periaodă de timp în care am lucrat mult cu noi înşine , isi scoate capul la iveala, iese la suprafata minţii noastre conştiente. Altfel, egoul nostru umflat nu va admite niciodata  că are acesta credinta , căci nu e constient deloc de ea şi se considera îndreptătit să pretindă lucruri pe care vede că prietenii/ vecinii/ starurile de cinema sau marii sportivi deja le au.

Dar este o mare diferenta între ceea ce pretindem în mod conştient şi ceea ce subconstientul nostru este efectiv pregătit să primească.

Piedica numarul unu pe calea vindecarii sau dizolvarii acestei credinte fundamentale este faptul că oamenii nu sunt dispusi să renunte la ea! Este o credinţă ce ţine de esenţa noastră, o adoptam pe la începutul copilariei şi ii permitem să fie cimentată de societate şi biserică. Îndrăzneala de a pune sub semnul întrebării adevarul acestei credinte este de neimaginat pentru cei care se consideră din naştere “păcătoşi”,  inferiori, “ mai puţin/ mai jos decât…” , “nu destul de …”, pentru că li s-a tot spus asta pe parcursul întregii vieţi.

Universul ne iubeste necondiţionat, înspaimantatoarea Zi a Judecătii de Apoi este doar o profunda auto-analiza unde noi suntem proprii noştri judecatori şi avocaţi. Sursa nu ne refuză nimic , nu ne ţine departe de nimic, din contra, noi trăim într-un flux continuu de iubire, lumină şi abundenţă şi singurul motiv pentru care nu experimentăm toate acestea este că noi blocăm acest flux cu fricile  noastre, cu credinţele noastre limitative, cu gândirea negativa, conditionările şi prejudecătile noastre.

Nimic nu este la întâmplare în acest Univers, cu totii avem locul nostru în acest puzzle al vietii; nu există piese lipsă şi nu sunt nici piese în plus, rămase pe dinafară; cu totii ne potrivim perfect în acestă creaţie.

Ni s-a spus că e o virtute să fii modest, să nu ceri prea mult, să nu credem că suntem “buricul pamantului” şi că totul se învarte în jurul nostru. Dar noi chiar suntem centrul universului nostru, căci realitatea din jurul fiecaruia este doar o proiectie a lui catre exterior: “precum inlauntu  aşa şi înafara”.  Fiecare dintre noi este centrul propriului său univers. Asta nu înseamnă că suntem egoisti, superiori, aroganţi sau ingamfaţi. Nu atâta timp cât nu implica faptul că ceilalti  sunt mai putin decat noi, inferiori în orice fel, că nu sunt creatori la fel de puternici ca şi noi. Acesta este modelul gândirii « orizontale » , cum a fost ea numită, însemnând că nu consideri că esti nici mai mult, nici mai putin decât ceilalti. Nu suntem nici macar egali, căci suntem UNUL.

Poate că a fost un lucru bun, la urma urmei, că ni s-a spus să fim modesti şi umili şi să stam în banca noastra. Pentru că éra în care am trăit pâna acum a stimulat şi intărit egoul, individualitatea, separarea iar în felul acesta probabil că am evitat multe conflicte inutile. Dar vremurile s-au schimbat !

Am intrat intr-o noua eră în care structurile materiale se vor schimba. Vom avea şansa să fim şi mai umani dar în acelaşi timp să ne amintim şi de propria natura divină şi de puterea noastră enorma de creaţie. Ne putem permite în sfarsit să aruncăm măştile şi să strălucim.

 

3. Cu toţii merităm, e un drept din naştere

 

Am discutat deja despre faptul că nimic nu e întâmplator şi că toti avem locul nostru în Universul acesta, ne potrivim perfect în țesătura vieții iar Dumnezeu ne iubește pe toți la fel.

Daca accepți că fiecare are locul lui şi merită să fie acolo, numai tu NU … zicând « Nu am valoare », « Nu merit să fiu fericit, să am ce îmi doresc , etc » … nu este oare abia asta cu adevarat o afirmație egoistă , arogantă şi înfumurată? Pentru că tu afirmi, în fond, că esti excepția de la regulă ! Toată lumea are locul ei , numai tu nu. E că şi cum ai cere atenţie specială, ai vrea să fii în lumina reflectoarelor : “Priviți la mine, sunt singurul aspect nevrednic al Creației! Dumnezeu a avut o zi proasta când m-a făcut pe mine!” E ca şi când iei în derâdere perfecțiunea Creaţiei.

Merităm să fim iubiți, fericiți, bogați, etc , cu asta ne naștem, e dreptul nostru divin. Nu avem nevoie să demonstrăm nimănui, nici măcar noua, că suntem demni să beneficiem de tot ce a creat Dumnezeu, că avem valoare, că suntem vrednici de iubire.

Odată ce am fost creați, înseamnă că automat avem valoare si merităm.

 

Când avem de-a face cu acest subiect – « merit să fiu x, y, z ? » , pe lângă acțiunea de a ne analiza credințele limitative şi de unde provin ele, este util să reținem că orice problemă servește mereu un scop mult mai înalt. Nu e întâmplător că ne găsim în acesta situație. Poate că ar fi mai bine să căutăm lecţia din spatele întâmplării « nefericite ». Ce ni se scoate la lumina pentru a putea vindeca ?  Ce aspect al meu nu e pe deplin integrat de sinele meu ? Numai aşa, într-o buna zi vom putea spune : « dacă nu m-as fi simțit atât de lipsit de valoare şi de nevrednic atunci, nu aş fi devenit ceea ce sunt acum ! »

 

Ca de obicei , te invit să-mi spui părearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a plăcut?

Cum te-as mai putea ajuta in călatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

 

© Copyright Cristina Tomescu 2015

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

2019 – Pasul decisiv către suveranitate

2019 – Pasul decisiv către suveranitate

Anul 2019 – are vibraţia numărului 12 (2+0+1+9=12), octava mai înaltă a vibraţiei numărului 3 care reprezintă  triada sacră, Trinitatea, creaţia, sincronizarea, echilibrul.

12 este număr sacru, simbol al perfecţiunii. El reprezintă şi “cercul vieţii” şi este exprimat prin cele 12 semne zodiacale, ciclurile de 12 ani  în astrologia chineză, 12 luni ale anului calendaristic, 12 x 2 ore într-o zi, precum şi în multe simboluri religioase: 12 triburi ale lui Israel, 12 apostoli ai lui Iisus, 12 petale ale chakrei inimii …Chiar şi în matematică este considerat număr sublim.

Aşadar, 2019 reprezintă încheierea unui ciclu de învăţare şi elevare a sufletului (numărul 12) dar şi intrarea într-o stare de echilibru şi conexiune profundă  cu întreaga Creaţie (3=Trinitatea). Este anul în care avem puterea să fim cu adevărat creatori suverani, să decidem cu responsabilitate ce ne dorim să creăm mai departe, să ne poziţionăm pe un nivel superior de vibraţie şi să ne stabilim traiectoria pentru următoarea etapă a vieţii noastre.

2019 poate fi anul în care înţelegem cu adevărat cine suntem, ce reprezentăm pe acest pământ , cât de mare este puterea noastră şi cum o putem folosi pentru binele comunităţii, a omenirii, a Universului.

Ce vă prezint în continuare  nu sunt predicţii, acesta nu este domeniul meu de expertiză, ci mai mult observaţiile mele vizavi de evoluţia clienţilor cu care am lucrat şi informaţiile obţinute în Cronica Akasha

 

Schimbări mari de percepţie la nivel 3D

 

Percepţia realităţii înconjurătoare se face deja prin alţi ochi parcă, dubiile sunt înlăturate, credinţele vechi dispersate, şi începem să vedem cu adevărat oportunităţile care vin spre noi. Energia lui 3 reprezintă întruparea conştiinţei Christice, generozitate, bunătate, iertare, compasiune, binecuvântare, credinţă şi iubire, astfel că în 2019 ne aşteptăm ca aceste calităţi să fie îmbrăţişate la o scară şi mai largă, la nivel individual şi de comunitate.

