Ai dreptate: s-a întâmplat cu adevărat, ai simţit că ţi-a fost luată demnitatea, puterea personală, te-ai simţit umilit(ă) sau disperat(ă), trădat(ă), rupt(ă) în două, o victim neputiincioasă, a căzut cerul pe tine, te uiţi în urmă şi nu îţi vine să crezi….
Şi acum ce faci?
Ai două soluţii: să continui să te uiţi cu durere, ură, frustrare, umilinţă în trecut şi să rămâi blocat la nivelul acela sau să laşi în urmă trecutul şi să îţi creezi viaţa pe care ţi-o doreşti . Tu alegi. E chiar atât de simplu. Fericirea ta e la o alegere distanţă.
Poate te ajută dacă iei în considerare următoarele aspecte:
1. Trăim într-o nouă paradigmă
Ieşi din tiparul unei paradigme vechi în care auzeai şoşotind la colţ de stradă două babe: ” vai , săraca/ săracul…. prin ce a trecut ea/el … nu va mai fi om, vreodată! E un stigmat pe viaţă! ”
Aşa era atunci! Vremurile s-au schimbat! Şi veţi sări să îmi spuneţi : ” da, dar oamenii sunt aceeaşi!”. Permiteţi-mi să vă contrazic: nu mai suntem la fel ca părinţii, bunicii , străbunicii noştri! Ei au venit pe Pământ cu alte lecţii, cu altă structură mentală şi emoţională, cu acces redus la cunoaşterea pe care o avem noi azi; sub autoritatea severă şi doctrina bisericii; într-o energie densă, joasă, de dimensiunea a treia în care o schimbare profundă de conştiinţă era extrem de dificil de făcut.
Profită de perioada miraculoasă în care ne aflăm acum şi în care totul este mai uşor de dizolvat datorită energiei noi care ne învăluie planeta. Nu accepta de bun ce ai auzit la părinţi sau ai citit în romanele de dragoste ale secolului trecut, nu te raporta la ceea ce au fost alţii în stare să facă! Noi suntem diferiţi. (Să vă spun că deja exită documentări medicale despre oameni cu trei catene de ADN? Sau că din ce în ce mai mulţi reuşesc să comunice cu Sinele lor mai înalt sau cu ghizi, îngeri sau alte civilizaţii? Vălul se subţiază, avem acces la alte realităţi despre care e greu şi numai să vorbeşti părinţilor sau bunicilor 🙂
2. Trecutul si viitorul nu există de fapt
Fizica Quantica a demonstrat ceea ce initiatii spun de mii de ani si anume că există doar momentul prezent. Toate momentele temporale sunt simultane. Asta înseamnă că dacă nu decidem conştient să lăsăm trecutul în urmă, acesta ne va influenţa permanent modul în care percepem clipa prezentă şi ne va determina cursul vieţii pe viitor.
Acesta este motivul pentru care în sesiunile de coaching nu plonjez una-doua împreună cu clientul în trecutul acestuia gata să ne suflecăm mânecile şi să interpretăm scrupulos originea unui comportament sau să scormonim la nesfârşit traumele din copilarie, pentru că intrăm în ceea ce s-ar numi “paralizie analitică”, ne scufundăm din ce în ce mai mult în vibraţia joasă a circumstanţelor din trecut iar asta, pe de o parte creează un soi de dependenţă, pe de altă parte nu face decât să întărească şi mai mult acea vibraţie, să îi dea putere, astfel că în loc să ieşim din situaţie şi să vindecăm rana, ne afundăm mai tare iar trecutul devine un obstacol în a merge mai departe.
In newsletter-ul de saptamana viitoare (Inscrierea este gratuita si se face de aici) vom vedea când e nevoie să zăbovim asupra trecutului şi cum putem face acestă incursiune astfel încât rezultatul să fie în favoarea şi nu în defavoarea noastră şi a vieţii pe care ne dorim să o creăm.
3. Caută intenţia pozitivă ascunsă
Majoritatea de blocăm când e vorba de a elibera trecutul pentru că nu suntem conştienţi de un anume aspect despre care nu ni s-a vorbit vreodată, nu ni s-a predat la şcoală….. şi abia în acestă perioadă din evoluţia conştiinţei umane, începem să îl înţelegem.
