Când vrei ceva dar nu ştii ce vrei

Când vrei ceva dar nu ştii ce vrei

Mă întâlnesc adesea cu acestă situaţie în sesiunile de coaching şi consiliere: fiecare celulă din corpul tău ştie că ai nevoie de altceva, de o schimbare, dar eşti paralizat, pentru că nu ştii  încotro să o iei , şi asta pentru că nu reuşeşti să îţi dai seama ce vrei de fapt. Fie că ceea ce faci acum a devenit monoton şi te-ai plictisit, fie că simţi că nu avansezi deloc, că nu te expandezi ca fiinţă umană,  fie că auzi  în tine o voce care îţi tot repetă că eşti departe de a-ţi fi atins potenţialul maxim,  cumva ai aşa o senzaţie de neîmplinire şi o nelinişte care nu îţi dă pace, dar nu poţi încă pune punctul pe i. De obicei situaţia este legată de ocupaţie, de carieră, dar poate să se întindă asupra aspectelor de viaţă de zi cu zi, asupra relaţiilor sau asupra dezvoltării personale şi evoluţiei spirituale. Aplicând tehnici de genul “brainstorming”,  în care îţi laşi imaginaţia liberă şi aduni  idei  despre ce ar fi posibil pentru tine, sau faci liste întregi cu posibile răspunsuri la căutarea ta… poate aduce un pic de claritate, dar, din experienţă vă spun, nu prea ajută. La fel, am văzut că nu funcţionează  nici acel motto: “Just do it” – adică doar alege ceva, ca să nu stai prea mult în nehotărâre, ştiind că, într-adevăr, pierzi mult mai multă energie aşa decât dacă ai alege ceva, orice. Riscul aici este să alegi la repezeală, să îţi pară rău, să regreţi imediat de a doua zi alegerea făcută, sau să intri şi mai mult în rezistenţă şi negativitate judecându-te...
Compasiunea – adevăratul catalizator spiritual

Compasiunea – adevăratul catalizator spiritual

Uneori  încurcăm semnificaţia cuvântului “compasiune” şi credem că e vorba de empatie sau de milă. Adevărata compasiune înseamnă să fii într-o stare receptivă, atunci când interacţionezi cu altcineva, astfel încât punctul tău de vedere să includă punctul de vedere al Creatorului;  este abilitatea de a iubi şi a servi fără judecată. Dacă ai o aliniere puternică cu Sinele tău atunci poţi experimenta cu adevărat ce este compasiunea, căci vei putea să îl asculţi pe celălalt fără să existe riscul sau ameninţarea de a fi scos din starea ta de receptivitate.  Adică nu începi să te aperi, nu te laşi agăţat de energia celuilalt, pentru că ai practicat mult timp starea de aliniere cu Sinele tău.   Compasiunea şi recunoaşterea liberului arbitru   Compasiune înseamnă să onorezi total experienţa cuiva, chiar dacă nu  înţelegi de ce alege să facă un anumit lucru. Este înţelegerea supremă că uneori nu înţelegem! Este încredere deplină nu doar în Dumnezeu ci şi în planul sufletului venit spre încarnare, înţelegerea faptului că uneori sufletul alege anumite moduri sau mecanisme spre a ajunge la înţelepciune, pe care noi nu le pricepem sau cu care nu suntem de acord. Compasiune înseamnă să iei decizia conştientă (care te sfâşie pe dinăuntru, de cele mai multe ori) de a fi doar observator, de a susţine fără a  interveni, indiferent cât de dificil ar fi acest lucru. Când spun asta celor cu care lucrez, de obicei reacţia este de uimire, frustrare, furie, oripilare … “Cum adică? Să stau cu mâinile în sân??? Cum să nu fac nimic când : fiica mea este înşelată de soţ / partenerul meu bea de...
Nu reuşesc să avansez deloc. Ceva mă blochează!!! (sau Despre responsabilitate în spiritualitate)

Nu reuşesc să avansez deloc. Ceva mă blochează!!! (sau Despre responsabilitate în spiritualitate)