Din ce în ce mai mulţi oameni sunt dispuşi să ierte, să uite, să nu se mai preocupe de ce cred alţii despre ei. Nu mai iau personal anumite reproşuri sau acuzaţii ce vin din partea celor încă netreziţi, nu mai sunt dispuşi să se conformeze şi nici nu se mai lasă antrenaţi în discuţii sau situaţii sub nivelul lor de frecvenţă. Zâmbesc, înţeleg, acceptă, trimit iubire şi compasiune, şi merg mai departe. Viaţa devine mai uşoară aşa, mai liniştită, fără drama şi cu mai multă bucurie. Am lucrat cu sute de persoane care au ajuns să spună: “ nu mă mai consum ca altă dată”, “încerc mereu să înţeleg şi să accept”, “am iertat total şi  m-am eliberat”…

În 2018 am avut cei mai mulţi clienţi cu o vibraţie a sufletului de 5.1- 5.2 , ceea ce confirmă faptul că s-a produs un mare salt la nivelul întregii omeniri în nivelul de conştiinţă şi mulţi au trecut de pe o scală de vibraţie de dimensiunea a patra, mentală, logică, mai închisă şi rigidă, la un nivel în care principala preocupare este alinierea cu Sinele, autenticitatea, integritatea, respectarea dorinţelor sufletului, nu pe cele ale egoului.

 

 

Apar stări superioare de percepţie

 

Începem să vedem, auzim, simţim lucruri pe care nu le ştiam, nu le intuiam înainte. Din ce în ce mai mulţi dintre cei cu care am lucrat încep să se deschidă către alte dimensiuni şi primesc vise, viziuni, semne, sfaturi, mesaje de la fiinţe de lumină, fraţi galactici, elementali, arhangheli sau ghizi personali.

Partea frumoasă este că toţi cei care experimentează o astfel de expandare mi-au descris-o cu bucurie, cu iubire, cu lacrimi de fericire uneori, pentru că întotdeauna o astfel de comunicare este simţită ca venind din Lumină, învăluindu-te în iubire profundă şi necondiţionată, gata să ajute, să asiste pe cel care s-a deschis către o astfel de interacţiune.

De foarte multe ori întrebarea este: “cum de nu am ştiut până acum că avem acces la aşa ceva, cât de dens este acest matrix care ne-a ţinut legaţi fedeleş, fără să putem vedea, auzi, şi mai ales crede(!!) că mai există şi altceva dincolo de realitatea celor cinci simţuri?”

Deschiderea către astfel de daruri reprezintă finalul unei prime etape de evoluţie (21 decembrie 2012-2019), reprezentată de slăbirea forţei matrixului asupra noastră, a controlului,  ieşirea din iluzie, recâştigarea încrederii în sine şi  în puterea noastră interioară , plus creşterea nivelului de conştientizare .

Din 2020 intrăm puternic în cea de a doua fază, urmatorul ciclu de 7 ani, când vom acţiona de la un alt nivel, mult superior celui din ultimii 7 ani.

 

 

Atenţie la atenţie

 

Fiindcă suntem într-un an de creaţie şi avem deja destulă putere de manifestare, e nevoie să fim permanenţi conştienţi de ceea ce gândim, vorbim, facem, pentru că dacă ne lăsăm antrenaţi în poveştile sau circul care ni se oferă de mass media sau de societate, în general, ne pierdem concentrarea şi creaţia noastră ia o altă întorsătură, nu mai serveşte intenţiei noastre iniţiale.

Atenţia noastră este cel mai de preţ lucru. Pentru ea se bat corporaţii, guverne, sisteme  ce vor încerca întotdeauna să ne distragă, să ne deturneze de la propria ghidare şi să ne promită că vor avea grijă de noi dacă le permitem sau (şi mai provocator pentru ego) dacă vrem să avem şi noi bunăstarea, frumuseţea, sănătatea, fericirea pe care ne-o flutură ademenitor pe sub nas.

Când simţim că “ne ia valul” e nevoie să ne focusăm rapid în interior, să ne regăsim centrul, esenţa şi echilibrul personal. 2019 este un an puternic, avem nevoie de rădăcini adânci.

Marele secret al manifestării este să îţi menţii focusul permanent pe ceea ce îţi doreşti, să îţi incluzi aceste intenţii în setarea mentală zilnică, să renunţi la separarea vieţii: acum fac partea spirituală, meditaţia, jurnalul, respiraţia, vizualizarea…. apoi, după o oră- două, mă arunc iar în valurile tulburi ale vieţii cotidiene şi mă confrunt cu problemele “reale” ale existenţei în 3D. E ca şi când duci o viaţă dublă, eşti fragmentat. Împletirea spiritualului cu viaţa cotidiană este examenul final pentru orice Lucrător în Lumină. A fi spiritual înseamnă să îmbrăţişezi realitatea de la un nivel de conştiinţă şi vibraţie superioară, nu să fugi, să scapi de cotidian.

Anul trecut ne-a izbit serios de maluri şi ne-a forţat să ne recunoaştem şi să ne folosim măiestria. Anul 2019 ne poate duce către un nivel vibraţional şi de conştiinţă neexperimentat până acum de către cei mai mulţi dintre noi (în sensul cel mai bun), doar că, dacă nu ne controlăm atenţia, e posibil să deviem serios de la traiectoria dorită. În cazul acesta vom experimenta  tot felul de probleme, certuri, disensiuni, drame… De aceea vă invit să vă amintiţi de acest avertisment şi să consideraţi  astfel de situaţii un semnal de alarmă menit să vă redirecţioneze atenţia către ceea ce contează cu adevărat, către priorităţile voastre. Asta presupune că le cunoaşteţi deja şi vi le-aţi asumat!

 

Nu uita de viziunea ta

 

Când spun să ne realiniem cu centrul sau esenţa noastră mă refer şi la viziunea puternică pe care poate deja, la început de an, ţi-ai creat-o, re-actualizat-o, îmbunătăţit-o.

Dacă nu ţi-ai luat timp să înţelegi ce doreşti să creezi, unde vrei să ajungi la finalul acestui an, acestui deceniu, sau până la finalul vieţii, îti va fi greu să sesizezi când eşti ademenit de pe cale, când te îndepărtezi de la scopul, obiectivul sau misiunea ta, pentru că nu ai o idee clară despre care sunt acestea.

Viziunea noastră ne ridică atunci când ne prăbuşim, ne face puternici când simţim că alunecăm, ne susţine când nu mai avem răbdare. O persoană care nu crede în viziunea sa, este slabă şi uşor de manipulat de către orice factor exterior. Iar în 2019 este posibil ca fenomenele naturale, sociale, sau de altă natură, să ne testeze acestă aliniere.

Pentru cei care au lucrat cu ei în 2018, şi-au descoperit  Sinele şi, mai ales, au acceptat destrămările, reconfigurările, schimbările din ultima parte a anului, va fi ceva mai uşor să continue viziunea sau să clădească o alta “pe curat”. Dacă, din contra, anul trecut aţi ţinut cu dinţii de status quo, aţi opus rezistenţă schimbărilor, aţi obosit luptându-vă împotriva a ceea ce credeaţi că doar “ vine peste voi” nemeritat sau ilogic, atunci, în primele luni ale anului vă invit să acţionaţi în direcţia identificării şi respectiv alinierii cu viziunea voastră pentru viaţa viitoare, pentru că mai târziu va fi din ce în ce mai dificil să o faceţi…în linişte şi de bună voie!! 2019 vă va forţa să schimbaţi ce nu este aliniat cu sufletul vostru.

 

Ai  încredere în ceea ce primeşti

 

Amintiţi-vă că Spiritul vă susţine mereu, “vă ţine spatele”, totul serveşte unui anume scop, aveţi încredere în proces, chiar dacă acest lucru presupune să demonstrăm mereu şi mereu  o răbdare de fier şi o încăpăţânare de a nu ne desprinde ochii de pe “premiul” final, darul pe care ni-l dorim fiecare.

După ce ne stabilim clar intenţia de a crea ceva, mai avem nevoie să înţelegem două componente multidimensionale de bază care contribuie la împlinirea obiectivului: existenţa unui anumit sistem care ne sustine şi ghidarea primită din partea echipei noastre personale.