Orice facem în viaţă are ca şi motiv credinţa noastră că ne va face să ne simţim mai bine, că ne este de folos într-un anumit fel. Totul este creat de către noi ( la nivelul sufletului), nu suntem victime, chiar dacă din perspectiva noastră umană, fiind prinşi în acestă construcţie temporo-spaţială, considerăm că ni s-a întâmplat/ făcut ceva rău.
Indiferent ce ni se întâmplă în acestă existenţă e nevoie să ne obişnuim să ne întrebăm prima dată (înainte de a arunca vina pe altcineva, înainte de a judeca situaţia, înainte de a ne considera bătuţi de soartă…): De ce aş fi creat eu asemenea experienţă? La ce mă ajută? Care e intenţia pozitivă din spatele acestui episod?”
Pierzi şansa de a elibera trecutul de câte ori refuzi să accepţi că, într-un anume fel, ţi-a fost de mare folos experienţa respectivă, la un nivel mai înalt. Nu te poţi vindeca dacă continui să ţipi ofensat(ă) : “Cum să îmi fi planificat eu accidentul de maşină?? Ce intenţie pozitivă a fost când m-am îmbolnăvit de cancer? Cum să fi ales eu să fiu înşelată de soţ şi apoi parasită?”, etc.
Toate aceste întâmplări ne “scot din joc” temporar, ne dau răgazul de a ne pune întrebări la care poate nici nu ne-am gândit înainte, ne întorc atenţia înlăuntrul nostru, ne obligă să ne oprim din vârtejul vieţii şi să ne concentrăm pe ceea ce contează.
E nevoie să ne eliberăm de acea formă de dependenţă de a afla răspunsurile la “de ce”-urile noastre. Sunt experienţe pe care sufletul nostru le-a ales iar noi, cu mintea nostră logică din dimensiunea a treia şi de pe poziţia în care ne aflăm acum, nu avem cum să înţelegem întru totul rostul lor în evoluţia conştiinţei noastre.
4. Singurul lucru asupra căruia poţi avea control în lumea asta este percepţia ta personală.
Trecutul a fost. Acum e doar un concept în mintea noastră. Nu mai avem niciun control asupra lui. E nevoie să ne alegem bătăliile în viaţă dacă vrem să avem linişte şi pace în suflet. Exită lucruri pe care le putem influenţa şi lucruri pe care nu mai putem.
Puterea noastră nu rezidă în a schimba evenimentele ci în a ne schimba propria percepţie, propria interpretare asupra evenimentelor trecute.
Dacă înţelegem rostul pentru care s-au întâmplat toate sau daca avem doar încredere că totul a avut o contribuţie la elevarea conştiinţei noastre, chiar dacă acum nu înţelegem exact în ce fel, atunci avem o altă deschidere către a recadra evenimentul , avem curajul să îl scoatem din sertarul în care am încercat să-l ascundem, să îl privim şi să îl transformăm prin conştientizare, iertare, şi recunoştinţă pentu lecţia pe care ne-a ajutat să o învăţăm.
Asta înseamnă să eliberăm trecutul. Nu e ca şi cum am vrea să ne dezicem de el, să îl uităm dau să îi minimalizăm importanţa. Dimpotrivă, trecutul nostru e parte din noi, e important şi trebuie integrat în existenţa noastră.
Cine ai fi fost tu azi fără trecutul tău, indiferent cât de chinuit ar fi fost el? Te-ai gândit vreodată aşa? Cât de superficial ai fi privit viaţa sau cu câtă înţelepciune? Poţi face o listă cu lucrurile bune pe care le-ai învăţat din acea experienţă? Cu obiectivitate privind situaţia: la ce te-a ajutat? Ce ai descoperit despre tine? Cum te-a modelat în ceea ce ai devenit azi? Nu cumva te-a aliniat exact cu ceea ce ar putea fi misiunea vieţii tale?
Odată ce înţelegem trecutul, nu mai recirculăm prin noi aceleaşi istorii şi sentimente vechi, ieşim din acele tipare repetitive şi câştigăm puterea de a ne concentra pe ceva nou, proaspăt, pe ceva ce ne dorim cu adevărat să creăm în viaţă.