  Aud fraza asta, îmbrăcată în diferite forme şi expresii, desigur, de la cel puţin 10 persoane pe săptămână! Sincer. Fie că este vorba de persoane care îmi scriu punctual, pe mail, pe Facebook, pe What’s up, fie de la clienţii cu care lucrez în coaching sau prin metoda Realinierea Sufletului. Am fost eu însămi în situaţia asta câţiva ani buni, deci am trăit experienţa “la prima mână”. Astăzi  aş dori să discutăm despre ce se întâmplă, de fapt, când credem că ceva ne blochează evoluţia. Scenariul clasic este în felul următor: citim cărţi, mergem la cursuri sau la seminarii , avem mari epifanii, “aha-uri”, înţelegem cum funcţionează viaţa, unde am greşit până acum, ce ar trebui să schimbăm, începem să lucrăm cu noi înşine în acestă direcţie, trec anii şi ajungem din nou la un punct de unde nu mai putem avansa. Parcă totul se opreşte, parcă nu mai avem acces mai departe şi ne regăsim mai mult sau mai puţin cam în aceeaşi situaţie de acum ceva timp în urmă. De obicei, când ajungi în acest punct, îţi pierzi încrederea în tot : în Legile Universale, în capacitatea ta de a schimba realitatea , şi ajungi să te consideri  iarăşi doar un pion pe tabla de şah a destinului. Te demoralizezi, îţi pierzi entuziasmul, intri în depresie Sunt două situaţii distincte:   1.Chiar există anumite blocaje pe care nu le-am putut detecta conştient.   Până acum trei ani, când lucram doar prin coaching cu clienţii mei, aveam uneori situaţii în care, deşi scosesem la suprafaţă multe credinţe limitative,  schimbasem paradigme de gândire, curăţasem energiile stagnante, tăiasem corzile...
7 paşi către manifestarea realităţii

7 paşi către manifestarea realităţii

Procesul de manifestare a realităţii în trei paşi este, după Abraham-Hicks, foarte simplu: ceri, Universul livrează, tu primeşti. Pare floare la ureche, nu? Mintea noastră, în această dimensiune materială în care ne aflăm şi având atâtea exemple de eşecuri din trecut, nu se lasă convinsă aşa uşor că putem avea tot ce ne dorim. De obicei dăm vina pe circumstanţe, pe alte persoane, pe ghinion… Ce am ajuns să înţeleg este că procesul de manifestare devine mai fluid, mai uşor, dacă ne concentrăm pe pasul trei. Aici avem noi de învăţat multe. Despre primul pas, acela în care ceri, iarăşi există anumite lucruri de lămurit. În primul rând, noi cerem permanent şi constant câte ceva de la Univers. Cu fiecare nemulţumire pe care o trăieşti, trimiţi în vortexul tău de creaţie dorinţa de a experimenta opusul. Dacă ţi-e frig sau foame, trimiţi dorinţa de a sta la căldură şi de a mânca, dacă nu îţi plac hainele tale sau casa în care stai, Universul a priceput deja că îţi doreşti altceva… Problema este că, de cele mai multe ori , noi nu suntem conştienţi de ceea ce am trimis ca solicitare. Creăm inconştient şi atunci nu este de mirare că nu reuşim să manifestăm ce ne dorim. Dacă, de exemplu, lucrăm conştiincioşi la a manifesta un nou job, mai bine plătit, dar zilnic noi informăm Universul că avem nevoie de libertate şi timp pentru noi şi familia noastră, acestea fiind valorile cele mai dragi nouă, atunci nu vom primi prea curand oferta de  serviciu. Inconştient vom face tot felul de acţiuni care ne vor sabota împlinirea lucrului pe care...
Principii de bază în crearea deliberată a realităţii