Ce reprezintă aceste componente? Kryon dă ca şi exemplu un copac ce va creşte puternic şi viguros atunci când este sprijinit de un sistem propice :  pământ potrivit, precipitaţii, soare , albine pentru polenizare, păsări care să-l cureţe de dăunători, etc. Copacul are doar “intenţia” clară, impregnată în sămânţa sa, de a creşte. Nu se “gândeşte” la ce ar avea nevoie ca să crească, dacă este vrednic să crească şi să ocupe un anume loc în livadă sau în pădure. La fel şi noi, în acestă nouă realitate multidimensională în care începem să operăm, beneficiem de ajutoare care să ne susţină şi ajute în realizarea intentiilor noastre (vezi şi Evanghelia dupa Matei 6:25-34 )

Nu e nevoie să ne preocupăm noi de modul în care se va realiza intenţia. Vom beneficia de sincronicităţi, vom întâlni oamenii care trebuie, vom fi în locul potrivit la momentul potrivit, vom primi la timp informaţiile necesare…. Noi trebuie doar să începem să rostogolim bulgărele la vale. Anul acesta, cu predilecţie, fiind un an de vibraţie trei,  suntem sprijiniţi să facem cu adevărat un salt major în evoluţia noastră, să ne reinventăm, să creăm ceva puternic, atenţie: dacă este aliniat cu adevărul nostru, cu esenţa, nu cu egoul!

Dacă, însă,  îţi stabileşti obiectivele, intenţiile, dorinţele, dar după câteva zile sau săptămâni începi să te îndoieşti de reuşita ta, sau te tot întrebi “dar cum aş putea eu oare să realizez un lucru atât de măreţ?”, “cine sunt eu să cred că pot realiza asta?”, “dar dacă nu-mi iese/ nu reuşesc..?”,  etc, atunci interferezi cu tot sistemul care a început deja să lucreze pentru împlinirea dorinţelor tale. Frica este cea care poate întrerupe sincronicităţile şi corupe sistemul. “Sistemul nu poate funcţiona când îţi negi puterea personală”, spune Kryon.

 

Integritate şi adevăr

 

Tuturor celor care au trecut prin Realinierea Sufletului sau prin alte forme de terapie, curăţare, reconectare, aliniament, etc, le atrag atenţia că palmele după ceafă, din partea Universului, vor veni mai rapid acum şi vor fi mai puternice! Perioada de timp dintre cauză-efect se scurtează cu cât frecvenţa de vibraţie creşte.

2019 nu va mai accepta minciuna, mişmaşurile, lipsa de integritate sau acţiunile împotriva propriului suflet. Cu cât vom încerca mai mult să păcălim sistemul sau să nu ne asumăm responsabilitatea pentru gândurile, cuvintele sau acţiunile noastre, cu atât vom avea mai mult de suferit.

Autenticitatea, integritatea, ecologia gândului şi a faptei sunt caracteristici de bază ale noului val de energie din 2019.

În aceeaşi notă, cooperarea, lucrul în grupuri, comunităţi, acţiunile orchestrate pentru binele colectivităţii, vor deveni preponderente. Din ce în ce mai multe persoane îmi spun că şi-au găsit “tribul”, adică un grup de persoane cu aceleaşi valori şi obiective, cu care pot discuta concepte şi idei pe care nu le pot exprima, poate, în propria famile, datorită diferenţei de înţelegere şi de vibraţie.  Coeziunea acestor grupuri va fi stabilită tot de nivelul de integritate, autenticitate şi adevăr al fiecărui membru.

O ultimă observaţie referitoare la aceste valori de bază ale noului an: datorită faptului că societatea este cumva divizată: o parte trezită care tinde spre iluminare şi regăsirea puterii interioare şi o parte încă ancorată în vechea paradigmă: competiţie, comparaţie, critică, judecată, invidie,  ierarhizare, etc, şi mai mult decât atât, datorită faptului că individul poate fi “divizat” în interiorul său propriu: o parte trezită care tinde spre iluminare şi o parte care încă funcţionează în sisteme ancorate în vechea paradigmă (familie, relaţii,  job, afacere, etc) atunci este mai mult ca sigur ca 2019 ne va da o multitudine de ocazii să fim testaţi, încercaţi, provocaţi, împinşi, forţaţi să renunţăm la partea care nu este în aliniere cu adevărul nostru. Aşadar, 2019  poate fi destul de incomod pentru cei care nu au făcut o “curăţenie” suficient de profundă până acum.

Astrologii vorbesc despre posibile probleme ale sistemului imunitar în 2019  şi cred eu  că ar putea fi determinate şi de aceste  situaţii în care părţi din noi nu sunt integrate sau ne luptăm să menţinem o anumită realitate deşi ea este total împotriva sănătăţii sufletului şi trupului nostru. Afecţiunile sistemul imunitar încearcă să ne atragă atenţia că ceva este total greşit în modul în care ne poziţionăm în viaţă, că am permis să stăm în frică, nesiguranţă, nemulţumire, auto-amăgire, nevrednicie, critică, etc, mult prea mult timp. În paralel cu investigaţiile , analizele şi consultaţiile medicale alopate, investigaţi-vă, analizaţi-vă şi consultaţi-vă şi propriul suflet !! Cu cât ajungeţi să vă onoraţi esenţa mai rapid şi mai autentic, cu atât bolile autoimmune  vor dispărea mai repede şi mai uşor din trupul vostru.

 

Ingredientul cheie pentru 2019

 

Fiind un an al creaţiei , o închidere a “cercului vieţii”, 2019 poate să devină un reper major pentru fiecare dintre noi, cei care ne dorim trecerea la un nou nivel de experimentare a existenţei conştiente şi creatoare pe Pământ. Doar că nimic nu se va mişca înainte pentru noi dacă : 1. nu devenim compleţi pe dinăuntru şi 2.  nu ne simţim şi onorăm corespunzător locul în acest Univers .

La punctul unu mă refer la contopirea sacră între divinul feminin şi divinul masculin din noi înşine, mai înainte de toate. În sesiunile de coaching sunt întrebată mereu despre modalităţile de a atrage sufletul pereche, flacăra geamănă, etc, dar dacă această unire nu s-a întâmplat deja în noi înşine, slabe şanse să se manifeste în exterior.

Apoi, un an de creaţie are nevoie de un centru de creaţie sănătos, echilibrat, stabil, o baterie încărcată, gata să susţină influxurile creatoare, dorinţa noastră de expandare. Şi aici vorbesc despre sistemul nostru energetic şi mai ales despre chakra a doua care a fost “secătuită” la mulţi dintre noi.

La punctul doi mă refer la ceea ce eu consider a fi  ingredientul de bază necesar pentru a putea fructifica potenţialul uriaş adus de energiile lui 2019, şi anume, iubirea de sine.  Dacă încă nu ştii cine eşti , nu ai încredere în adevărul divinităţii din tine, încă mai oscilezi în a crede că meriţi să obţii ce îţi doreşti, etc, atunci nu vei putea să te manifeşti ca entitate suverană, ca şi creator deliberat şi puternic al vieţii tale.

 

Vă doresc să aveţi curaj, hotărâre şi putere în a vă urma intenţiile creatoare şi bucurie, compasiune, calm şi iubire, pentru a face din 2019 anul în care v-aţi revendicat definitiv suveranitatea.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

 

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2019

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

 

Şantajul emoţional – prima parte: perspectiva spirituală

Şantajul emoţional – prima parte: perspectiva spirituală

Când cineva foloseşte şantajul emotional pentru a te determina să acţionezi aşa cum îşi doreşte, te simţi ameninţat, folosit, exploatat, înfricoşat, întotdeauna cu nervii întinşi la maximum,într-o stare permanentă de “luptă sau fugi”. Cu toţii am avut (sau inca avem) măcar o persoană în viaţa noastră pe care am considerat-o toxică sau o situaţie în care am simtit că am fost manipulaţi emotional. Premisa de la care vă propun să pornim în analiza acestei situaţii este următoarea:

 Mediul în care trăim este o experienţă internă, nu o realitate exterioară !

