Lumea trece în această perioadă prin foarte multe schimbări. Se produc anumite separări între drumurile pe care s-au hotărât unii să își continue călătoria și cele care au fost îmbrățișate de către alții. Planeta Pământ și spiritul său, Gaia, sunt de ceva vreme în dimensiunea a 5-a iar oamenii care au decis deja că le vor însoți,  lucrează mai mult sau mai puțin conștient la înalțarea vibrației personale pentru a putea ține pasul.

În acest context, e posibil să vedeți în jur multă dramă, multă suferință, chiar si multe treceri dincolo de voal. De ce? Pentru că e nevoie de o curățare, de o abandonare a gândurilor, conceptelor, emoțiilor care nu ne mai servesc, aruncăm peste bord tot surplusul care ne trage în jos, ne lepădăm “pielea” veche, ardem complet ca să renaștem apoi din propria noastră cenușă.

Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care experimentați diverse suferințe sau auziți în jurul vostru numai despre boli mai mult sau mai puțin letale. Iar asta sperie. Boala este unul dintre cele mai eficiente mecanisme de “trezire” la realitatea Sinelui tău cel adevărat. Pentru ca un simptom , vrei, nu vrei, te constrânge să îi dai atenție

În general, noi, oamenii percepem boala ca fiind ceva venit asupra noastră dinafară; ca pe o tulburare neașteptată, nedreaptă, venită să ne întrerupă cursul liniștit al vieții. Asta ne face să ne simțim victime, să ne considerăm nedreptățiți de soartă, să ne plângem de milă și chiar să ne uităm cu invidie în jur, la cei sănătoși, care au avut mai mult noroc decât noi și nu au ‘căpătat’ așa o suferință.

Nu e de mirare de ce avem o singură preocupare când ne îmbolnăvim: să scăpăm cât mai repede de simptomele deranjante ca să ne putem continua viața în aclași mod ca înainte. Dar nu asta e scopul bolii.

Boala- ultimul bastion de apărare a integrității spirituale

Boala nu apare in corpul fizic, brusc, fără niciun anunț prealabil. Orice boala apare în corpurile energetice ale omului, cu mult timp înainte de a fi depistată în corpul fizic. Uneori sunt ani întregi în care ni se dă posibilitatea să “ îndreptăm” lucrurile, să ne schimbăm obiceiurile nesănătoase, emoțiile distructive și gândurile care ne îmbolnăvesc.

Corpul uman reprezintă doar 4% din cine suntem noi cu adevărat, este cea mai densă materie, aflată la mijlocul câmpurilor noastre energetice si ultimul afectat de gândurile si emoțiile noastre dezechilibrate, discordante si nealiniate cu Sursa.

Inaine de o boală gravă ni se dau zeci de semne pe care noi nu știm să le interpretăm corect sau nu vrem să o facem. E posibil să fi observat că pentru mulți ani înainte de o boală, lucrurile parcă nu se legau, nu reușeam să înaintăm, aveam multe emoții negative, ne încăpățânam să nu iertăm un comportament sau o vorbă, poate nici nu ați vorbit cu o persoană care v-a supărat câțiva ani sau decenii…nu eram mulțumiți cum suntem tratați sau aveam o frustrare permanentă la serviciu sau în familie… Toate aceste stări negative cu care am refuzat să ne confruntăm în mod conștient, pot somatiza, adică se pot transforma în afecțiuni în corpul uman.

În lucrarea ”Un curs în miracole”, la care voi face referiri pe parcursul acestui articol, pentru că este un îndrumar de viață fantastic, pe care vi-l recomand cu căldura, se spune asa:

“Sanatatea este pacea lăuntrică….Boala este rezultatul încercărilor de a folosi

corpul într-un mod lipsit de iubire.”

Vindecarea presupune înțelegerea scopului bolii

Vindecarea nu este posibilă fără înțlegearea scopului căruia îi servește iluzia de boală.