5. Ca sa ajungi pe malul celălalt e nevoie să te desprinzi de malul pe care eşti acum!
Repet mereu că ne aflăm la o răscruce de drumuri şi că e nevoie să alegem direcţia în care dorim să ne îndreptăm în continuare. Omenirea ca tot, dar şi fiecare individ în parte, a ales ( conştient sau inconştient) dacă să facă acest salt uriaş în conştiinţă. Iar ca să poţi sări într-o realitate guvernată de alte principii şi modele de existenţă, e nevoie să te desprinzi de ceea ce trăieşti acum.
E necesar să “golim” celulele noastre de tot ce înseamnă energie stagnantă, veche. Si în acestă categorie intră credinţele noastre limitative, cutumele, amintirile dureroase, resentimentele, emoţiile negative, judecata… Toate acestea atârnă atât de greu în bagajul vibrational cu care ne pregătim să ne începem noua călătorie. Spre înălţarea conştiinţei şi experimentarea dimensiunii a cincea se călătoreşte cu un băgăjel de mână, uşor. Nu sunt acceptate bagajele de cală, indiferent de cât de mult am fi dispuşi să plătim pentru ele.
De cele mai multe ori noi ne apărăm trecutul pentru că ne defineşte cine suntem . “Dar asta mi s-a întâmplat mie! Nu voi putea uita vreodată! Nu am cum să mă desprind de trecutul meu!”
Dar în realitate, odată ce ai decis să mergi mai departe, îmbrăţişându-ţi propria lumină şi putere, e ca şi când ai spune uitându-te la geamantanul pe care il cari in mână: “ of, ce greu este!” şi în momentul următor ai desfăcut mâna şi l-ai lăsat să cadă la pământ. Şi atunci te poţi îndrepta de spate, te simţi uşor, mai relaxat şi mai încrezător, liber de povara ta. A fost aşa de simplu!
Nu e vorba de a “scăpa” de trecutul tău sau de a te “debarasa” de el, nu înseamnă să negi că s-a întâmplat vreodată şi nici că îl îndulceşti; e nevoie doar să nu-i mai permiţi să te definească, să întrerupi acel pattern de gândire care te face să decizi în mintea ta că nu eşti întreg/ suficient/ complet din cauza acelei/ acelor experienţe din trecut.
De ce este dificil atunci? Pentru că ne-am obişnuit să ţinem acel bagaj în mână, era ceva atât de familiar nouă, am învăţat în timp să contrabalansăm greutatea lui prin arcuirea trupului în partea opusă, prin încordarea muşchilor. Dacă ai dat drumul geamantanului , atunci îţi ia ceva timp să îţi recapeţi postura dreaptă, să te obişnuieşti cu lipsa lui. Tendinţa e să îl ridici din nou.
6. Ok. Am decis. Dar practic ce fac pentru a elibera trecutul?
Asta era întrebarea pe care o aveaţi în minte ? 🙂 E un semn bun. Însemnă că sunteţi gata de acţiune!
Deşi decizia de a elibera trecutul este capitală şi ar putea fi suficientă pentru a începe o viaţă nouă, pentru marea majoritate dintre noi, nu e o sarcină uşor de realizat. De fapt, este un întreg proces prin care e nevoie să treci şi uneori solicită ajutor specializat. Etapele importante ar fi:
1. Conştientizarea tuturor punctelor enunţate mai sus. Asta ne ajută să ne alimentăm creierul cu un alt tip de informaţie, să ne deschidem la idei şi concepte cu care nu am lucrat până acum
2. Stabilirea obiectivelor principale pe care ni le dorim a le îndeplini; ce nedorim de fapt? Ce înseamnă pentru noi o viaţă fericită? Care ar fi viziunea noastră asupra unei vieţi “perfecte” pentru noi şi cei dragi? Scrieţi ţelurile pe care vi le doriţi. Vizualizaţi-vă trăind o viaţă fericită.
3. Identificarea celor mai grele “bagaje” care ne sabotează călătoria: ce ne ţine pe loc? De ce nu ne putem bucura de viaţă? Ce traume din trecut ne urmaresc? Peste ce nu putem trece? Pe cine nu putem ierta? Ce frici ascundem? Unele dintre aceste lucruri sunt foarte bine ascunse şi aparent “uitate” şi este nevoie de tehnici speciale pentru a le scoate la suprafaţă.
4. Prin meditaţii, lucrul cu mintea subconştientă, rescriem evenimentele, înţelegem sensul lor, desluşim lecţiile, le integrăm. Si nu putem face asta fără iertare de sine şi fără să învăţăm să ne iubim pe noi înşine.