Odată ce înţelegem acest lucru, intrăm într-un alt spaţiu de rezolvare a problemelor.

 

1.Ne asumăm responsabilitatea pentru viaţa noastră

 

În primul rând, atâta timp când încă eşti convins că X “îţi face” probleme , “te face să te simţi …”, “te umileşte”, etc… te identifici cu rolul de victimă. Din acestă poziţie nu poţi schimba nimic. Doar înduri, plângi, te întrebi de ce oare, dai vina pe celălalt…

Fiecare dintre noi este o bucată de Dumnezeu, suntem iubiţi în aceeaşi măsură de Creator indiferent de ce facem, de cum ne comportăm! Dacă copilul vostru face o  boacănă sau comite o faptă cu adevărat reprobabilă, nu îl mai iubiţi?

Ideea că Dumnezeu nu îi va mai iubi pe cei “păcătoşi” şi îi va trimite în iad a fost o formă de alinare pentru oamenii oprimaţi, timp de secole, dar acestă gândire nu a reuşit decât să facă jugul din jurul gâtului mai suportabil. E doar o amăgire a minţii. Şi o necunoştere a Legilor Universale.

Legea vibraţiei şi Legea cauzei şi efectului sunt cele “responsabile” de experienţele pe care le trăim. Dacă vibraţia noastră este scăzută, guvernată de frică, nesiguranţă, nemulţumire de sine, critică, judecată, vom atrage către noi persoane care să ne ajute să scoatem la suprafaţă aceste emoţii, să le conştientizăm şi să lucrăm cu ele pentru vindecarea sufletului nostru.

Asumarea responsabilităţii pentru propria vibraţie (data de gândurile , credinţele, emoţiile, comportamentele noastre) este primul pas pentru a ieşi dintr-o relaţie toxică.

 

2.Nu încercăm să scăpăm sau să fugim

 

Mai ales dacă situaţia durează de ceva timp, tendinţa este să ne zbatem, să ne facem planuri de răzbunare sau de evadare din această relaţie, dar observaţi cât de multă rezistenţă opuneţi stării de fapt!

Eu nu pledez aici pentru acceptarea abuzului de orice fel, doar vreau să subliniez o idee de care este bine să vă amintiţi când vă aflaţi orice relaţie conflictuală:

indiferent cât de repede fugiţi sau cât de departe vă duceţi, întotdeauna vă veţi lua pe voi înşivă cu voi!

Adică: dacă nu rezolvaţi conflictul vostru interior, dacă nu vindecaţi rana sau nu dizolvaţi umbra, indiferent în care altă relaţie veţi  intra, veţi experimenta acelaşi tratament din partea partenerului, poate chiar mai dureros, pentru că lecţiile neînvăţate se vor repeta întotdeauna la un nivel superior de intensitate, ca să ne scuture, să ne trezească, să ne oblige să facem conştientizări şi schimbări în propriul nostru câmp vibraţional.

Cu cât vă puneţi întrebări mai devreme despre ce anume din voi a atras o astfel de relaţie, ce aveţi de vindecat, de ce nu vă puteţi iubi pe voi înşivă suficient, de ce vă este frică, ruşine, de ce vă consideraţi vinovat, etc , cu atât drama va fi mai uşoară.

Când trăiţi situaţii imposibile, aproape ireale, scenarii de film de groază (şi am auzit o mulţime la cei cu care am lucrat!), atunci e clar că aţi întârziat mult învăţarea lecţiilor şi deja sunteţi la faza de învăţare accelerată, prin suferinţă şi uneori, da, să recunoaştem, chiar prin tragedie.

Dacă încă respiraţi, aveţi capul pe umeri şi puteţi gândi, atunci fiţi convinşi că există o modalitate de rezolvare a situaţiei în care vă aflaţi.

 

3.Ne ancorăm în recunoştinţă

 

“Asta-i prea de tot!!”, vor spune unii. Ce e nevoie să ştim este că recunoştinţa este cea mai puternică unealtă pe care o avem la dispoziţie într-o astfel de situaţie. Pare absurd dar este adevărat.

Nu e vorba de recunoştinţă pentru că partenerul vă bate sau vă manipulează emotional, ci pentru faptul că vi se atrage atenţia într-un mod din ce în ce mai clar, adesea imperativ, că nu sunteţi în regulă din  punct de vedere al energiei personale (determinate, repet, de gândurile şi emoţiile pe care le întreţinem în majoritatea timpului).

Recunoştinţa te ajută să te situezi pe un nivel vibraţional superior, unde începi să ai acces la o mai mare claritate şi pace interioară, ce devin o platformă de pe care să putem să înţelegem mai exact ce ni se întâmplă, ce oportunitate de transformare personală ni se oferă,  ne autocunoştem, ne înţelegem lecţiile şi să decidem ce vrem să experimentăm mai departe.

Orice suferinţă, orice conflict, este un factor evolutiv, ne impinge înainte, ne îndeamnă să cercetăm, să înţelegem, să pătrundem în zone necunoscute, poate, până atunci.

“Dragă Spirit, îţi mulţumesc că mi-ai adus în faţă aceste situaţii. Ştiu că indiferent ce se întâmplă este spre binele meu cel mai înalt, chiar dacă acum, din poziţia în care mă aflu, nu pot înţelege cum anume. Mulţumesc pentru că îmi dai putere, curaj şi înţelepciune să învăţ despre cine sunt eu cu adevărat şi să acţionez astfel încât să îmi descopăr Lumina. Îţi mulţumesc pentru cei pe care îi aduci în calea mea pentru că ştiu că am nevoie de oglinzile lor ca să îmi pot vedea frumuseţea din ce în ce mai radiantă”

Şi amintiţi-vă mereu de promisiunea Creatorului: “Eu nu vă trimit decât îngeri”.

 

3.Înţelegem că totul e un joc

 

Am venit în acestă  viaţă cu un scop clar, acela de autounoaştere. Năzuinţa inconştientă a omului, adânc sădită în noi, de care am uitat la naştere, este să ne dăm seama până la finalul vieţii de natura noastră divină. Atât. Restul, adică viaţa aşa cum o înţelegem noi, este doar un joc al separării!

Am venit aici pretinzând că nu ne amintim cine suntem, acceptând regulile jocului 3D, şi am început să manifestăm circumstanţe care să ne ţină oglinda, să ne arate cât de separaţi suntem de Divinitate.

Relaţiile apropiate sunt cel mai puternic instrument de învăţare, aici , pe Pământ. Partenerii de viaţă, părinţii şi copiii noştri sunt învăţătorii noştri cei mai buni! Cu ei vom avea cele mai multe încercări şi probleme. Cum spunea Arsenie Boca: “cei mai mari duşmani ai noştri sunt casnicii noştri”, familia.

Jocul relaţiilor se bazează pe premisa că suntem o dată separaţi de Dumnezeu şi a doua oară că suntem indivizi separaţi. Marile frici ale omenirii vin din aceste două iluzii. Dar ştiţi cum se spune: “lucrurile nu sunt ceea ce par la suprafaţă”

Dacă ne ridicăm deasupra circumstanţelor şi înţelegem că “torţionarii” noştri ne sunt cei mai buni prieteni odată trecuţi dincolo de voal, atunci putem să percepem lumina din ei, să îi judecăm cu inima, înţelegând că acţionează şi ei  din neştiinţă sau din frică – dintr-o nevoie de a se simţi puternici, în control, stăpâni pe circumstanţele vieţii lor  şi mai mult decât atât, că am co-creat împreună cu ei, cu bună ştiinţă, situaţiile care să ne trezească la Adevăr. Binecuvântează şi onorează pe învăţătorii tăi.

“Nu există nici victime, nici agresori în lumea asta – însă doar maeştrii ştiu asta” (“Conversaţii cu Dumnezeu”- Neal Donald Walsh)

 

4.Învaţăm lecţiile întâi, apoi hotărâm ce facem mai departe

 

O întrebare pe care vă invit să vi-o adresaţi este acesta:  “Dacă aş accepta ideea că am co-creat această situaţie în mod intenţionat, ce am dorit oare să învăţ sau să înţeleg despre mine, din ea?”