Socrate spunea că “Nu există boală a corpului care să fie independentă de minte”.

La baza vindecării stă acceptarea bolii ca pe o decizie a minții care servește unui scop si pentru care se folosește de corpul fizic. Nimeni și nimic nu ne poate îmbolnăvi pe noi. Limba română este una dintre puținele care recunoaște chiar și la nivel de formă acest adevăr, căci spunem : “ m-am îmbolnăvit, te-ai îmbolnăvit”, eu pe mine, tu pe tine.

De multe ori  decidem să experimentăm o boală pentru a învăța mai repede o lecție. Ne oferim atunci prilejul de a ne uita mai adânc în interiorul nostru si a ne descoperi o parte pe care nu am conștientizat-o încă.

În schimb, ce facem noi oamenii cănd aflăm de un diagnostic nefavorabil? Ne oferim oare măcar câteva ore de introspecție, singuri, doar cu mintea și cu Sinele nostru, ca să ne întrebăm ce ar fi putut determina apariția acestei boli in corpul nostru? Nu prea. Si atunci acest răgaz ni-l dă organismul în momentul în care ne silește să stăm la pat, să suferim, despuiați de ego și mândrie, “la mâna” celor care ne îngrijesc.

Negarea responsabilității în caz de îmbolnăvire este  întâlnită în marea majoritate a cazurilor. Bolnavul aleargă de la un medic la altul, de la o terapie la alta, dispus să își lichideze economiile de o viață, implorănd aproape teatral câte un medic: “vă dau oricât, doar făceți-mă bine”. Problema este, după ce se face bine, schimbă ceva în gândire, atitudine, obișnuințe?

( ca o paranteză, fără legătură cu subiectul de astăzi: v-ați gândit vreodată că atât de blamatul sistem al corupției și șpăgilor din sistemul nostru medical ar putea fi și un răspuns “karmic” la lipsa de responsabilitate a noastră pentru propria sănătate și bunăstare? Suntem țara în care încă se folosesc aditivi alimentari, medicamente, pesticide, îngrășăminte, etc care au fost de mult interzise în alte țări mai responsabile; nu citim etichetele, acceptăm orice ni se servește ca informație și material, nu suntem deschiși la noile descoperiri în materie de energetică a corpului uman, acceptăm greu terapiile complementare, respigem explicațiile noilor științe… și atunci…plătim)

Numai gândurile noastre ne cauzează durerea

Mintea e cea care trebuie vindecată, aici se află sursa suferinței. Accentul nu trebuie pus pe vindecarea corpului ci pe obținera unei minți pline de bucurie si pace, pe vindecarea părților întunecate ale minții noastre. Vindecătorul este mintea pacientului însuși.

Să spui însa acest lucru unui om aflat în dureri mari sau chiar la granița dintre viață și moarte este considerat oarecum cinic și lipsit de compasiune mai ales că mintea celor care nu au încredere în aceste concept este pentru o perioada mai scurtă sau mai lungă inaccesibilă ideilor de Unime.

Într-adevăr există medii toxice, substanțe chimice care ne pot afecta organismul, condiții de mediu neprielnice care au potențialitatea de a determina o reacție negativă în corp dar sunt oameni pe Pământ care și-au dedicat viața demonstrării fapului că nimic exterior nu ne poate afecta daca spiritul și mintea noastră sunt puternice.

Cu siguranță ați auzit de yogini sau oameni de știință care și-au supus corpul la tot felul de încercări, de la temperaturi extreme, mers pe cărbuni încinși, au băut  otravă ca să demonstreze că nu ne afectează deloc daca mintea noastră nu crede că are puterea să ne facă rău, etc.  Si Louis Pasteur referindu-se la bolile pe care le contractăm, obișnuia să spună:

“ Nu este vorba de bacterii, ci de teren”

Folosirea medicamentelor este o situație de compromis, acest ajutor dinafară ne conferă o credință temporară de vindecare. E nevoie de medicamente pentru că dacă mintea nu acceptă aceste idei, atunci tratamentul “holistic” produce si mai multă frică si asta e ultimul lucru de care are nevoie un bolnav.