Principii de bază în crearea deliberată a realităţii

Cum ne creăm deliberat realitatea este un subiect foarte amplu. Astăzi discutăm doar despre anumite principii cheie fără de care nu avem cum să reuşim în acest demers.   Realitatea dimensiunii a treia   Mii de ani am crezut că a trăi înseamnă să te lupţi cu încercările vieţii şi să le dovedeşti. “O luptă-i viaţa, deci te luptă” spunea şi al nostru Coşbuc în “Lupta vieţii”. Percepţia generală era că lucruri diverse (de obicei negative) ne sunt “trimise” pe calea vieţii să ne încerce, să ne provoace, ca să ne întărească caracterul.  Aceste lucruri erau aleatorii, fără nici o legătură cu persoana, simple întâmplări sau ghinioane, ori incidente provocate de oamenii răi, invidioşi sau făr’ de Dumnezeu ce doreau să moară şi capra noastră. “Asta-i viaţa”, nu?  Rolul nostru era să rezistăm, să ne batem până la ultima picătură de sânge, să nu ne lăsăm înfrânţi, să ieşim victorioşi , adică să reacţionăm la toţi aceşti factori externi şi să nu le permitem să ne modifice realitatea. Aceasta este, însă,  realitatea dimensiunii a treia, caracterizată prin: 1.Victimizare, lamentare, judecată, blamare – lucrurile “ţi se întâmplă”, fără să înţelegi niciodată cauza lor, ceea ce te determină să te consideri bătut de soartă, neajutorat, oprimat şi sa arăţi mereu cu degetul către alţii care “ţi-au făcut” acea nedreptate, şi pe care, normal, îi judeci, îi vorbeşti de rău, îi urăşti chiar. 2. Starea de contractare, de constricţie a câmpurilor, de defensivă – reacţionezi mereu la ce apare în faţa ta, păşeşti cu grijă ca să nu dai de bucluc, speri să fie bine dar te pregăteşti pentru ce e mai...
Amânarea, opusul  inspiraţiei

Amânarea, opusul inspiraţiei

O temă ce a apărut frecvent în ultima perioadă, în sesiunile de coaching, este amânarea. Termenul mai nou, preluat direct din limba engleză, şi folosit mai ales în spaţiul corporate, este “procrastinare”.  Indiferent cum  îi spuneţi, această atitudine devine din ce în ce mai des întâlnită la persoane de toate vârstele, de la copiii de şcoală primară la pensionarii septuagenari. Tema amânării este un aspect al vieţii moderne, tumultoase, cu multe “task-uri”/ sarcini/ îndatoriri ce nu mai rezonează cu noi, le percepem ca fiind artificiale, forţate, nealiniate cu dorinţele sufletului nostru, şi cu toate acestea, obligatorii, impuse, “necesare” dacă vrei să îţi păstrezi serviciul, să îţi mulţumeşti familia, să îţi menţii bunăstarea, afacerea, statusul, imaginea….   De ce amânăm?   În toate articolele de dezvoltare personală sau psihologie veţi găsi că motivul amânării este fooooaaarte simplu: amânarea oferă o recompensă imediată, sub forma eliberării de stress. Adică, dacă amâni o sarcină despre care ştii sigur, sau presupui doar, că ţi-ar produce stress, obţii o senzaţie de relaxare plăcută dar, din păcate, temporară, pe o perioadă relativ scurtă de timp. Amânând ceva neplăcut sau ameninţător/ înfricoşător , eşti “recompensat” cu o perioadă în care poţi să continui să te simţi bine, fără îngrijorare sau bătaie de cap, să faci lucruri mai interesante, să te distrezi…. Una dintre cele mai mari probleme legate de acestă abordare este că, repetând încă de mici un astfel de comportament, el devine o obişnuinţă adânc înrădăcinată în fiinţa noastră, şi, mai mult decât atât, devine o formă de dependenţă, de adicţie faţă de acele chimicale/ hormoni care odată eliberate în sistemul nostru ne produc starea...

Amintește-ți cine ești!

Ebook Cover Fii creator deliberat și conștient al vieții tale!
Articole, tehnici, ghidare săptămânală direct pe mail, plus o carte cadou:
“Adevăratul Nord -
Cum să îți descoperi Misiunea în viață”
* = required field

Translate:

Ce subiecte crezi că te-ar ajuta mai mult pentru a-ţi putea crea viaţa minunată la care visezi?

View Results

Loading ... Loading ...

Ultimele articole

  • Ce poţi realiza prin Quantum Coaching ?
    • înveti să foloseşti Conştiinta pentru a schimba legile fizicii si ale biologiei,
    • devii un creator deliberat al vieţii tale,
    • te eliberezi din inchisoarea propriei minti
    • preiei controlul asupra lumii tale interioare
    • iţi aminteşti cine eşti TU cu adevărat şi care ţi-e menirea.
    Începe cu primul pas: introdu numele tău si adresa de mail şi iţi voi trimite imediat, gratuit, cartea « True North » pentru a te ajuta să-ţi descoperi misiunea in viaţă.