Dacă veţi fi sinceri, veţi găsi răspunsuri de genul: “ Am înţeles că:

– mi-e frică de singurătate pentru că…

nu cred că sunt suficient de puternic/ deştept/ atractiv/, frumoasă/ isteaţă/ sexy, etc, pentru a merita aceasta

persoană sau ceva mai bun

nu mă iubesc deloc / nu mă iubesc suficient pe mine însumi/însămi

-mă consider vinovat/ă, ruşinat/ă pentru că am făcut lucrul x,y, z, şi acum cred că trebuie să plătesc, vreau să mă pedepsesc

-mi-e frică să nu retrăiesc aceleaşi emoţii din copilărie sau adolescenţă: abandon, trădare, respingere, umilire, nedreptate

frica de a fi inadecvat, insuficient de, mai prejos decât, nevrednic, fără valoare, nerespectat, etc, mă face să acţionez cu orgoliu, gelozie, violenţă, sau , din contra, cu nesiguranţă, autocompătimire, slugărnicie, vinovăţie, victimizare

-nu cred că merit să fiu fericit/ă .

 

Dacă vă aflaţi într-o situaţie de şantaj emotional, vă sfătuiesc ca până data viitoare să lucraţi cu cele patru puncte menţionate mai sus. În articolul următor vor aborda acestă situaţie ceva mai concret şi nu doar din punct de vedere spiritual. Vom vedea cum putem recunoaşte un astfel de şantaj,  care sunt semnele de manipulare în relaţii, cum să ne comportăm cu un manipulator…

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

Dependenţa de neajutorare

Dependenţa de neajutorare

 

Trăim o perioadă foarte plină, condensată, din punct de vedere energetic. Lucrurile par să se accelereze, suntem împinşi spre a face schimbări majore în viaţa noastră, evenimentele se aranjează de la sine, în moduri surprinzătoare uneori, dar e clar că suntem ghidati spre alte niveluri de conştiinţă.

În acest context avem nevoie să ne accesăm puterea interioară, să credem în noi, în ghizii noştri, în Univers, ca să putem naviga uşor prin acestă perioadă. Ce se întâmplă este că mulţi oameni rămân agăţaţi în vechi tipare mentale, emoţionale sau comportamentale, şi astfel valurile acestea tumultoase de energie nouă îi izbesc rău de tot de pământ.

Mulţi se plâng că nimic din ce fac nu pare să funcţioneze, că realitatea înconjurătoare nu se schimbă indiferent de cum au abordat problema, că şi-au pierdut puterea şi răbdarea, pentru a concluziona că totul e o amăgire, şi  de aici… depresia sau starea permanentă de neputinţă şi victimizare

Ce declari Universului cu o astfel de atitudine este că renunţi la a învăţa cum să îţi creezi realitatea. Accepţi că nu eşti în stare să te ridici vibraţional, şi te arăţi şi puţin iritat pentru că ghizii şi îngerii nu par sa îţi sară în ajutor şi să rezolve problema, iar cei din jur nu lasă tot doar ca să te ajute pe tine să te simţi bine.

 

1.Munca cu sine e parte din misiunea personală

 

Primul pas în a gestiona o astfel de stare este să înţelegem că nimic din ce ne este dat să trăim nu este o ”întămplare nefericită”. Perioadele dificile ne ajută să creştem. Totul are un rost, un scop, serveşte unui ţel mai înalt, pe care , este posibil, să nu-l vedem noi acum.

Generaţia care a venit să lucreze cu aceste energii grosiere, de frecvenţă joasă, este o generaţie de maeştri (nişte învăţăcei nu ar fi făcut faţă acestor timpuri grele!!) Aaşadar ştiam în ce ne băgăm când ne-am oferit voluntari să coborâm în acestă densitate şi să contribuim la transformarea negativităţii planetare. Daca acum intrăm în victimizare, neputiinţă şi depresie, nu facem decât să ne dezicem de misiunea cu care am venit.

Credeţi-mă, dacă noi, Lucrătorii în lumină, nu putem să transformăm vibraţiile acestea joase din noi înşine şi din societate, nimeni nu poate!

Aşadar, ar fi de ajutor să ne gândim că atunci când muncim să transformăm în noi aceste gânduri, emoţii, comportamente, de fapt facem o “muncă în folosul comunităţii”. Toată lumea beneficiază dacă noi reuşim să ne ridicam pe o scală vibraţională mai înaltă, să “epurăm” egregorul colectiv, să îl infuzăm cu mai multă iubire şi lumină.

Suntem permanent conectaţi la energia colectivă, din acest motiv uneori suntem luaţi înainte de valul de emoţii ale unei colectivităţi. Nu curăţăm doar ce este al nostru, uneori avem misiunea de a curăţa şi aspecte negative care nu ne aparţin. Orice emoţie care se ridică la suprafaţă ne obligă să facem o incursiune înlăuntrul nostru, să săpăm adânc până ajungem la adevărul nostru fundamental, la esenţa noastră. Acest proces face parte din trezirea noastră ca specie.

Din acest motiv poate să pară uneori că nu se mai termină etapa acesta de curăţare, de încercări. Pare să nu mai vină acel moment în care să spui: “Gata, am terminat, în sfârşit sunt bine!”

 

2.Neajutorarea este un comportament învăţat, transformat în obicei, prin repetiţie

 

În 1965 Martin Seligmans a făcut un studiu despre condiţionarea clasică, modul în care oamenii şi animalele asociază un lucru cu altul.

Initial studiul a fost făcut pe căţei. Unora dintre ei li s-a administrat câte un uşor şoc electric şi nu li s-a dat nicio posibilitate de a scăpa de acest “tratament” (da, ştiu, drepturile animalelor au fost de multe ori  încălcate…îmi doresc mult să schimbăm acest lucru în viitor). Altor căţei li s-a administrat şocul electric dar li s-a oferit posibilitatea să fugă, să sară peste un gărduţ şi să evite astfel electrocutarea. Majoritatea au făcut-o.

In etapa următoare au fost luaţi toţi căţeii şi au fost plasaţi într-o zonă din care puteau imediat evada, ca să nu primescă şocul electric. Surpriza a fost că acei căţei cărora initial nu li s-a dat nicio şansă de a scăpa de tratamentul neplăcut, nici măcar nu au încercat să fugă, deşi le era foarte facil să o facă. Credeau în continuare că nu au ce face, că sunt “condamnaţi” să sufere acele şocuri. Toţi căinii cărora li se dăduse în prima fază libertatea de a fugi, au făcut-o imediat ce au văzut că se apropia pedeapsa.

Acesta este un exemplu de neajutorare învăţată. Deşi puteau acţiona în beneficiul lor, câinii invăţaţi să sufere şocul, au acceptat situaţia şi nu au făcut nimic.

Ca o paranteză, poate ştiţi de modul în care sunt dresaţi elefanţii în India: când sunt mici, elefănţeii  sunt legaţi de un stâlp gros astfel încât, neavând putere suficientă să îl dărâme, se simt neputincioşi şi, în timp, renunţă la a mai încerca. Când sunt mari, aceşti elefanţi pot fi legaţi  şi de un mic scăunel sau un băţ înfipt în pământ, pentru că ei nu vor mai încerca să scape, sunt condiţionaţi în neputinţă.

 

learned-helplessness-elephant

 

Studiul a fost extins şi la subiecţi umani. Unii muncitori au fost obligaţi să lucreze în timp ce în fundal se auzea un zgomot foarte deranjant, dar nu aveau ce face, nu puteau opri în niciun caz acel zgomot. Alt grup de muncitori a fost pus să lucreze cu acelaşi zgomot de fond, dar i s-a spus că există un întrerupător de unde se poate decupla. Mulţi dintre muncitorii din al doilea grup nu şi-au exercitat dreptul de a închide transmisia şi cu toate acestea, rezultatele lor au fost mai bune decât cele ale muncitorilor care ştiau că nu au încotro şi trebuie să suporte zgomotul. De ce? Pentru ca ştiau că au oricând libertatea şi capacitatea de a închide transmisia, şi atunci nu i-a mai deranjat atât de tare.