Medicina modernă știe foarte multe despre corp si poate ajuta foarte bine la tratarea simptomelor, trebuie să îi recunoaștem acest merit. Dar gândiți-vă că ființa umană, în totalitatea ei, este ca un templu, ca o biserică în care se produc minuni . Nu putem defini sau cunoaște cu adevărat acest templu doar prin studierea părților componente sau a cărămizilor din care sunt făcuți pereții. Suntem cu mult mai mult decât trupul nostru iar acesta nu este separat de minte, emoții si suflet.

Nu aș recomanda nimănui să renunțe la tratamentul alopat sau la o intervenție chirurgicală sau la intervenție de urgență! Numai că în timpul tratamentului sau dupa intervenția chirurgicală, care ne ajută să alinăm durerea și să eliminăm simptomele, e nevoie să mergem la cauza din mintea noastră, să o descoperim, să o înțelegem și să o tratăm, ca să fim cu adevarat vindecați. Dacă nu, în curând un alt simptom va apărea.

Si în medicină se întâmplă același lucru: se descoperă noi si noi medicamente, tratamente și aparatură avansată pentru a putea îndepărta din ce în ce mai repede si mai bine orice simptom dar imediat ce eradicăm o boală, o alta apare. Si nu se termină niciodată acest demers.

Conform Legii Atracției, cu cât ne vom concentra mai mult pe boli în sine, pe a găsi tratamente din ce în ce mai eficiente si aparatură din ce în ce mai sofisticată, cu atât vom produce alte boli și vom întreține mentalitatea că sunt ceva “rău” de care e nevoie să scăpăm. Nu vom putea nicicând să devenim mai sănătoși concentrându-ne pe boală.

Boala este utilă ego-ului

In “Curs în miracole” se spune : “Această lume în care ți se pare că trăiești nu îți este cămin”. Pământul si această dimensiune ne servesc ca și sală de clasă. Aici experimentăm separarea, imperfecțiunea, boala și moartea. Așadar, oricăt de urâtă și nedreaptă ți se pare o boală, ea îți scoate în față aspecte ale tale care nu sunt aliniate cu Sinele tău cel adevărat.

Lumea este oglinda credințelor noastre. În Corinteni 13:12 scrie:

“Acum vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea față in față.

Acum cunosc în parte, atunci voi cunoaște deplin”.

Credințele noastre ne îmbolnăvesc, găndurile si emoțiile distructive înăbușite, îngropate adânc în noi, cu care nu avem curajul să ne confruntăm.

Relațiile noastre sunt cele mai eficiente oglinzi . Ni se trimit profesorii de care avem nevoie. Dacă avem în jur persoane care ne golesc de energie, care ne supără, enervează, frustrează, rănesc, etc , nu ne vindecăm dacă ne concentrăm atenția asupra lor.  Din contra, vom amplifica acea energie specifică și ni se vor trimite profesori din ce în ce mai puternici și mai intransigenți.

E nevoie să înțelegm că fiecare profesor reflectă o parte din noi înșine; umbra noastră se reflectă în el. Ce avem noi de făcut este să înțelegem lecția pe care profesorul a venit sa ne-o predea, nu să ne supărăm si să-l blamăm pe acesta.  Să fim dispuși să învățăm.

De multe ori e mai ușor să acuzăm pe altcineva pentru îmbolnăvirea noastră. Fraze ca : “Mi-a măcinat nervii/ m-a chinuit cu comportamentul lui/ei sau  X  m-a adus in halul ăsta”, sunt exprimări care doar arată lipsa de asumare a responsabilității, refuzul de a intra în interiorul nostru pentru a afla de ce am fost de acord să suportăm acel comportament, ce ne aducea el bun, cu ce ne ajuta?