5. Schimbăm în timp obiceiurile şi creăm noi trasee neuronale care să ne susţină alegerile viitoare ( mai multe detalii veţi primi şi pe mail săptămâna viitoare).
Vindecarea trecutului reprezintă în sine o oportunitate pentru a evolua. Sunt însă mai multe niveluri ale vindecării şi transformării, din ce în ce mai profunde. Iar uneori pare că nu se mai termină aceste straturi de iertare, vindecare, transformare şi integrare, ne mai pierdem răbdarea, mai răbufnim, mai plângem dar e imposibil să nu observăm că din zi în zi suntem mai liniştiţi, mai uşori, mai plini de iubire şi mai pregătiţi pentru noua noastră viaţă. Răbdarea este un ingredient de bază în acest proces.
Ca un fel de rezumat, Steve Maraboli spunea aşa:
“ Plângi, iartă, mergi mai departe.
Lasă-ţi lacrimile să ude seminţele fericirii tale viitoare”
Ca de obicei , te invit să-mi spui părerea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a plăcut?
Cum te-as mai putea ajuta în călătoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi spui părerea ta în spațiul de mai jos, destinat dialogului
Sursa imagine:Internet
Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.TheMasterInside.com iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2015
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro/elibereaza-ranile-trecutului
“ Plângi, iartă, mergi mai departe.
Lasă-ţi lacrimile să ude seminţele fericirii tale viitoare”
Este foarte frumos si adevarat!Atunci cand ti se inchide o usa, alte cai se deschid.
Foarte greu este sa reusesti sa te eliberezi de anumite convingeri limitative, sa reusesti sa iti recapeti increderea in tine, sa reusesti sa schimbi ceva si acel ceva sa se si intample!
Dar cel mai greu este sa ai rabdare sa te eliberezi de ranile trecutului.
<3
Bună, sunt incântat de faptul că Universul lucreaza la nivelul acesta, mi-au luat ceva ani să-mi dau seama ca este un intreg proces de activare a Sinelui mai inalt. Cred ca magia se creeaza atunci când Realitatea din Noua perspectiva va ieși la suprafață directionand-o Eu, așteptând-o cu răbdare și totodată făcând Acţiunile necesare pentru a se materializa. Mulțumesc! Zâmbete si Voie bună. Spor!
Minunat spus! Mulțumesc pentru comentariul tau
Cu fiecare articol pe care il scrii, ne atingi sufletele. Ne inviti sa începem călătoria spre noi insine, sa învățăm sa ne iertam, sa ne transformam…Eu am avut o revelatie cand am citit primele rânduri scrise de tine: mi-am dat seama ca esti ghidul pe care il asteptam de multă vreme.Exista atata adevar in cuvintele tale…Iti mulțumim, Cristina!
Claudia, multumesc tare mult! Ma bucur ca e de folos!
Bună,mi-a plăcut articolul.Doresc sa aflu mai multe informații despre modul în care poți fi fericit(a).Mă bucur ca te-am gasit.O zi excelenta.
Parerea mea este ca alergam mereu dupa ceva, dar nici noi nu stim ce e acel ceva… Statisticile spun ca oamenii foarte usor se gandesc la ce nu-si doresc, dar foarte greu afla ce-si doresc. Eu sunt o norocoasa pentru ca am fost mereu optimista, indiferent de gravitatea situatiilor prin care am trecut, acum multumesc trecutului meu pentru ca fara toate acele experiente, sigur ca nu as fi fost cine sunt astazi. Si imi place acum cine sunt… Fericirea este o stare de a fi, care nu depinde de circumstantele exterioare, am citit, am inteles si experimentat faptul ca iadul poate fi in mintea noastra si raiul in inima noastra( cu aceleasi circumstante in urma cu doua luni eram disperata, speriata, intr-o depresie crunta, iar dupa ce am reusit sa inteleg niste lucruri si sa schimb unghiul din care privesc, un pic s-a imbunatatit si exteriorul). Nu cred ca am iertat tot trecutul meu (uneori simt asta), dar ii multumesc, m-am detasat de multe si…astazi sunt cu adevarat fericita! E o stare de a fi!
FOARTE FRUMOS ARTICOLUL TAU.PLIN DE INTELEPCIUNE. EXPLICAT TOTUL FOARTE BINE. MULTUMESC