Pentru subiectul despre care discutăm noi acum, concluzia este următoarea:  Dacă ani la rândul am acceptat că nu putem schimba nimic în realitatea noastră, ca suntem neajutoraţi, fără putere, ca nu avem în noi resursele necesare pentru schimbare, atunci, din obişnuinţă mentală, emoţională şi comportamentală, vom continua să nu facem nimic, doar să ne plângem, să ne victimizăm, să ne căinăm. Unii dintre cei cu care am lucrat sau cu care am discutat pe mail, nu au deloc încredere că pot schimba ceva în vaţa lor, şi atunci nici nu încercă să facă mare lucru, le este mult mai uşor să rămână în “familiaritatea” sentimentului de neputinţă.

Ar mai fi un aspect de menţionat aici: unii aducem cu noi aceasta “familiaritate” de ceva mai mult timp în urmă. Găsesc adesea în Cronica Akasha jurăminte de suferinţă, de sacrificiu, programe de slăbiciune, victimizare, persecuţie, etc, din alte vieţi, astfel că aceste atitudini de dezîmputernicire şi neajutorare sunt parte din memoria noastră celulară şi de aceea mai greu de conştientizat şi dizolvat fără ajutor.

E nevoie să înţelegem că noi trăim acum în alte timpuri şi altă energie faţă de cea în care au trăit părinţii şi bunicii noştri. Tot sistemul nostru solar se deplasează printr-un spaţiu galactic prin care noi nu am mai trecut niciodată înainte. Suntem cei care experimentăm saltul galactic “în direct”. Ai mai multe explicaţii în articolul de aici.

Apoi, carantina asupra Pământului a fost ridicată din 2012, astfel că avem mult ajutor de la ghizi, învăţători şi îngeri, precum şi de la familia nostră galactică, cu toţii îşi doresc să ajute omenirea să iasă din suferinţă, dezîmputernicire şi neştiinţă. E nevoie doar să ne facem partea noastră de muncă şi vom fi categoric ajutaţi. Noi nu mai suntem singuri!

 

3.Schimbă-ţi perspectiva

 

Ca să ieşim din deznădejde şi neajutorare avem nevoie să identificam ce gânduri stau la baza acestor emoţii. Nu poţi să te simţi neajutorat dacă nu ai întreţinut o perioadă de timp anumite gânduri care te-au determinat să te simţi astfel. Gândurile determină emoţiile.

Emoţiile în sine nu sunt permanente, ele se schimbă, dar dacă noi ne menţinem focusul o perioadă lungă de timp pe anumite eşecuri, nerealizări, nereuşite, nu facem decât să ne scufundăm şi mai adânc în disperare. Nu e nevoie să ne tot amintim de experienţele nefericite din trecut, nu trebuie să tot încercăm să înţelegem de ce s-a întâmplat un anume lucru, ori să ne reproşăm că am greşit.

Poţi avea un dialog cu tine însuţi: care e lecţia de învăţat de aici? Ce mi se scoate în prim plan? Care e emoţia pe care nu reuşesc să o transform? Ce cred eu oare că e adevărat dacă am aceste emoţii? … dar stai în prezent, gândeşte-te mai mult la rezolvare decât la cauză. Astfel vei ieşi din victimizare şi îţi vei asuma rolul de creator al vieţii tale.

Modul în care răspunzi la un anumit stimul (întâmplare, circumstanţă, persoană) îţi indică nivelul de conştiinţă şi respectiv de vibraţie la care te afli.

Când avem o dependenţă de neajutorare, căutăm mereu suport, sprijin, în afara noastră. Schimbăm terapie după terapie, terapeut după terapeut, şi totuşi insistăm că nimic nu funcţionează. Am pune bucuroşi toată încărcătura asta emoţională în braţele cuiva priceput, să ne scape de ea! Doar că nu funcţionează niciodată astfel! Încărcătura există tocmai pentru a lucra noi, personal, cu ea, căci doar aşa vom evolua emotional şi spiritual.

Cu cât rănile noastre sunt mai mari, cu atât primim mai multă Lumină prin ele, spunea Rumi

Dacă alegi să îţi schimbi perspectiva asupra vieţii, dacă faci o alegere hotărâtă să schimbi modul în care vezi realitatea din jurul tău şi cum te vezi pe tine în acestă realitate, întregul Univers te va ajuta, te va ghida, te va sprijini. Dar decizia e numai a ta. Şi e o decizie dificilă, e drept, pentru că suntem condiţionaţi să alegem negativitatea. E mai uşor să stai întins pe podea şi să plângi, decât să te ridici şi să îţi asumi munca de transformare şi responsabilitatea ce vine odată cu ea.

Sigmund Freud spunea că oamenii opun rezistenţă fericirii. Pentru a ne elibera de emoţiile negative  e nevoie să fim conştienţi la ce anume opunem rezistenţă şi să ne schimbăm abordarea.

 

4.Mulţumeşte

 

Când mulţumeşti pentru ce experimentezi, chiar dacă experienţa ta nu este una dintre cele mai fericite, ai intrerupt iluzia, te-ai ridicat din genunchi şi ai afirmat că înţelegi jocul şi că eşti dispus să-l joci.

Indiferent de cât de gravă este situaţia ta, poţi găsi motive pentru a mulţumi. Vibraţia recunoştinţei te susţine ca să poţi face schimbările necesare. O inimă îndurerată dar care poate să exprime încă recunoştinţă, nu se scufundă în neajutorare şi deznădejde.

Tot ceea ce experimentăm în prezent este rezultatul a ceea ce am construit în trecut – ce am gândit, ce am vorbit, ce am simţit şi ce am făcut. Noi nu creăm instantaneu, există un timp tampon între momentul creaţiei şi momentul manifestării în plan fizic. Şi e minunat că este aşa, altfel am manifesta o grămadă de negativitate.

Dacă tot ce faci este să te plângi de ce ai în prezent în realitatea ta şi să te simţi neajutorat şi fără de speranţă, nu vei reuşi decât să întăreşti vibraţia de insatisfacţie, limitare şi lipsă care caracterizează viaţa ta acum. Dacă nu îţi place ce trăieşti, începe să schimbi de astăzi gânduri, emoţii, comportamente, pentru că astăzi construieşti realitatea ce se va manifesta peste ceva timp în planul fizic.

Acesta este cel mai greu pas de făcut: să ignori neajunsurile prezentului, timp în care să te focalizezi total pe viziunea măreaţă a viitorului pe care vrei să îl aduci în manifestare peste un timp.

 

5.Îmbrăţişează-ţi esenţa divină

 

Dacă rămâi la nivelul uman, fizic, material, nu poţi să îţi schimbi realitatea. Materia nu poate transforma materie. Doar conştiinţa, energia, poate transforma materia, realitatea manifestă.

Conectează-te cu divinitatea din tine, cu acea parte de dimensiunea a cincea, sufletul. Aşa vei începe să simţi că există un plan mai înalt pentru tine, că perioada prin care treci şi emoţiile negative pe care le experimentezi sunt necesare pentru elevarea sufletului tău. Şi asta e tot ce contează în Univers.

Începe cu iertarea de sine şi a celorlalţi, eliberează durerea care te-a ţinut prizonier, scutură-te de ruşine, nevrednicie şi vinovăţie, de judecăţi şi interpretări, învaţă să te iubeşti pe tine, dezvoltă-ţi compasiunea

Cu cât te ocupi mai mult de aceste aspecte, cu atât vei vedea că nu te vei mai simţi neajutorat deşi nu ai lucrat direct pe neajutorare. Ţi-ai luat atenţia de pe ceea ce nu te mulţumea şi te-ai concentrat pe ce îţi aduce bucurie.

Noi suntem propriile noastre obstacole. Înălţându-te  în vibraţie, vei avea acces din ce în ce mai mult la idei, oportunităţi, vei avea o perspectivă mai amplă asupra sensului vieţii tale, şi vei afla cine eşti cu adevărat.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

7 paşi către manifestarea realităţii

7 paşi către manifestarea realităţii

Procesul de manifestare a realităţii în trei paşi este, după Abraham-Hicks, foarte simplu: ceri, Universul livrează, tu primeşti. Pare floare la ureche, nu?