Constiința de victimă adaugă bolii mai multe ingrediente , poate deveni o stare permanentă a minții si apoi o boală în ea însăși. Mulți preferă să “moară cu dreptatea în mână”, în loc să se vindece, atăt de puternică este mândria și inflexibilitatea ego-ului.

Alții cad în latura opusă: se consideră vinovați pentru tot, niște păcătoși irecuperabili, și încep să frecventeze biserica cu fervoare în scopul obținerii iertării. Dacă însă ne rugăm ca niște victime, nu înseamnă că abordăm latura spirituală și că ne vom vindeca.

Boala sevește egou-lui manipulator și atunci cănd crede că dacă se îmbolnăvește se pedepsește pe sine și în felul acesta va atenua pedeapsa lui Dumnezeu. Acesta este un exemplu clasic de îmbolnăvire atrasă și acceptată din cauza sentimentului copleșitor de vină.

Citeam cândva că spitalele nu sunt cu mult mai diferite de pușcării. In ambele găsești oameni care suportă consecințele faptelor ( gândurilor, emoțiilor, atitudinilor) lor. Nu este însă recomandat să judecăm oamenii după bolile lor pentru că nu știm motivația exacta, nu avem toate datele, fenomenul este mult prea complex pentru înțelegerea minții noastre limitate.

Sunt spirite care se îmbolnăvesc sau vin deja bolnave în acestă viață pentru a ajuta alte persoane din jurul lor să învețe lectia compasiunii, dedicării, iubirii necondiționate, etc. De multe ori ați auzit de cazuri în care rudele bolnavului au făcut cercetări asupra bolii respective, ajungând să descopere tratamente sau cauze care nu fuseseră descoperite de oameni de știință și medici în ani de cercetare. În acest caz, boala a fost un catalizator pentru îndeplinirea misiunii altor membri ai familiei.

Tratare versus vindecare

Dacă la un anumit nivel ai participat la crearea bolii tale, atunci există șansa să poți participa și la vindecarea ei.

Vindecarea unei boli grave are nevoie de o minune, spunem noi. Dar  miracolul, cum este el definit in “Curs în miracole”,  este, de fapt, o schimbare a perceptiei.  “Clipa sfântă” are loc când, în loc să te agăți de un resentiment sau de un reproș, alegi iertarea.

Vindecarea nu înseamnă tratarea bolii fizice.

Tratarea e un proces pasiv, responsabilitatea este a cuiva din exterior, nu îți revine ție, ci doctorului, chirurgului, vraciului, etc . Acesta reușește să controleze, sa stopeze sau să încetinească evolutia unei boli fizice.

Vindecarea este un proces interior activ, de chestionare a propriilor valori, credințe, atitudini față de viață cu scopul de a elibera tiparele negative care ne împiedică să ne reamintim cine suntem cu adevărat.

A fi deplin vindecat, fizic, emotional și spiritual  înseamnă să ne trezim din visul de separare în care ne-am rătăcit. Si asta putem face începând cu cele mai mici lucruri din viața noastră: fiind mereu în prezent, gândind și vorbind pozitiv, conștientizând la ce ne gândim si unde se află energia noastră în fiecare moment, refuzând să alunecăm mereu în  trecut, iertând, fiind îngăduitori, mulțumind pentru ce avem acum, iubind necondiționat, făcând alegeri care să ne împuternicească și să demonstreze iubirea noastră de sine.

Mai presus de toate  nevoie să ne acordăm permisiunea de a avea ochii și urechile deschise, de a  ne conștientiza credințele și a le pune sub semnul întrebării. Totul începe de la intenția noastră de aliniere cu Maestrul din noi si implicit cu Sursa a toate câte sunt.

Toate sugestiile menționate mai sus, vor face , pe rând, subiectul unui articol de sine stătător.

Ca de obicei , te invit să-mi spui părearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a plăcut?

Cum te-as mai putea ajuta in călatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2015

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro/boala-ca-sansa