Mintea noastră, în această dimensiune materială în care ne aflăm şi având atâtea exemple de eşecuri din trecut, nu se lasă convinsă aşa uşor că putem avea tot ce ne dorim. De obicei dăm vina pe circumstanţe, pe alte persoane, pe ghinion… Ce am ajuns să înţeleg este că procesul de manifestare devine mai fluid, mai uşor, dacă ne concentrăm pe pasul trei. Aici avem noi de învăţat multe.

Despre primul pas, acela în care ceri, iarăşi există anumite lucruri de lămurit. În primul rând, noi cerem permanent şi constant câte ceva de la Univers. Cu fiecare nemulţumire pe care o trăieşti, trimiţi în vortexul tău de creaţie dorinţa de a experimenta opusul. Dacă ţi-e frig sau foame, trimiţi dorinţa de a sta la căldură şi de a mânca, dacă nu îţi plac hainele tale sau casa în care stai, Universul a priceput deja că îţi doreşti altceva…

Problema este că, de cele mai multe ori , noi nu suntem conştienţi de ceea ce am trimis ca solicitare. Creăm inconştient şi atunci nu este de mirare că nu reuşim să manifestăm ce ne dorim. Dacă, de exemplu, lucrăm conştiincioşi la a manifesta un nou job, mai bine plătit, dar zilnic noi informăm Universul că avem nevoie de libertate şi timp pentru noi şi familia noastră, acestea fiind valorile cele mai dragi nouă, atunci nu vom primi prea curand oferta de  serviciu. Inconştient vom face tot felul de acţiuni care ne vor sabota împlinirea lucrului pe care ni-l dorim (conştient) cel mai mult.

Aşadar, pentru mine, primul pas când e vorba de a ne manifesta realitatea dorită este :

 

Pasul 1. Aliniază-te cu dorinţa sufletului

 

De multe ori ne dorim lucruri pentru că aşa vedem că au alţii sau pentru că nu ştim ce ar presupune exact acel lucru, sau pentru că e doar o dorinţă egotică care ne-ar face să ne simţim importanţi, superiori, invidiaţi… iar Universul nu oferă suport în astfel de demersuri.

Vom fi sprijiniţi doar când e vorba de o dorinţă a sufletului, care ne-ar bucura, ne-ar ajuta să ne expandăm,să evoluăm,  să aducem şi mai multă Lumină în noi.

Ce înţelegem de aici? Că e nevoie să fim în contact cu Sinele nostru, să ştim cine suntem, ce nevoi avem, ce dorim să creăm pe Pământ , care ne sunt lecţiile de învăţat, temele de experimentat. Cei care îşi cunosc profilul sufletului, indiferent că au avut viziuni proprii, sau că au meditat şi au găsit singuri răspunsurile, sau au apelat la hipnoză, regresii, Realinierea Sufletului, etc, calcă altfel pe pământ, sunt mai echilibraţi, mai siguri pe ei, înţeleg de ce au venit, care le este rolul, şi pot crea în aliniere cu această direcţie. Nu sunt “peste tot”, azi vor ceva, mâine cred că au descoperit cu adevărat ce nevoi au, şi schimbă direcţia….

Până nu ştim exact cine suntem şi ce căutăm în viaţa noastră, avem două puncte de atracţie: unul al sufletului şi unul al ego-ului. Ideea e că sufletul vine cu o agendă, iar ego-ul, furat de strălucirea lumii, încearcă să manifeste cu totul altceva. În felul acesta vom avea mereu senzaţia că tragem singuri căruţa după noi, că nu suntem sprijiniţi de Univers, că nimic nu pare să ne iasă după cum ne dorim.

 

Pasul 2: Decide clar ce vrei

 

Dacă nu ştii ce anume îţi doreşti, va fi greu să începi să manifeşti conştient realitatea. Imaginează-ţi că eşti cu  un grup de prieteni la un restaurant. Studiaţi meniul şi fiecare face comanda, dar tu inca nu te-ai hotarat. Spui ceva la repezeala, apoi, pana sa ajunga chelnerul la capatul celallat al mesei, il mai strigi o data si schimbi comanda. Când vă citeşte ce a scris, ca să nu greşească cumva, tu iţi aminteşti că era o specialitate a bucatarului care îţi făcuse cu ochiul, aşa că il rogi să schimbe comanda ta. Dacă te mai duci şi o data după el, la bucatărie, să îl rogi să schimbe şi salata, e clar că ori te vei alege cu 2-3 platouri de mâncare în faţă, ori cu niciunul.

Alege să creezi ceea ce te bucură, ce te-ar entuziasma, astfel eşti sigur că te aliniezi cu dorinţa Sinelui Înalt. Odată ce ai hotărât ce vrei, rămâi constant, permite să se manifeste în viaţa ta, apoi faci alte corecţii.

Cartea electronica gratuită,” Adevăratul Nord”, articolul “Menire, Scop, Misiune”, şi emisiunea Viaţa în armonie, din 3 martie, vorbesc toate despre cum poţi să iei decizii împuternicite după ce ai aflat ce îţi doreşti să creezi.

 

Pasul 3: Foloseşte-ţi imaginaţia

 

Ai nevoie de o viziune. Universul nu reacţionează la ceea ce spui tu că ai vrea, ci la starea ta de a fi, la vibraţia pe care o emani în câmpul quantic. Acestă vibraţie este determinată de mai mulţi factori, printre care emoţia este unul fundamental.

Folosim imaginaţia doar ca să începem să rostogolim bulgărele de zăpadă la vale, pentru că ea acţionează ca un simbol, ca o reprezentare sau o matriţă, prin care informăm Universul despre dorinţa noastră. Imaginaţia ne pune în acea stare de a fi în care să permitem Sinelui Înalt să ne furnizeze ceea ce vrem.

Este nerealist să aştepţi să ţi se împlinească lucrurile exact aşa cum ai vizualizat tu! Doar te limitezi în acest fel, sau împiedici cu totul manifestarea. Panourile cu imagini ale casei tale de poveste sau cu maşina visată, partenerul ideal, jobul mult râvnit…nu au decât rolul de a genera în noi o vibraţie atât de înaltă încât să înceapă să invite în realitatea noastră ceea ce ne dorim, nu au scopul de a “dicta” Universului forma în care vrem să apară aceste lucruri în viaţa noastră!

Imaginaţia este modul prin care ne construim propria poveste. Adică noi suntem naratorul, noi stabilim ce vrem să experimentăm în propria viaţă.

Când ne dorim ceva, noi creăm o nouă linie temporală, în care totul există deja, virtual. Imaginaţia ne ajută să ne ridicăm vibraţia astfel încât să ne stabilim la frecvenţa pe care o are acestă nouă linie temporală, ca să o putem percepe, căci nu putem vedea niciodată ceea ce nu se aliniază cu vibraţia noastră.

Mintea noastră este capabilă să imagineze, să vizualizeze, dar nu este treaba ei să ştie şi cum se vor implini lucrurile dorite. Dorinţa de a şti exact parcursul sau forma în care se va manifesta  rezultatul ne face să eşuăm lamentabil în procesul de manifestare.

O notă foarte importantă: am lucrat cu multe persoane care spuneau: “nu pot, îmi este imposibil să îmi imaginez, eu nu am imaginaţie”. De fiecare dată acolo există un blocaj, o traumă, cumva nu îţi dai voie să te duci cu imaginaţia de teamă să nu fii dezamăgit/ă, sau că nu meriţi sau nu eşti în stare, sau suficient de … capabil(ă)/înţelept(-eaptă), deştept(-eaptă)/etc.  E un aspect ce trebuie investigat, curăţat, pentru că imaginaţia este, pentru dimensiunea a cincea, exact ce era gândirea pentru dimensiunea a treia, nu poţi funcţiona fără imaginaţie în Noul Pământ.

Si mai e ceva de subliniat: mergi cu imaginaţia până acolo unde nu întâmpini rezistenţă. Când simţi că te duci către lucruri specifice iar mintea începe să se întrebe “dar cum vom face toate astea? Este oare posibil?”, etc, întoarce-te la emoţia generală, la ceea ce e plăcut pentru tine să îţi imaginezi, chiar dacă e într-o formă mai generală.

 

Pasul 4. Susţine-ţi viziunea cu emoţii congruente

 

Spuneam că Universul nu aude nici de vorbele tale, nu se lasă nici impresionat de plânsul şi nefericirea ta, Universul e impartial şi îţi reflectă înapoi tot ceea ce emiţi tu ca vibraţie!

Atunci, e nevoie să ne susţinem dorinţa şi imaginaţia cu o energie înaltă, de entuziasm, bucurie, aşteptare pozitivă, încredere, credinţa că meriţi şi că este spre binele tău cel mai înalt ceea ce îţi doreşti tu să manifeşti.

Emoţiile congruente sunt cele care se potrivesc perfect cu creaţia ta. Dacă vrei să obţii o poziţie mai înaltă, de şef de department- de exemplu, nu te mai simţi ca ultimul angajat din firmă, neluat în seamă şi fără putere de decizie! Ieşi din frustrări şi ridică-te deasupra situaţiei. Cum ar privi un coordonator echilibrat, puternic, vizionar, situaţia în care te afli? Ce abilităţi ar demonstra? Cum ar gândi? Cum s-ar simţi în pielea lui? Ce ar face? Cu cât simţi şi acţionezi ca un coordonator, cu atât vibraţia ta se va apropia de cea a noii tale linii temporale create, cea în care tu chiar eşti şeful de departament.

Este total greşit să gândim (şi 90% dintre oameni exact asta fac!) : “Am să gândesc ca un şef, am să acţionez ca un şef, atunci când am să devin şef!” şi aici puteţi înlocui “şef” cu : “om bogat”, “iubit/ă”, “om sănătos”, “om liber”….

Neal Donald Walsh spunea că este suficient să dai un bănuţ unui cerşetor ca să stârneşti în tine acea vibraţie de “am suficient cât să dau şi altora, cu bucurie şi uşurinţă” iar aceasta este o declaraţie vibraţională foarte puternică pentru cineva care îşi doreşte abundenţa financiară.

Găseşte cât mai multe motive şi circumstanţe ca să gândeşti, simţi, acţionezi, ca cel care vrei să devii, chiar dacă încă eşti departe de a fi acela! Iată marele secret al manifestării! De fapt, nu prea e secret, fiincă e scris şi în Biblie de aproape 2000 de ani: “De aceea vă zic vouă: Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea” Marcu 11:24.

 

Pasul 5: Focus şi voinţă -laser

 

Am întâlnit multe persoane pasive în creaţia lor, mergând pe ideea: “ am trimis intenţia mea Universului, acum aştept să se împlinească, nu mă zbat, nu fac nimic, pentru că asta ar împiedica manifestarea”. Apoi se miră de ce nu se întâmplă nimic.

In ultimul pas vom discuta despre partea valoroasă a acestui concept şi îl voi explica, căci acolo e o confuzie. Până atunci să spunem aşa: poţi sa îţi doreşti ceva dar să nu îţi direcţionezi focusul asupra acelui lucru. Dacă Universul nu ştie că e important pentru tine, cum ar putea să ţi-l ofere?

Există şi în creierul nostru un filtru numit Sistemul reticular de activare (RAS) care atunci când  înţelege ce este important pentru noi , începe să selecteze din mediu şi să ne atragă atenţia asupra acelui lucru. Exemplul clasic citat în astfel de cazuri este Mercedesul roşu: ţi-ai luat un Mercedes roşu şi de unde credeai că vei fi unicul pe şosele cu o astfel de maşină, începi să vezi în jur o grămadă de astfel de maşini, deşi până atunci nu văzuseşi niciuna. Ele existau oricum dar nu aveai tu ochi pentru ele. Când ne focalizam atenţia asupra a ceva ce ne place sau ne dorim, Universul ne va scoate mai mult din acel lucru în faţă. Asta e putearea atenţiei direcţionate.

Se spune:”Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide/ Căci oricine cere capătă, cine caută găseşte şi celui ce bate i se deschide” ( Matei 7:7) . Intenţia de manifestare e nevoie să fie clară, puternică, conştientă şi susţinută, nu întâmplătoare sau ocazională.

 

 

Pasul 6: Acţionează inspirat

 

După filmul “Secretul” şi “Ce naiba ştim noi, de fapt” (“What the…bleep…do we know?”), lumea a înţeles că Legea Atracţiei este reală şi că oricine poate gândi pozitiv şi atrage lucrurile dorite în viaţa personală. Doar gândind şi imaginând nu se întâmplă, însă, nimic.

Intenţia funcţionează automat doar la nivel de dimensiunea a cincea. Imaginaţia este modul în care lucrăm la nivelul minţii, a dimensiunii a patra. Acţiunea este modul în care schimbăm lucrurile în dimensiunea a treia, materială, fizică.  Suntem 3 în 1, la toate aceste niveluri e nevoie să acţionăm, ca să producem o schimbare dorită.

Dacă vrei să ajungi sef de department, fă nişte cursuri de management, de leadership, citeşte nişte cărţi de dezvoltare personală. Dacă vrei un partener, lucrează cu tine, curăţă credinţele limitative, fă curat în sufletul tău şi în casa ta, mergi la sală, verifică-ţi garderoba, stilul, ieşi în oraş, nu doar visa la Făt-Frumos….

Există o precizare aici: nu e totul nici să acţionezi cu forţă, “smuncit”, făcându-ţi planuri de bătaie , strategii mentale egotice… învaţă să acţionezi din inspiraţie: ascultă-te, intră întâi în legătură cu sufletul tău, simte-te , lasă-te condus de intuiţie, aşteptă să fii inspirat să acţionezi, vorbeşte cu ghizii şi îngerii tăi, intră în flux întâi, apoi hotărăşte ce vrei să faci.

Nu uita: bucuria e indiciul care te conduce! Dacă faci ceva ca “tras de câini” , muşcând din tine, opreşte-te, nu eşti pe drumul cel bun, doar îţi vei scădea şi mai tare vibraţia!

 

Pasul 7: Detaşează-te de rezultat

 

La asta se referă primul paragraf de la pasul 5. Legea detaşării, a permiterii manifestării, este foarte importantă. De asta se spune că este nevoie să nu te zbaţi. Zbaterea ar însemna îndoiala pe care o introduci  în ecuaţie atunci când ai impresia că nu se întâmplă nimic, nerăbdarea pe care o manifeşţi, nerespectarea timpului divin.

Dar detaşarea se face faţă de rezultat, nu faţă de proces, aşa cum înţeleg mulţi. Într-un fel, afirmi către Univers: “indiferent dacă se întâmplă aşa cum îmi doresc eu sau nu, eu mă voi bucura de tot procesul, mă voi ghida după bucuria sufletului meu, lăsând manifestarea – modul şi timpul în care aceasta se va produce, în mâinile dibace ale Universului, cu deplină încredere că totul este către binele meu cel mai înalt”.

Există şi o lege a gestaţie de care e nevoie să ţinem seama: fiecare plantă are timpul ei de dezvoltare de la sămânţă la primul fir deasupra solului şi apoi spre maturare; fiecare embrion are nevoie de un timp clar stabilit până să se poată naşte… Exact acelaşi lucru este valabil şi în manifestarea realităţii: când spunem că nu se întâmplă nimic, de fapt motoarele funcţionează la turaţie maxima pentru noi , dar în spatele “scenei”, unde noi nu avem încă capacitatea de a vedea. A ne îndoi, a pune întrebări, a ne pierde răbdarea, înseamnă a încetini sau a opri total motoarele.

Cheia în procesul manifestării este exact ce vă spuneam în primul paragraf al articolului:  cum primeşti ceea ce ai cerut. Acceptare totală, permitere totală, încredere totală. Accepţi că nu mai vrei să creezi în modul învechit, eşti gata să dai drumul vechii tale realităţi şi permiţi Universului să îţi aducă ceva total neaşteptat care să te surprindă într-un mod extraordinar de plăcut , dincolo de ceea ce îţi poţi tu imagina. Şi când dai mână liberă Universului, pregăteşte-te să trăieşti ceea ce unii numesc minuni.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Cum te-as mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro