by Cristina | Feb 6, 2019
Ȋn textele vechi, ȋmpletirea energiei masculine şi feminine ȋn noi ȋnşine era denumită “căsătoria sau mariajul sacru”. Nu există persoană care să nu aibă de lucrat la modul ȋn care aducem aceste aspecte ȋmpreună, nu doar ȋntr-o stare de echilibru, ci şi de colaborare, ȋmpletire armonioasă şi alchemizare.
Consecinţa imediată a realizării mariajului sacru este o stare de ȋmputernicire, simţi cu adevărat puterea Creatorului ȋn interiorul tău, devii maestrul care dictează realitatea şi nu omul condus sau chiar strivit de circumstanţele exterioare.
Conştientizează şi echilibrează polaritatea dinlăuntrul tău
După cum am menţionat ȋn articolul anterior despre energia masculină şi cea feminină, noi nu am fost ȋnvăţaţi (de familie, şcoală, societate) cum să ne cunoaştem, onorăm şi să ne folosim de ambele energii. Dar mai este un aspect, mai delicat, pe care aş vrea să ȋl scot la iveală:
Adevărul este că pentru fiecare om este dificil să accepte sau să lucreze cu energia care nu este suficient dezvoltată sau hrănită, susţinută, ȋn el ȋnsuşi. Fiecare am ȋnvăţat să folosim cu precădere una dintre energii şi ni se pare că am pierde timpul dacă ne-am focusa mai mult pe echilibrarea acestor două modalităţi de exprimare şi creaţie. Plus că ne este teamă ca nu cumva să pierdem calităţile energiei dominante, să le permitem să se dilueze sau să slăbească, pentru că asta ar crea anumite dezechilibre ȋn viaţa noastră construită până acum pe fundamentul energiei predominante.
Ce aş dori să subliniez ȋncă de la ȋnceput este că nu poate fi vorba de echilibrarea acestor energii făra a vindeca mai ȋntâi rănile ascunse, traumele asociate cu sexualitatea, agresiunea, violenţa, controlul, abandonul … In marea majoritate a cazurilor “victimele” asociază persoana de sex feminin sau masculin, care le-a rănit, cu energia feminină sau masculină, ȋn general. Până nu separă aceste concepte o persoană nu poate echilibra aceste energii ȋn interiorul său. Vindecarea rănilor personale, karmice sau genetice – de neam (iertarea părinţilor, mai ales) e primul pas. Dar acesta este un subiect foarte amplu, ȋn sine, şi nu face obiectul articolului de faţă.
Când ne mulţumim să acţionăm doar din energia care ne este mai comodă, mai familiară, e ca şi cum am funcţiona cu doar 4 cilindri, când, de fapt, maşina noastră dispune de 8!! Este o risipă de energie şi putere personală. Aşadar, cum putem echilibra aceste energii?
Aş vrea să vă spun că există o pilulă magică, o tehnică anume, o afirmaţie sau un proces clar prin care să rezolvăm acest aspect, rapid, dar nu este. E nevoie de conştientizare, de ȋnţelegerea conceptului, la ȋnceput, pentru ca mai apoi să ne asumăm munca de tranformare zilnică pentru a ajunge la ce ne dorim. Vă amintesc doar că tocmai ȋn acestă muncă zilnică cu noi ȋnşine constă evoluţia noastră spirituală.
Putere-forţă + Iubire-grijă = ȋnţelepciune
Energia feminină din fiecare om are ca atribut principal IUBIREA- GRIJA PENTRU CEILALŢI
Energia masculină din fiecare om are ca principal atribut PUTEREA- FORŢA (va rog nu asociaţi cu definiţiile lui David Hawkins din “Putere versus Forţă”. Aici mă refer la forţa morală, tăria de caracter, engl. strength)
Modul ȋn care aceste energii sunt exprimate ȋn fiecare persoană variază extrem de mult.
Există o varietate de caractere determinată de modul ȋn care ȋmbinăm aceste energii.
Cei care au atât energia masculină cât şi cea feminină foarte slab reprezentate, nu au putere nici să se manifeste, nici să ȋşi folosească voinţa, nici să creeze sau să se pună ȋn slujba celorlalţi, nici să fie generoşi sau capabili de fapte măreţe. Sunt manipulate uşor de ceilalţi, nu ştiu să se apere, dar sunt şi egoiste, meschine, fără iubire pentru ceilalţi.
Cei care au o energie feminină puternică dar nu şi-au asumat deloc energia masculină sunt iubitori, deschişi, cu iubire de viaţă, compasiune, bunătate , se sacrifică pentru alţii, dar sunt de obicei preşuri de şters pe picioare pentru cei puternici şi fără iubire.
Cei care sunt puternici şi au o energie masculină pregnantă dar sunt lipsiţi de iubire, fără inimă, se manifestă printr-o atitudine superioară, arogantă, calcă pe cadavre, doar ţelul lor final contează. Pot fi strategi buni, au ȋncredere ȋn ei , putere de concentrare, capacitate de a rezolva problem dar lipseşte dorinţa de a ȋmpărtăşi cu alţii succesul, de a se deschide către colaborare, de a contribui la bunăstarea altora.
Când ajungi să stabileşti un echilibru ȋntre energia masculină şi cea feminină iar acestea sunt pe deplin exprimate, puternic asumate şi cultivate conştient, atunci poţi spune că ai dobândit ȋnţelepciunea. Aici se găsesc oamenii puternici dar integri, asumaţi, echilibraţi, cu iubire şi compasiune pentru ceilalţi dar şi pentru ei ȋnşişi .
Desigur, acestea sunt extremele, majoritatea oamenilor sunt undeva ȋntre aceste 4 grupe intens polarizate. Ce rămâne ȋnsă ca reper este idealul către care e bine să tindem cu toţii, echilibrarea acestor energii ȋn noi ȋnşine, la un nivel cât mai ȋnalt de responsabilitate şi alegere conştientă.
Coerenţa psiho-fiziologică minte-inimă
Despre acest subiect am discutat pe larg ȋn articolul “De ce este important să trăim ȋn inimă”
Mintea este asociată cu energia masculină, puternică, sigură pe ea, hotărâtă. Inima este asociată cu emoţiile, vulnerabilitatea, deschiderea către noi posibilităţi, acceptarea. Mintea construieşte ziduri de apărare, nu permite accesul altora, ȋntreţine ideea de separare, creează pe bază de istoric pentru că vrea mereu să ne apere de suferiţă. Inima crede ȋn cooperare, ştie că suntem cu toţii unul, nu ȋi este frică să se arate ȋn toată fragilitatea ei, crede ȋn oportunităţi, deschidere, cooperare.
Gândurile sunt electrice, emoţiile sunt magnetice. Electricitatea conduce, direcţionează, magnetismul atrage, acceptă.
Când avem acces la ambele forme de exprimare, când ne cunoaştem valorile personale, avem graniţe sănătoase şi avem acces la “miezul”, esenţa noastră emoţională, atunci nu ne poate dărâma nimic din ceea ce vine către noi.
Ce este nevoie să ȋnvăţăm este că atunci când sunem mai mult mentali şi nu vrem să fim răniţi, când ȋncercăm să scădem amploarea emoţiilor, totul ȋn viaţa noastră scade ca amploare. Avem mai puţină suferinţă dar şi mai puţină plăcere. Când trăim mic, cu frică, nu putem gusta nici din marile bucurii ale vieţii.
Când mintea şi inima sunt ȋn coerenţă, câmpul nostru e mai puternic şi facem faţă mai uşor provcărilor. Suntem mai centraţi, mai ȋmpământaţi, energia curge frumos şi nestingherit prin noi, astfel că suferinţa nu mai este percepută cu aceeaşi intensitate, trece mai repede, iar bucuria devine starea permanentă de a fi. De la acest nivel pre-existent, fericirea atinge vârfuri ce amintesc beatitudinea şi extazul.
Cum facem decizii utilizând ambele energii
Tot ce este legat de voinţa personală, intenţia conştientă, decizia fermă, dorinţa de schimbare, are o energie masculină. Depistăm ce ne place şi pornim ȋn obţinerea acelui lucru, acţionând corespunzător. Energia masculină face lucrurile să se ȋntâmple, obţine rezultatul dorit.
Dacă ne urmăm ȋnsă doar voinţa, mintea, fără să fim atenţi la emoţiile nostre, la ce simte sufletul că ar fi spre binele nostru cel mai ȋnalt, ȋn curând ajungem să ne extenuăm, creaţiile noastre sunt reci, goale, egotice, şi ȋncepi să te simţi nemulţumit, copleşit, obosit, şi de aici pot apărea multe dezechilibre atât pe plan emotional cât şi pe fizic.
Când nu suntem dispuşi să ne ascultăm emoţiile, ci doar ȋncercăm să le suprimăm, ca să punem să ne concentrăm doar pe ceea ce mintea noastră ne ȋndeamnă să realizăm, putem dezvolta diferite forme de dependenţă: de mâncare, băutură, substanţe, sex …
Deciziile, intenţiile, acţiunile trebuiesc făcute din acea stare de echilibru ȋntre energii. Ȋntrebaţi-vă: Ce imi doresc? Unde vreau sa ajung? Ce ar trebui să fac pentru asta? Dar şi: Cum aş vrea să mă simt? Ce nevoie vreau să să-mi ȋndeplinesc prin acestă decizie? De ce simt să acţionez acum? Este ȋn conformitate cu valorile mele? Numeşte decizia, intenţia, apoi aşteaptă să simţi ȋn corp aprobarea sau dezaprobarea energiei feminine. Şi invers, simte-ţi nevoile şi apoi decide şi acţionează cu forţa energiei masculine, spre ȋmplinirea lor.
Dacă nu avem suficientă energie masculină rămânem pasivi, retraşi, dezȋmputerniciţi, fără curajul de a acţiona. Dacă nu avem suficientă energie feminină devenim” workaholics”, obsedaţi de muncă şi realizări, dezechilibraţi, mentali până la dezumanizare.
Alternaţi acţiunile masculine cu cele feminine
Când ȋţi stabileşti anumite targete/ ţinte/ obiective de realizat (la serviciu sau ȋn viaţa personală), când ȋncepi un proiect nou, când lucrezi cu bugete, campanii de promovare, cercetări ştiinţifice, teste, demonstraţii… eşti ȋn energia masculină. Mintea matematică este specifică energiei masculine şi este folosită ȋn orice proiect care presupune utilizarea de cifre, procente, măsurători, instrumente de măsurat…
Sporturile, jocurile video, competiţiile de dans, de gătit – au şi ele o energie masculină, presupun voinţă, agresivitate, insistenţă, persistenţă, efort.
Este bine să alternezi aceste acţiuni cu altele, care au o energie feminină: (re)decorează-ţi casa/o camera/biroul, pictează, dansează, găteşte ceva din pură placere, fără reţetă, doar bucură-te de actul creaţiei ȋn sine, plimbă-te cu căinele, joacă-te cu copiii sau cu pisica, colorează mandale, mergi la cursuri de artă, ascultă muzică, cântă la un instrument, mergi la masaj, relaxează-te … Important e să ȋţi asculţi intuiţia şi să ȋţi onerezi emoţiile, asta te ancorează ȋn energia ta feminină.
Ideea generală este să echilibrăm energia creativă: construim ȋntâi fundamentul, baza, contextul, rama, structura, iar apoi să creăm liberi şi cu pasiune ȋn interiorul acelei structuri. Ca atunci când faci o casă, apoi ȋncepi să ȋţi foloseşti imaginaţia să o decorezi astfel ȋncât să te bucure.
Când creăm ceva noi folosim oricum ambele energii, instinctiv: ȋntâi evaluăm situaţia noastră, ne gândim ce ne-am dori să creăm, vizualizăm, visăm, imaginăm (suntem ȋn energie feminină). Apoi ne facem planul, strategia si o punem in practică (suntem ȋn energia masculină). Evaluăm cum au mers lucrurile până ȋn acel moment (energie feminină), facem corecţii, schimbăm direcţii, facem planuri noi (energie masculină) şi tot aşa…
Aşadar sunt mai multe niveluri la care avem nevoie să lucram la echilibrarea acestor energii: emotional, mental, comportamental şi chiar şi la nivel fizic:
Metode de echilibrare a energiilor la nivel fizic
Respiraţia controlată – ȋndeosebi Pranayama
Acupunctura
Reflexoterapia
Presopunctura
Tapping / EFT – este o tehnica de eliberare emoţională dar acţionează şi pe fizic
Biorezonanţa
Bioenergoterapia
Cel mai flexibil controlează sistemul
Nu ştiu dacă aţi auzi vreodată de acestă sintagmă ȋntr-un context spiritual 🙂 dar ea conţine mult adevăr referitor la echilibrarea energiei feminine şi masculine.
Când ai acces la ambele energii, atunci reuşeşti ȋn viaţă mult mai bine decât cineva care este foarte puternic dar numai ȋn una dintre cele două energii. Un soţ cu o tendinţă masculină de a rezolva orice situaţie, poate face mult bine soţiei sale când ȋşi accesează energia feminină şi are răbdare doar să asculte, să ȋnţeleagă, să fie alături de ea, martor al emoţiilor prin care aceasta trece. O soţie obişnuită să se exprime ȋn căsnicie prin energia feminină va putea prelua conducerea şi echilibrarea familiei când soţul nu este disponibil – poate datorită locului de muncă ce presupune mutarea pentru o perioadă ȋn altă ţară, poate datorită unui accident, o boală…
Să fii flexibil presupune şi să nu judeci, să ai acces la alte modalităţi de a rezolva o problemă. Ȋn situaţii conflictuale, mai ales, echilibrul dintre energia feminină şi cea masculină e de nepreţuit: ai empatie, ȋnţelegere dar şi asertivitate, verticalitate, ȋi tratezi pe ceilalţi aşa cum ţi-ai dori şi tu să fii tratat.
Echilibrare la o octavă superioară
Cu siguranţă aţi auzit vorbindu-se din ce ȋn ce mai mult ȋn ultimii ani despre echilibrarea Divinului Feminin cu Divinul Masculin. Ce ȋnseamnă asta?
Dincolo de trăsăturile caracteristice energiei masculine sau celei feminine, pe care le cultivăm aşa cum discutam mai sus şi le folosim ȋn viaţa de zi cu zi, aceste energii sunt energiile Creaţiei, reprezintă Tatăl Ceresc şi Mama Creatoare .
Fiecare fiinţă care ajunge la un nivel de evoluţie de la care se poate vedea ca Spirit ce a venit să aibă o existenţă umană plină de sens, cu o misiune personală şi un mod unic de a participa la creşterea nivelului de conştiinţă a umanităţii, are respnsabilitatea dar şi onoarea de a cultiva aceste energii la o octavă superioară.
Aceasta este ȋn primul rând o modalitate de a vindeca Pământul dar şi de a ne redobândi statutul de zei şi zeiţe creatoare (deşi mai corect ar fi să spun –reaminti- pentru că nu am fost niciodată deposedaţi de aceste atribute, doar că nu am fost noi conştienţi de ele de la nivelul de evoluţie la care ne aflam).
Vindecăm pământul prin restabilirea echilibrului. Erele patriarhale pe care le-am străbătut au făcut tot posibilul să lase femeia fără putere personală, să o ȋngenuncheze. De obicei se vorbeşte de faptul că de doua mii de ani a crescut puterea oferită bărbaţilor dar nu este adevărat. Nu a crescut puterea lor, doar a fost luată puterea femeii! Asta nu e o creştere. E un dezechilibru care nu mai poate fi acceptat de Mama Gaia. Ȋn lipsa energiei feminine ȋn societate şi ȋn interiorul fiecarui bărbat, energia masculină a trecut dincolo de orice se putea imagina posibil pe acestă planetă.
Apoi, odată cu mişcarea feministă de la mijlocul secolului trecut, femeia a ȋncercat să ȋşi recâştige locul dar s-a axat mai mult pe ideea de a fi “egala” bărbatului, care a perceput acestă mişcare ca o ameninţare la adresa statutului său , iar asta a dus la alt dezechilibru: accentuarea energiei masculine din fiecare femeie. Nimeni nu a avut de câştigat.
Ce se ȋntâmplă este că, ȋn ultima perioadă, fiinţe de lumină, ghizi şi ȋndrumători au ȋnceput să lucreze cu femeile – individual sau ȋn grupuri- pentru a le aminti de adevărata lor esenţă. Sofia, Fecioara Maria, Maria Magdalena, Isis, Quan Yin sunt doar câteva dintre Fiinţele de Lumina care transmit ȋndrumare prin intermediul diverselor canale de comunicare. Femeile ȋşi recapătă puterea interioară, intensitatea trăirii, intuiţia, puterea magică a creaţiei , ȋncep să ȋntrupeze idealul adevăratei esenţe feminine ȋmbrăţişând total şi aspectul lor masculin.
Prin trezirea lor şi ȋntruparea Divinului Feminin ele forţează cumva şi bărbaţii să se trezească şi să lucreze la ceea ce reprezintă cu adevărat esenţa Divinului Masculin. Au apărut din ce ȋn ce mai mulţe şcoli de feminitate, masculinitate, ȋn care suntem ȋnvăţaţi să ne ȋntoarcem la adevărata noastră natură divină.
O femeie puternică, care ȋşi cunoaşte forţa interioară, al cărei spirit este liber şi ȋnflăcărat, care ştie exact cât valorează şi nu mai este dispusă să accepte jumătăţi de măsură, neasumare, lipsă de respect, va avea nevoie de un bărbat puternic care să nu se teamă de această forţă năvalnică, ci din contra, să o susţină, să ȋi ofere spatiul ȋn care să se exprime.
Pentru asta bărbaţii au ȋnceput şi ei să se scuture de secole de concepţii eronate, au trecut peste sentimentul initial, de după trezire, când au simţit ruşine şi vinovăţie pentru tot ceea ce au pângărit ȋnaintaşii lor, bărbaţi, şi au ȋnceput să lucreze la construcţia solidă a esenţei lor masculine, egală cu cea feminină, co-creatoare. Zeii se pregătesc să ȋşi ȋntâlnească zeiţele.
Traversăm acum o perioadă unică din istoria Pământului iar aducererea ȋn echilibru a energiei masculine cu energia feminine reprezintă un prim pas către apariţia Omului Nou.
credit imagine : Meditative Mind
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?
Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2019
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro
by Cristina | Jan 29, 2019
Din ce în ce mai mulţi oameni simt nevoia să trăiască autentic în ei înşişi, presupunând că acest lucru înseamnă în primul rând să te cunoşti si să ajungi la un nivel de echilibru, linişte şi împăcare care să înceapă să se reflecte apoi în lumea exterioară.
Impulsul intern către evoluţie pe toate nivelurile determină şi această nevoie de echilibra şi integra cele două faţete ale creaţiei: energia feminină şi cea masculină. Şi nu este vorba doar de o echilibrare, ci mai curând de o alchemizare a acestor energii, care se potenţează şi se influenţează reciproc.
Feminin-Masculin în societate
Societatea a fost de câteva mii de ani îndreptată din ce în ce mai mult către energia masculină. După cum ştiţi, s-a ajuns în anumite zone de pe glob ca femeia să fie socotită mai jos în rang decât animalele de fermă. Asta denotă gradul de uitare la care a ajuns fiinţa umană care se consideră atât de separată de Dumnezeu şi de ceilalţi semeni, încât are nevoie să stabilească ierarhii, ranguri, reguli stricte, ca să îşi afirme supremaţia.
Nivelul de evoluţie al unei comunităţi poate fi depistat foarte uşor observând atenţia, rolul şi consideraţia ce se acordă femeii. Nu poate exista pace în lume, echilibru, evoluţie reală, dacă energia masculină nu este sănătos contrabalansată de energia feminină .
Aspectul feminin aduce dorinţa de a colabora, sentimentul de comunitate unde fiecare este împuternicit, fiecare are un rol important care este recunoscut şi acceptat de ceilalţi ,o prezenţă a inimii, bucurie, creativitate, deschidere, acceptare….
Energia feminină descurajează competiţia, ierahizarea valorilor, astfel este înspăimântătoare pentru mintea deconectată de la Sursă a celor ce încă sunt adormiţi în tărâmurile grosiere ale dimensiunii a treia. Frica este cea care guvernează acest tărâm al realităţii 3D, iar lipsa oportunităţii de a-ţi arăta muşchii sau inteligenţa minţii te sperie, pentru că atunci ego-ul nu mai înţelege cine este, cum se mai poate detaşa de ceilalţi pentru a fi recunoscut, validat, ovaţionat.
Aspectul masculin predispune către a face totul singur şi a munci din greu , pentru că “doar tu ştii să faci acel lucru”, nu permiţi nimănui să participle pentru că nu ai încredere că poate face la fel de bine ca tine. A impinge lucrurile înainte, fără odihnă, cu încrâncenare, fără niciun fel de sentimente, ci doar cu orientare către rezultate, cifre, procente de creştere, targete, etc nu este nici în beneficiul femeilor şi nici al bărbaţilor. Ca dovadă, senzaţia de gol, de neîmplinire pe care o experimentează din ce în ce mai mulţi oameni şi care conduce către depresii, boli, sinucideri…
Femeile au crescut în acest spirit masculin şi au început propria bătălie pentru obţinerea unui loc “în faţă”, în carieră, ca antreprenori, în ierarhia corporatistă, pentru a demonstra că sunt egale cu bărbaţii, că au aceleaşi capacităţi intelectuale, că se pot întreţine singure, doar că toate astea s-au făcut în detrimentul energiei feminine care a fost din ce în ce mai reprimată. Femeia “bărbată” care poate conduce o companie şi în acelaşi timp poate avea o familie, copii, a devenit un fel de dezirat suprem pentru femeia modernă.
Să nu mă înţelegeţi greşit, nu spun că femeia nu ar trebui să fie antreprenor sau CEO!! Doar că e nevoie să îşi aleagă acele domenii şi modalităţi de acţiune care îi permit să păstreze măcar un echilibru între energia ei feminină şi energia masculină, pentru a nu se secătui de energie, pentru a nu lupta împotriva ei însăşi (lucruri care determină o grămadă de afecţiuni grave, boli autoimmune, etc, mai ales pe fondul avalanşei de emoţii negative sau nealiniate cu structura ei)
Aceste tendinţe au determinat ca societatea actuală să devină foarte dezechilibrată, bolnavă chiar, şi total nealiniată cu Legile Universale ale creaţiei.
Feminin-Masculin în Legile Universale
Principiul sacru numărul şapte din Kybalion, principiul genului, extinde echilibrul masculin-feminin asupra întregii creaţii: de la cei mai mici atomi, până la cele mai mari corpuri cereşti. Fiecare atom conţine energie feminină (receptivă, negativă- electronul) şi masculină (proiectată în exterior, pozitivă- protonul) care unindu-se, concep materia. Pozitiv şi negativ sunt termeni ce indică sensul de curgere al energiei, atât, nu se identifică cu ideea de bine şi rău.
Legea Genului funcţionează la toate nivelurile de existenţă: fizic, mental şi spiritual. La nivel fizic avem barbat- femeie. La nivel mental avem receptarea de noi idei şi punerea lor în practică, sau telepatia: transmiterea unui gând şi receptarea lui. Apoi, mintea este duală, o parte conştientă (masculină) şi o parte subconştientă (feminină). La nivel spiritual, Eu-l este aspectul devenirii (principiul feminin) iar Sinele este aspectul Fiinţei (principiul masculin).
Aici am să fac o paranteză- Principiul hermetic al Genului ne ajută să înţelegem şi de ce unii primesc uşor mesaje de la ghizi, îngeri şi alte entităţi de lumină, pe când alţii se consideră blocaţi: stăruinţa este o energie masculină şi atunci când dorim prea mult şi forţăm lucrurile sperând că vom putea primi un mesaj, nu se va întâmpla. Nevoia de a controla este specifică energiei masculine, pe când mintea deschisă, fără aşteptări, receptivă, reprezintă principiul feminin. Mesajele de dincolo de voal sunt recepţionate prin deschiderea inimii dar avem nevoie şi de o minte relaxată care să nu blocheze procesul.
Dezechilibrul dintre feminin-masculin
Încă de mici am fost condiţionaţi să ne identificăm doar cu acea energie care ne definea şi genul: fetiţele erau descurajate să fie “băieţoase”, să joace jocuri “de băieţi” sau să se murdărească în noroi, băieţii nu aveau voie să plângă “precum fetele”, să aibă jucării “de fete”, gen păpuşi sau unicorni… Din start am pornit în viaţă cu un dezechilibru între energia feminină şi masculină.
Apoi, trăind într-o epocă patriarhală, ni s-a inoculat ideea că bărbatul este superior, calităţile mentale masculine erau singurele care contau şi erau elogiate, pe când imaginaţia, intuiţia, receptivitatea erau considerate trăsături ale “sexului slab” şi erau desconsiderate total. Astfel că, inconştient, ne-am aliniat cu valorile societăţii, pentru a avea sentimentul de apartenenţă, pentru a fi acceptaţi de grup.
De câţiva ani încoace, din ce în ce mai mulţi oameni, însă, îşi dau seama că nu mai putem continua pe acest drum pentru că el duce nu doar la rănirea profundă a femeilor şi a tot ce este feminin în lume, duce către ruinarea sănătăţii noastre, către nerespectarea naturii, către distrugerea Mamei Pământ şi decăderea rasei umane.
Ne pierdem sănătatea pentru că ne credem invincibili şi capabili de a gândi noi metode de tratament (“invazive”, desigur), masculine , în care manipulăm genetica, inventăm noi aparate şi instrumente de intervenţie , ca să reparăm trupul uman pe care îl înţelegem ca pe o maşinărie. Uităm sau nu ne interesează profilaxia, componenta energetică, emoţională, mentală şi spirituală a medicinii, terapiile alternative sau legătura intuitivă a individului cu Sinele său.
Gândim masculin, orientat către scop, cu dorinţa de reuşită şi impunere a propriei voinţe asupra naturii şi astfel nu luăm seama la ecologie, sustenabilitate, ignorăm faptul că planeta este o fiinţă vie iar noi doar pentru o perioadă scurtă aici, având rol de “păzitori ai grădinii”.
Ne putem distruge atât pe noi cât şi planeta dacă mai trăim în competiţie cu alte naţiuni, ne ameninţăm reciproc cu arme din ce în ce mai performante, râvnim supremaţie şi desconsiderăm ţările mai puţin dezvoltate. Aspectul feminin, cooperant, înţelegător, ce are compasiune şi iubire pentru toţi, ce doreşte binele şi evoluţia tuturor, este singurul care ne poate salva de la autodistrugere acum.
În ultima perioadă se vorbeşte mult despre renaşterea puterii feminine şi mulţi înţeleg acest lucru ca pe o răsturnare a scalei de valori, adică energia feminină ar vrea să redobândească supremaţia asupra aspectului masculin, “să-şi ia revanşa”, dar nu este deloc vorba despre aşa ceva! De fapt acest lucru ar demonstra că nu am învăţat nimic din istorie şi că am rămas la acelaşi nivel de evoluţie 3D.
Etapa în care ne găsim presupune o colaborare, o împletire şi un echilibru perfect între energia masculină şi cea feminină care ajung astfel să se potenţeze reciproc pentru a obţine o variantă superioară de creaţie conştientă şi împuternicită.
Ei bine, ca să putem ajuta planeta şi omenirea per ansamblu, e nevoie ca fiecare dintre noi să restabilească în interiorul său echilibrul între energia masculină şi cea feminină.
Înţelegerea conceptului de echilibru între energia feminină şi cea masculină
Întrebarea pe care am primit-o a fost următoarea: “Echilibrul dintre masculin şi feminin nu va duce la o uniformizare, o “androgenizare” a specie noastre? Bărbaţii să ajungă să se poarte precum femeile şi femeile precum bărbaţii?” (şi clientul meu îmi dă ca exemplu o anumită prezentare de modă în care bărbaţii erau foarte machiaţi, îmbracaţi în fuste pastelate…) “Asta demonstrează că bărbaţii aceştia şi-au acceptat latura feminină?” 🙂
Din punctul meu de vedere, moda de pe marele podiumuri ale lumii este o formă de artă, şi ca orice artist, designerii împing limitele acceptării noastre, gândesc şi creează ieşind din cutia mică a obişnuinţelor noastre mentale, ne scot din zona de confort.
Acest exemplu, însă, este un mod greşit de a înţelege echilibrul dintre cele două energii. Acestea nu se neutralizează una pe alta, ci se potenţează, nu se diluează una în alta ci se succed în manifestare ca într-un dans.
Universul este mereu în echilibru: fluxul şi refluxul, ziua şi noaptea, inspiraţia şi expiraţia… energia feminină şi energia masculină, toate curg una din alta, se succed, aşa ar fi mai uşor de înţeles acest concept.
Problema este că, după cum am discutat mai devreme, am pus prea mult accent pe energia masculină, atât la nivel de umanitate, cât şi la nivel de individ, astfel că s-a creat un mare dezechilibru în lumea noastră. Acest echilibru se va restabili uşor dacă fiecare individ lucrează la echilibrarea acestor energii în el însuşi.
Feminin-Masculin în cuplu: jocul relaţiilor în 3D
Relaţiile reprezintă cel mai important mijloc de învăţare pe planeta noastră şi totuşi majoritatea nu am cunoscut regulile adevărate ale acestui joc, datorită condiţionărilor primite de la vârste foarte mici, din partea familiei . Am continuat, în propriile familii, să facem ce făceau părinţii noştri în familia în care ne-am născut.
Fără a înţelege dinamica corectă în cuplu, jocul energiilor masculine şi feminine, modul în care se exprimă şi acţionează fiecare,nu putem ajunge la o conectare adevărată cu partenerul de viaţă, nu putem experimenta relaţia sacră.
În dinamica de cuplu, avem nevoie de o polarizare puternică pentru a realiza acea legătură sacră între divinul masculin şi divinul feminin: cu cât bărbatul (ce reprezintă conştiinţa, focul) este mai centrat, mai prezent, mai ancorat, cu atât va putea susţine şi ghida mai frumos femeia (ce reprezintă energia, apa). Cu cât o femeie are o capacitate mai mare de a se preda, de a se lăsa iubită şi venerată, cu atât invocă mai puternic o prezenţă masculină autentică.
Energia masculină este directă, vizionară, creează în “linie dreaptă” orientată către scop, obiectiv, este focusată pe un singur ţel, urmează paşi logici către realizarea acestuia. Energia feminină creează în “linie curbă”, spirală, aduce imaginaţie, intuiţie, înfrumuseţează, completează, lucrează pe mai multe paliere deodată, umple spaţiul oferit pentru exprimare de către energia masculină.
Masculinul este cupa, femininul este licoarea magică din ea. Fără o cupă femininul se împrăştie, se risipeşte. Fără licoarea magică masculinul este gol, sec, uscat.
După cum aminteam mai devreme, datorită condiţionărilor sociale, rolurile s-au schimbat, energiile s-au diluat şi din acest motiv au apărut foarte multe probleme în cuplu.
Există o curgere naturală a energiei între partenerii unui cuplu: bărbatul oferă primul, de la nivelul chakrei întâi (asigură cuibul, nevoile de bază ale familiei), femeia primeşte acestă energie, o urcă către chakra a doua şi oferă de acolo (senzualitate, sexualitate, copii), bărbatul primeşte acestă energie şi o ridică la nivelul chakrei a treia (puterea personală, rolul în comunitate) şi o oferă femeii (sub formă de statut), femeia sublimează acestă energie şi o ridică către chakra inimii oferind iubire, bărbatul primeşte iubirea şi o ridică către chakra gâtului (exprimare în lume, direcţie în cuplu), femeia primeşte şi ridică energia către ochiul al treilea (oferă intuiţii, co-crează cu divinul), bărbatul primeşte ajutorul, epifaniile, înţelegerea superioară şi conduce energia către chakra coroană şi o revarsă asupra familiei. Este ceva magic cand energia circulă corect între parteneri. Doar că, în general, energia se blochează undeva.
Dacă femeia câştigă de câteva ori mai mult decât bărbatul şi ea furnizează “cupa” (casa, maşina, direcţia, planul, strategia…), şi este cazul multor femei cu care am lucrat, mai are şi o carieră care îi cere să fie foarte mult în energia masculină, directivă, focusată, ea va consuma din energia chakrei a doua, pentru a o hrăni pe prima (ce nu a fost susţinută de energia masculină) şi atunci va pierde din senzualitate, libido, bucuria sexualităţii şi aici se întrerupe fluxul.
Alt scenariu ar fi că aduce şi în cămin acestă energie masculina in care functioneaza la serviciu şi ajunge să domine energia partenerului. Dacă acesta are o energie predominantă feminină, lucrurile pot funcţiona bine (dacă rolurile sunt pe deplin acceptate de ambele părţi). Dacă, însă, femeia “bărbată” are un partener cu o esenţă masculină, atunci ori se intră în competiţie şi ies scântei (sunt două săbii în aceeaşi teacă), ori bărbatul este emasculat şi, în timp, se ajunge la căsnicii blazate, de convenienţă, lipsite de pasiune.
De multe ori energia feminină este foarte slabă, femeia devine total dependenă de bărbatul care şi-a asumat rolul de a furniza necesarul vieţii şi a o proteja iar acest lucru determină apariţia unei structuri feminine total dezîmputernicite, incapabile de a se auto-susţine, de a fi independente, de a gândi singură.
Este important să îţi cunoşti adevărata esenţă energetică. Cei care au trecut prin Realinierea Sufletului ştiu că încep mereu cu predilecţia sufletului pentru energia yin sau yang, feminină sau masculină. Există multe femei cu o esenţă masculină, şi, la fel, există mulţi bărbaţi cu o esenţă feminină. Nu e nimic rău în asta!! Cu toţii venim să experimentăm şi în trup feminin şi în trup masculin dar, de obicei, avem o anumită predilecţie a sufletului pentru una dintre energii, care nu se modifică la încarnare. Acest lucru, ca să fie clar, nu duce de obicei către înclinaţii homosexuale, acolo e o altă alegere a sufletului.
Când îţi cunoşti esenţa energetică, poţi face o alegere mai conştientă atunci când vine vorba de partenerul de viată potrivit pentru tine.
Perioada deosebită prin care trecem noi, omenirea, şi Pământul, ne determină să ne trezim din somnul uitării, începem să ne amintim cine suntem şi nu ne mai mulţumeşte o trăire neautentică. Femeile şi bărbaţii “treziţi” încep să îşi revendice puterea personală, să se alinieze din ce în ce mai mult cu esenţa lor feminină sau masculină şi învaţă să redevină zei şi zeiţe.
În newsletterul de săptămâna viitoare (înscrierea se poate face de aici şi este gratuită) vom discuta despre câteva moduri concrete de a echilibra aceste energii în noi înşine.
credit imagine : wpnature.com
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?
Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2019
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro
by Cristina | Oct 30, 2018
Întâi să facem o diferenţiere între invidie şi gelozie. Invidia apare ca reacţie la sentimentul că nouă ne lipseşte ceva ce altul are (o calitate, un lucru fizic, o relaţie chiar). Gelozia apare când ceva ce deţinem deja, posedăm deja, este ameninţat de o a treia personă. Într-un fel, invidia este o situaţie ce apare între două persoane, gelozia implică trei persoane. În plus, gelozia presupune şi o senzaţie de trădare însoţită de furie, revoltă, răzbunare.
Pe scurt: invidia apare când vrem ceva ce nu avem, gelozia apare când ne este frică să nu pierdem sau să ne fie luat ceva ce avem.
Am vrut să lămurim aspectul acesta pentru că de multe ori se întâmplă să spunem, când prietenii noştri primesc ceva ce ne dorim şi noi, de exemplu, că suntem geloşi pe reuşita/ bucuria/ achiziţia lor. Asta nu e gelozie, e invidie “îndulcită”, să nu părem noi prea “întunecaţi” 🙂
Drept este că gelozia este de multe ori însoţită de invidie. Adică nu numai că simţim gelozie când partenerul nostru găseşte atractivă o altă persoană, ci suntem invidioşi pe acele calităţi pe care terţa persoană le posedă iar noi (credem că) nu.
Gelozia – “monstrul cu ochii verzi”, cum o numea Shakespeare, implică şi dorinţa de a ne agăţa de partener, de a păstra ceea ce avem şi declanşează în noi resentimente faţă de terţa persoană, un soi de rivalitate emoţională şi o frică de a nu fi înlocuit. Invidia, în schimb, nu implică (în general! :-)) intenţii negative faţă de persoana ce posedă deja ce tânjim şi noi să avem.
În ultima perioadă am lucrat cu persoane care aveau probleme în a gestiona, înţelege sau dizolva această emoţie negativă, gelozia, şi de aici nevoia de a scrie articolul de astăzi.
O flacără mică poate lumina o casă, un foc mistuitor o distruge total
Cred că fiecare om a experimentat măcar o data în viaţă emoţia geloziei. Este prezentă şi la copiii mici.
Într-o prietenie/căsnicie un strop de gelozie din partea partenerului “condimentează” puţin relaţia, arată că partenerul te iubeşte, îi pasă de tine, nu vrea să te piardă, îi expune uşor partea vulnerabilă a sufletului…
De aici până la a fi permanent sub urmărire, închis în casă, limitat în orice acţiune, chestionat mereu asupra motivelor pentru care ai făcut o anumită acţiune, acuzat de lucruri pe care poate nici nu le-ai gândit, darămite să le mai şi faci, ameninţat sau lovit chiar, este distanţă de la Pământ la Soare.
Când relaţia devine abuzivă, toxică, o ameninţare la integritatea ta fizică şi emoţională, datorită geloziei unuia dintre parteneri, este indicat să încheiaţi acea relaţie şi să cereţi chiar ajutor de la instituţiile specializate dacă întâmpinaţi probleme, fiindcă există şi o patologie a geloziei cu care nu este deloc uşor să negociezi (şi cu asta nu vă pot eu ajuta, pentru că nu este domeniul meu de expertiză). Avem dreptul la graniţe sănătoase şi la liberul arbitru oferit fiecărui om de către Divinitate.
Am întâlnit persoane care considerau că este parte din karma lor să rămână într-o relaţie abuzivă, un fel de “ispăşire a păcatelor”. Repet, fiecare are dreptul să aleagă ce face cu viaţa lui şi, da, o astfel de experienţă este o lecţie clară de învăţare. Dar:
Învăţăm prin suferinţă sau prin conştientizare
(în funcţie de nivelul de conştiinţă la care am ajuns)
Din experienţa personală, lucrând cu clienţii mei, am observat că o anumită perioadă de timp, la începutul relaţiei abuzive, nici măcar nu te gândeşti că eşti abuzat, că ţi se încalcă graniţele, nu îţi spui nicicum că ai vrea să ieşi din acea relaţie. Acesta e perioada de ”ispăşire a karmei”, când suferi direct, când eşti parte organică din dramă, doar trăieşti abuzul.
Când începi să te distanţezi, să te ridici deasupra şi să vezi clar că relaţia nu este funcţională şi că tu, fizic, emotional şi sufleteşte, ieşi foarte “boţit” din interacţiunea cu partenerul, atunci începe altă etapă: conştientizarea, evaluarea relaţiei, auto-evaluarea. Atunci faci apel la Sinele Înalt, la ghizi, la consilieri, te întrebi dacă asta îţi doreşti să experimentezi în continuare, care este contribuţia ta la situaţia de faţă, şi alegi conştient să continui sau să ieşi din relaţie.
Te asigur că dacă ai intrat în etapa a doua poţi face conştientizările, poţi lucra cu tine, dizolva emoţii care categoric au constituit magnetul pentru manifestarea unei astfel de relaţii abuzive în viaţa ta, şi pe urmă, fiind singur/ă, în afara relaţiei, după o eventuală separare!
Orice emoţie negativă e un dar. Gelozia nu face excepţie
Gelozia este un mare semnal de alarmă, indiferent dacă tu eşti gelosul sau dacă eşti cel ”gelozit” ;-)! Vom discuta, pe rând, despre ambele poziţii.
1.Când partenera/partenerul e gelos
Dacă ai intrat într-o astfel de relaţie, cu siguranţă nu e ceva întâmplător. Un partener gelos te forţează, în primul rând, să te cunoşti pe tine, să îţi selectezi valorile , să îţi verifici principiile de viaţă după care te ghidezi.
În majoritatea cazurilor alegi să rămâi într-o relaţie cu un partener gelos pentru că îţi este frică de singurătate şi nu ai o siguranţă de sine sau o stimă de sine prea mare, deci nu crezi că vei găsi pe cineva măcar la fel de bun ca partenerul pe care îl ai acum. Să preferi să rămâi într-o relaţie toxică decât să fii singur spune foarte multe despre tine, mai ales despre cât de mult te preţuieşti , te valorizezi sau te iubeşti.
Doar după ce hotărăşti ferm să te respecţi şi să te cinsteşti pe tine, poţi atrage un partener care să te respecte şi cinstească. Lipsa ta de iubire de sine, devalorizarea, neîncrederea în calităţile tale, toate vor atrage parteneri care să aibă de învăţat lecţii similare. Doar vă veţi oglindi unul pe celălalt până înţelegeţi lecţiile de învăţat de acolo. Proiecţiile sunt reciproce, de obicei.
Universul nu greşeşte niciodată. Nu este un “ghinion”, o “pacoste”, o “întâmplare nefericită” faptul că aţi atras un partener gelos. Universul doar vă ajută să vă vedeţi mai bine slăbiciunile, aspectele la care mai aveţi de lucrat pentru a putea deveni aliniaţi cu Sinele Înalt.
Principala intenţie pe care o avem ca fiinţe umane când venim la întrupare este să descoperim divinitatea din noi, să înţelegem cine suntem, să ne “şlefuim” astfel încât să devenim expresii autentice ale Sinelui nostru iar relaţiile sunt principala modalitate prin care învăţăm despre noi, aici, pe Pământ.
Fiecare relaţie pe care o avem este ca o oglindă care măreşte – te obligă să vezi toate defectele, tot ce nu-ţi place la tine, tot ce ai dori să nu vadă nimeni. Nici măcar tu.
Aşadar, uită-te în interiorul tău întâi, înainte să blamezi persoana care te tratează rău, care nu te respectă sau te abuzează. Oricum, dacă te enervezi, dacă te ofensezi că celălalt s-a comportat necorespunzător, dacă ţipi, acuzi la rândul tău sau intri în defensivă, nu faci decât să declanşezi un război între voi, căci doar vei turna gaz pe foc cu atitudinea ta.
E posibil ca telepatic noi să transmitem mesaje despre cum vrem să fim trataţi. Ceilalţi ne tratează rău pentru că, initial, la nivel energetic, le permitem să o facă.
Un alt aspect la care ne putem gândi este acesta: dacă acuzatorul, gelosul, nu este în stare să vadă măreţia din el, nu are cum să o vadă pe a celuilalt, şi atunci , din frustrare, nevrednicie, frică, atacă. Acesta este cazul partenerilor cu un nivel de conştiinţă sau o vibraţie a sufletului pe nivele diferite.
De aproape doi ani de zile văd din ce în ce mai multe cazuri, în Cronica Akashă, fiindca lucrurile se accelerează : unul dintre parteneri evoluează, îşi înalţă vibraţia, celălalt rămâne la nivelul initial şi atunci comunicarea, interacţiunea umană, afectivitatea, sexualitatea, toate sunt scurt-circuitate şi relaţia tinde să se destrame. Ca reacţie de apărare, la partenerul care a rămas pe loc, apare şi gelozia. Umbra sa este proiectată asupa celuilalt. Se agaţa, încearcă să controleze, să menţină un anume status-quo.
Avem mereu însă liber arbitru şi capacitatea de a alege sa rămânem în acea relaţie sau nu.
2.Când tu eşti cel gelos/geloasă
Gelozia este o agresiune. Îţi impui asupra celuilalt liberul tău arbitru, pretenţiile tale, dorinţa ta animalică de a poseda. Reflectă o lipsă de iubire adevărată pentru partener. Când iubeşti pe cineva îi oferi, în primul rând, libertatea, vrei să fie bucuros, fericit, vrei să evolueze alături de tine, nu să îl ţii mic şi legat de piciorul tău ca pe un căţeluş.
Asta nu înseamnă să îti acoperi ochii, să te prefaci că nu vezi ce face celălalt sau să accepţi să fii “dus de nas”. Dacă chiar ai îndoieli asupra intenţiilor partenerului, alege să discuţi direct, deschis, cu cărţile pe masă, dar fii pregătit pentru ambele variante de răspuns din partea acestuia. Onorează-i liberul arbitru şi decide apoi dacă doreşti să continui relaţia sau nu.
Crizele de gelozie îţi scot la suprafaţă nemulţumirile, fricile, nesiguranţa, îndoiala, lipsa stimei de sine… Dacă nivelul tău de conştiinţă este mic, vei reacţiona violent, din rana pe care o simţi în tine. Dacă nivelul de conştiinţă e mai înalt, vei alege să răspunzi conştient, după o analiză obiectivă a faptelor.
Este util să te întrebi: “ce parte din mine se simte ameninţată, de reacţionez aşa ?”, “ce mesaj doreşte să îmi transmită sinele meu?”
Nu te condamna pentru ce simţi. Intenţia nu este să împiedici să se manifeste reacţia de gelozie, să înveţi să te stăpâneşti sau să îţi înăbuşi sentimentele doar pentru a fi perceput ca fiind civilizat si matur. Intenţia e să afli ce anume hrăneşte sentimentul de gelozie. Ce rană este activată în tine când te gândeşti că partenerul ar putea avea pe altcineva, te-ar putea părăsi pentru altcineva, etc…?
Ca să acoperim o anumită rană, purtăm o mască, astfel ne protejăm. Poate aţi auzit de Lise Bourbeau (Cele 5 rani care ne impiedica sa fim noi insine si Vindecarea celor 5 răni), cea care vorbeşte de cele 5 răni fundamentale pe care le putem avea: rana de abandon, de respingere, de umilire, de nedreptate sau de trădare. Aproape toate pot fi responsabile pentru reacţia de gelozie. E nevoie de timp, de disponibilitate şi multă responsabilitate pentru a merge înlăuntrul tău să afli ce anume te face să reacţionezi aşa. Ce anume doare atât de tare încât declanşează inconştient şi automat emoţia puternică a geloziei?
Cu cât îţi va fi mai frică să nu fii înşelat, să nu fii părăsit sau manipulat, cu atât aceste lucruri tind să se întâmple. Tu le dai forţă şi putere prin focusul tău, fricile tale le alimentează. Există conceptul de “profeţie auto împlinită” tradus în termeni populari prin zicala “De ce ţi-e frică, de aia nu scapi”. Trăim într-o realitate vibraţională: frica ta are o anume frecvenţă de vibraţie, neîncrederea în sine- la fel, vei atrage mereu în câmpul tău persoane care să îţi reflecte aceste emoţii adânc îngropate în sufletul tău.
De multe ori geloşii se tem să nu mai păţească “ca data trecută”, când au fost înşelaţi de către partener, trădaţi, manipulaţi, înjosiţi, discreditaţi sau făcuţi de râs în faţa prietenilor … Aici gelozia ia forma de prevenţie, după principiul “dacă te-ai fript cu ciorba, sufli şi în iaurt”. În loc să pierzi atâta energie să previi, să te aperi, să controlezi totul, mai bine verifică dacă ai învăţat ceva din lecţia trecută. De câte ori avem de învăţat ceva despre noi sau avem de curăţat o emoţie, de vindecat o anumită rană, de trecut printr- o tema de viata, Universul ne va furniza contextul potrivit pentru a realiza acest lucru.
Dacă am învăţat ce era de învăţat, dacă am vindecat ce era de vindecat, lecţia nu se mai repetă!! Trecem la altele! Nu are rost să te temi că vei trece prin aceleaşi traume atâta timp cât ai lucrat cu tine să înţelegi şi să înveţi lecţia.
Încrederea în celălălalt îi potenţează calităţile! În schimb, suspiciunea, gelozia, neîncrederea ta îl fac să decadă, să îşi piardă din propria strălucire. Cum ar fi să te duci la birou şi şeful să nu aibă încredere deloc în tine? Dar cum te-ai simţi într-un serviciu în care şeful are deplină încredere în tine, nu face micro-management cu tine, nu-ţi supraveghează fiecare mişcare, nu e suspicios, nu te critică…? Cam asta e diferenţa de stare şi pentru partenerul tău, pe care eşti gelos.
B.C. Forbes spunea că “gelozia este un cancer mental”. Analizează-ţi modul în care gândeşti, credinţele, fricile, modul în care îţi foloseşti imaginaţia, ai curaj să priveşti înlăuntrul tău. Vindecă-ţi întâi rănile şi apoi vei vedea o schimbare în toţi cei care te înconjoară, nu doar în partenerul tău de viaţă. Cu toţii veţi avea o viaţă mai frumoasă, mai ales tu, căci “Omul gelos este o pacoste pentru ceilalţi dar un chin pentru el însuşi” (William Penn)
credit imagine: Drawings with deep meaning
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?
Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2018
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro
by Cristina | Aug 14, 2018
Din punct de vedere spiritual, absolut totul în Univers este interconectat, mai mult decât atât, este Unul: Dumnezeu, cel care s-a fragmentat pe sine şi s-a împrăştiat în tot ceea ce este viu, indiferent dacă e om, animal, plantă sau rocă, cu scopul de a se experimenta pe Sine, pentru a acumula un infinit de experienţe în autocunoaştere.
Alungarea din Rai, izgonirea din Eden, simbolizează tocmai separarea pe care o experimentăm ca oameni pe planetă. Totul este, însă, o iluzie, un joc, care ne oferă scena şi decorul necesar pentru a ne putea autocunoaşte.
Scopul călătoriei noastre pe Pământ este să descoperim cine suntem cu adevărat, să învăţăm să ne descotorosim de “persona”, de masca noastră, şi să evoluăm cu autenticitate, încredere, îmbrăţişându-ne vulnerabilitatea.
Toţi iniţiaţii, filosofii şi maeştrii lumii au ajuns, în finalul căutărilor lor diverse, să descopere în interior acelaşi aspect fundamental al Sinelui: iubirea- ca sinonim al lui Dumnezeu! Aşadar suntem aici ca să descoperim că sursa iubirii se află în interiorul conştiinţei noastre şi nicidecum în afara ei.
Singurătatea este o lecţie în cadrul acestui demers de învăţare.
Singuratatea e un subiect amplu, astăzi voi vorbi doar despre singuratatea pe care o experimentează foarte multe persoane (recunosc că eu am lucrat în principal cu femei) şi care se traduce prin lipsa unui partener, într-o relaţie romantică. Acest subiect a fost abordat mai pragmatic in articolul “Eşti încă singur(ă)? Trezeşte-te!”
După câteva experienţe eşuate se ajunge la dezamăgire, la amărăciune sau la o judecată de sine care determină o izolare, o pierdere a interesului în formarea unui cuplu sau o nelinişte continuă determinată mai ales de faptul că nu înţelegem ce se întâmplă, ”de ce eu”, “ce e în neregulă cu mine”? Cu cât autoanaliza e mai aspră şi plină de judecată, cu atât se ajunge mai repede la concluzii decisive de genul: sunt plictisitare, sunt urâtă, prea slabă, ciudată, patetică, etc , pentru a fi iubită de cineva
Perspectiva vibraţională
Dacă eşti de mult timp singur/ă şi ai tot “observat” acest aspect la tine, în sensul că ai întors pe toate părţile subiectul acesta, ai încercat să găseşti motive, soluţii sau mecanisme pentru a face faţă situaţiei, atunci ai cimentat foarte mult acestă vibraţie a singurătăţii şi a aşteptării de a “scapa de ea”, în câmpul tău. Aşa că, deşi te gândeşti că ar fi cazul să îţi fie mai uşor de acum, constaţi că parcă e din ce în ce mai greu.
Suntem învăţaţi să observăm ceea ce este, în loc să ne focusăm atenţia pe ce ne dorim să fie. În loc să vizualizăm, imaginăm, hrănim viziunea cu energia noastră, ne lăsăm dărâmaţi de ce nu există încă în realitatea imediată. Nu poţi să primeşte ceva ce nu ai pus în vortexul tău de creaţie. E ca la bancă: nu poţi retrage nimic dintr-un cont gol, pe care nu l-ai alimentat regulat cu bani. Învaţă să fii fericit acum, la nivelul la care eşti , observă progresul pe care îl faci, nu faptul că încă dorinţa ta nu s-a manifestat în realitatea fizică.
Sentimentul de singurătate te îndepărtează de realizarea dorinţei, fiindcă te focalizezi pe lipsă, pe neîmplinire, pe disperare. Cumva e nevoie să faci pace cu realitatea vibraţională pe care ai creat-o prin dorinţele tale, adică să nu plângi că nu ai încă lucrurile pe care le-ai pus acolo, ci să ai încredere şi să te bucuri că urmează să se manifeste pe deplin atunci când va fi timpul, ştiind, având convingerea că eşti pe calea cea bună. E necesar să fii atât de încântat de călătoria în sine, încât să nu fii supărat că nu ai ajuns încă la destinaţie.
Când ceva nu se întâmplă uşor, înseamnă că nu suntem la acelaşi nivel de vibraţie cu ceea ce ne dorim. Legea Atracţiei nu greşeşte niciodată. Dacă nu primeşti ce ai cerut, înseamnă că ai pus în vortexul tău de creaţie dorinţe contradictorii, nesiguranţă, neclaritate. Şi vei primi înapoi ceva la fel de amestecat, care nu îţi va fi pe plac. Dar e un feed-back fascinant, aşa îţi dai seama unde este energia ta, cât de aliniat eşti cu dorinţele tale.
Începe prin a înţelege exact ce îţi doreşti şi mai ales de ce îţi doreşti asta. Uneori ţi spui că doreşti o relaţie dar, de fapt, încerci să umpli un gol interior ce nu poate fi umplut decat cu iubire de sine şi aliniere cu cel care eşti tu cu adevărat. Când suntem aliniaţi cu sinele lăuntric, cei care nu sunt compatibili vibrational cu noi nici măcar nu vor apărea pe radarul nostru. Dar atunci când nu avem claritate, intenţie, aliniere, vom atrage persoane care vor rezona cu diferitele aspecte neasumate, neintegrate, din noi.
Rămâi mereu în prezent
Singurătatea este perioada de timp care ni se oferă ca să ajungem la o aliniere cât mai bună cu Sinele nostru. Dacă nu am trăit deloc singuri, nu am avut oportunitatea de a ne cunoşte, de a înţelege cine suntem, ce vrem de la o relaţie. Singurătatea este o cerinţă necesară pentru a putea trăi frumos împreună cu altcineva.
Focusează-te pe senzaţia de libertate, iubire, mulţumire , apreciere, aventură, descoperiri, distracţie, conversaţie bună, abundenţă, stabilitate, siguranţă, împlinire, prietenie, aliniere, naturaleţe, normalitate, bucurie … Si nu e nevoie să te străduieşti să o faci tot timpul, dar suficient de mult timp încât să generezi în tine acea vibraţie care să magnetizeze partenerul potrivit pentru tine.
Viaţa nu este despre “mai târziu”, despre “când va apărea acel cineva special în viaţa mea”, viaţa se întâmplă chiar acum şi dacă nu eşti atent ţi se scurge printre degete iar timpul acesta nu-l mai poţi recupera. Fiecare minut din viata noastră ar trebui trăit în prezent. Atâta timp cât avem o minte care sare când în trecut, când în viitor, e destul de dificil, dar este o abilitate care se învaţă. Chiar şi aşa, nu vă faceţi un obiectiv din a da un sens profund, pozitiv, fiecărei clipe, căci vă veţi dezamăgi singuri. E imposibil, ca om în această dimensiune 3D, înconjurat de un puternic egregor colectiv, să nu mai cazi în tristeţe, deznădejde, frică, doar că “antrenamentul” te ajută să îţi revii mult mai rapid decât cei care nu înţeleg natura realităţii.
Asumarea răspunderii
E nevoie să ne asumăm răspunderea pentru toate gândurile noastre! Dar pentru asta, primul pas ar fi să le recunoşti.
De cele mai multe ori persoanele singure spun ceva de genul: îmi place viaţa mea aşa cum e ea, iubesc idependenţa pe care am trăit-o până acum, sunt încântată de ce am realizat singură, îmi place casa mea (mobila mea, grădina mea …), ştiu că sunt acum în stare să mă descurc în orice situaţie….daaaar…. ar fi tare frumos să impart bucuria vieţii cu altcineva”.
Abraham Hicks spune că e o uşoară contradicţie în acest discurs: de fapt aştepţi pe cineva care să fie la fel ca tine, şi care să nu sclintească cu nimic ceea ce ai realizat tu până acum, să nu strice aranjamentul, o păpuşică care să se integreze perfect în decorul pre-setat.E o energie extreme de restrictivă, cea pe care o emiţi în Univers.
Problema este că în subconştient există o mare îndoială că vei găsi pe cineva care să se înscrie perfect în acest spaţiu îngust destinat partenerului şi atunci e clar că sabotezi toată manifestarea.
Şi mai există încă un aspect: dacă nu crezi că poţi găsi pe cineva care să se potrivească perfect, atunci înseamnă că va trebui să faci anumite compromisuri şi, de cele mai multe ori, nu eşti dispus/ă să le accepţi sau ţi-e frică de aşa ceva. Deşi îţi sabotează creaţia, acesta nu este un lucru rău!! Din contra, e bine să îţi setezi anumite standarde şi să nu te limitezi, să nu cobori ştacheta doar pentru că te simţi singură uneori.
Şi atunci cum rămâi în energia care să magnetizeze persoana potrivită? Ei bine, aici ar fi trei aspecte:
1.Acceptă ideea că , dacă Universul sau Sinele tău Inalt ţi-a dat puterea să îţi doreşti un astfel de partener, atunci tot el ştie de unde să ţi-l aducă în cale. E un act de credinţă.
2.Lucrează cu tine ca să devii un partener potrivit pentru tipul de om pe care ţi-l doreşti. Dacă visezi la un bărbat sigur pe el, hotărât, de succes, iar tu eşti o pisicuţă speriată, conservatoare şi fără prea mare încredere în sine, mă îndoiesc că vei ajunge să atragi un astfel de om.
3.Învaţă să îţi înţelegi emoţiile şi să acţionezi în direcţia curăţării credinţelor negative ce stau la baza lor. De exemplu, ce simţi mai des: singurătate, deznădejde, disperare sau entuziasm şi nerăbdare de a întâlni persoana potrivită? E uşor de înţeles care e vibraţia cea mai potrivită pentru manifestare şi la ce trebuie să lucrezi
Bagajul karmic
Când deschid Cronica Akashica pentru o persoană nu vreau să ştiu povestea vieţii ei, pentru a nu fi influenţată. Dar de fiecare data când persoana are o problemă în a stabili relaţii afective, romantice, de cuplu, acest aspect apare clar reflectat în diverse programe, imprinturi, credinţe, coduri corupte…. Este imposibil să trăieşti în acestă viaţă anumite neplăceri sau blocaje fără ca ele să nu aibă o rădăcină energetică detectabilă în Cronică.
Mai mult decât atât, la o citire pe situaţii de viaţă sau pe relaţii găsesc de multe ori cauza singurătăţii într-o karma justificată. Asta înseamnă că în altă existenţă aţi încălcat o lege divină, aţi abuzat de o anumită conjunctură, v-aţi folosit puterea personală pentru a face rău conştient unei alte persoane. Universul nu “pedepseşte” niciodată! Nu este vorba de pedeapsă aici , e doar Legea Cauzei şi Efectului în plină acţiune. Roata se învârte neîncetat.
De ce am adus discuţia asupra karmei? Pentru că de cele mai multe ori persoanele afectate de singurătate , care nu îşi găsesc un partener, au o tendinţă foarte puternică de a se simţi victime, de a învinovăţi cu frustrare Universul de lipsă de echitate, sau de a se autocompătimi , judeca, discredita ca fiind insuficient de… sau nevrednice de iubire. Niciunul dintre aceste comportamente nu presupune acceptarea situaţiei, ridicarea la un nivel spiritual şi înţelegerea superioară – abordări care ar uşura foarte mult situaţia.
S.N. Lazarev spunea în “Karma pură” : “dacă sufletul se îmbolnăveşte, vi se va administra un medicament respingător materializat în pierderi, neplăceri, boli, singurătate. Dacă vă veţi încrunta, veţi face grimase dar veţi înghiţi cu bucurie, vi se va da o singură lingură. Dacă veţi lua medicamentul fără chef, vi se va turna un pahar întreg. Dacă veţi încerca să-l daţi afară, vi se va turna o găleată. Aşa că această capacitate de a accepta neplăcerile ca pe o purificare a sufletului trimisă de Dumnezeu este capacitatea de a depăşi neplăcerile”
Când accepţi condiţia prezentă poţi şi să explorezi potențialul benefic și creator al singurătății. Când îţi accepţi viaţa cu bune şi cu rele, capeţi o altă perspectivă prin care tot ce se întâmplă are un rost (inclusiv singurătatea), chiar dacă, momentan, nu îl înţelegem noi.
“Schimbându-ne modul de receptare a lumii, ne modificăm concepţia despre ea, şi anume concepţia ne modifică soarta, karma, în sensul cel mai larg al acestui cuvânt” ( S.N. Lazarev)
Comunicarea cu tine şi cu Universul
Tot ceea ce ne dorim să manifestăm avem credinţa că ne va oferi fericirea, împlinirea. Dar când facem o fixaţie asupra unei dorinţe care are un bagaj energetic amestecat, apăsăm singuri frâna, încetinim manifestarea a tot ce ne dorim. Degeaba visezi la o relaţie frumoasă dacă îţi spui “Nu mă iubeşte nimeni”, “Eu nu am pe nimeni”, “nu reuşesc să atrag pe nimeni către mine”…. Negativitatea se transformă în profeţie autoîmplinită!
Nici măcar nu este adevărat că nu te iubeşte nimeni, aşa percepi tu, aşa simţi tu, şi e o creaţie personală a minţii tale.
Paul Ferrini spune că un pas important este să găseşti puterea de a face diferenţa. Începe prin a reformula: în loc de “Nu mă iubeşte nimeni” spui “realizez/văd că acum nu mă simt iubit”. În felul acesta deplasezi şi responsabilitatea – de la alţii către tine! Apoi te întrebi: “ce pot să fac pentru a mă simţi iubit în aces moment?” Cel mai uşor lucru este să te concentrezi pe un gând iubitor – fie faţă de tine sau faţă de copilul tău, pisica ta, mama ta , prietena cea mai bună… nu contează.
Când oferi iubire unei persoane, ţi-o oferi în acelaşi timp şi ţie însuţi. “ Izvorul iubirii e în inima noastră. Nu ai nevoie de iubirea altora, ai nevoie de iubirea ta! Iubirea e singurul dar pe care ţi-l poţi face tu însuţi. Si dacă ţi-l faci, Universul va răsuna de un mare “Da!” Dacă ţi-l refuzi, jocul de-a v-aţi ascunselea va continua, iar tu vei căuta iubirea aiurea” (Paul Ferrini- “Miracolul Iubirii”)
Maturitatea emoţională
Singurătatea are şi darul de a ne maturiza emotional. Înţelegem că nu totul e perfect în viaţă dar că putem învăţa să fim fericiţi cu ce avem, în timp ce ne desăvârşim necontenit caracterul, personalitatea.
Albert Einstein spunea: „Am trăit acea singurătate care la tinereţe e dureroasă, însă la maturitate e minunată!”
În timp ce ne re-construim stima de sine, după ce am abandonat etichetele auto-denigrante si am ajuns sa ne iubim asa cum suntem, ne cercetăm nemulţumirile, fără a uita să manifestăm recunoştinţă pentru tot ceea ce funcţionează frumos în viaţa noastră şi pentru oamenii minunaţi care ne înconjoară.
Tot în singurătate învăţăm cel mai bine să ne deschidem către inspiraţie, către aventură, ne descoperim pasiunile şi avem timpul necesar de a le urma, iar toate acestea creează un spaţiu al mulţumirii şi bucuriei în care Sinele tău înalt poate ajunge pentru a te ghida mai departe!
Şi nu uita ce spunea Winston Churchill: „Copacii izolaţi, dacă reuşesc să crească, ajung viguroşi”.
Deci toată treaba noastră este să creştem conştient căci a atrage sufletul pereche presupune să faci pereche cu sufletul tău înainte de toate!
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?
Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2018
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro
by Cristina | Nov 1, 2017
Am lucrat şi lucrez cu femei care, deşi au suferit grozav alături de un iubit sau soţ, fiind clar într-o relaţie toxică, şi deşi sunt foarte conştiente că relaţia nu mai putea continua, totuşi trec prin chinurile iadului încercând să şi-I scoată din minte şi să-şi vadă în continuare de viaţa lor.
Dacă, din contra, relaţia a fost minunată dar, dintr-un motiv sau altul, s-a terminat, cuplul s-a separat, atunci e şi mai grav, durerea este şi mai mare, obsesia şi mai puternică, depresia şi mai adâncă…. Ce-i de făcut?
Disclaimer 🙂 : Ştiţi deja că nu sunt specializată în relaţii de cuplu, nu ştiu să vă învăţ cum să vă faceţi o prezentare beton pe FriendFinder-X, Match, Tinder sau alte site-uri asemănătoare, nici cum să flirtaţi, să-l faceţi gelos pe “nemernic”, sau cum să vă comportaţi la prima întâlnire cu alt bărbat …
În articolul de astăzi aş vrea să discutăm despre aspectele spirituale ale unei astfel de situaţii, pentru că, da, orice persoană din viaţa noastră şi orice circumstanţă pe care o experimentăm este menită să ne înveţe ceva despre noi şi să ne ajute să evoluăm. Greu de înghiţit pastila asta când tocmai ai fost parasită iar el e deja cu alta, dar, mai devreme sau mai târziu, îmi veţi da dreptate.
1.Permite-ţi să îţi plângi de milă o perioadă
Ei, da, am zis milă. Ştiu ca am spus de multe ori că mila nu este o emoţie constructivă, eliberatoare, că îţi ia din energie şi te dezîmputerniceşte dar … în aceste circumstanţe… nu cred că te mai interesează ce e cu vibraţia ta :-). A te forţa să fii tare, să nu plângi, să priveşti situaţia cu detaşare, e prefăcătorie, nu faci decât să acoperi criza prin care treci, să o înăbuşi numai pentru ca ea să erupă din nou către suprafaţă, după un timp , cu o putere şi mai mare. Negarea întotdeauna înrăutăţeşte lucrurile.
Te simţi rănită, abandonată, trădată… e normal ca în acestă situaţie să îţi dai un timp să procesezi emoţiile care se învălmăşesc în tine.
Atenţie doar să nu te transformi într-o scorpie ce crede că toată lumea e vinovată pentru nefericirea ei şi să repezi, bruschezi, insulţi, pe toţi cei care încearcă să te ajute în felul lor să treci peste acestă perioadă, fie ei prieteni, părinţi sau colegi. Anunţă-i că ai nevoie de un timp cu tine şi cere să ţi se respecte rugămintea.
Pretinzând că eşti ok, că totul e bine şi continuându-ţi rutina zilnică ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat e crimă curată împotriva sufletului tău! Ia-ţi o zi ( sau o săptămână) liberă, oferă-ţi privilegiul să nu faci nimic, fără să te simţi vinovată pentru asta. Si dă-ţi voie să ţipi, să baţi pernele, să plângi … eliberează toate frustrările şi durerea deodată (adică nu “cu ţârâita”, azi un pic în baie la serviciu, mâine un pic la telefon cu o prietenă)…. La un moment dat ai să oboseşti şi ăsta e semnul că poţi merge mai departe.
2.Nu fugi!
De obicei fugim de ceea ce simţim în noi, e prea dureros. Mai bine ne refugiem în alcool, cluburi sau alte relaţii. Faptul că e un comportament “clasic” este confirmat de marele hit-uri muzicale 🙂 ( Mira – “Uit de tine”, Delia – “Da,mama”…) Iubesc melodiile, nu-mi prea place mesajul… pentru că întăreşte în adolescente- tinere mai ales, ideea că aşa se suferă din iubire. Poate aşa s-a suferit până acum, dar nivelul de conştiinţă la care suntem acum ne dă posibilitatea să facem lucrurile şi altfel.
Înţelege că este o etapă “normală” din viaţa fiecăruia. Nu cred că există om pe Pământ care să nu fi suferit măcar un pic după despărţirea de un partener. Când vei fi o bătrânică cu părul alb, îţi vei aminti cu melancolie, iubire, compasiune şi … un fel de plăcere despre situaţia de acum. La urma urmei, ai reuşit să o transcenzi, ţi-ai refăcut viaţa, ai continuat călătoria deşi ai fost rănită!
3.Refă legătura cu “vasul de lut”
Vasul de lut este trupul nostru. Întoarce-ţi privirea către interior şi fii deschisă să simţi cu adevărat ce e acolo. Scanează-te din cap până în picioare. Ce simţi? Unde e durerea? Unde e frica? Unde e gelozia? Fii prezentă şi atentă la toate emoţiile şi tensiunile din trupul tău. Denumeşte-le, descrie-le, simte-le şi fii doar observatorul lor. Nu le judeca, nu le analiza, nu te duce în poveste! Doar acceptă-le şi fii autentic interesată de cum le percepe corpul tău.
Observă fără să încerci să schimbi. Înţelege că simplul fapt de a-ţi focusa atenţia asupra trupului tău reactivează acea putere regenerativă extraordinară a esenţei tale profund feminine.
Dacă tu nu poţi să ai răbdare cu trupul tău, cu sufletul tău, dacă încerci să uiţi, să acoperi sau să “treci peste”, si nu onorezi cu prezenţa ta suferinţa din tine, cine crezi că poate să facă acest lucru pentru tine?
Un aspect deosebit de important: trupul feminin înmagazinează cantităţi uriaşe de energie negativă- frică ruşine, frustrare, vinovăţie, nevrednicie, dependenţă… în ovare, uter, cervix. Reconectează-te cu aceste părţi ale trupului tău, curăţă acest spaţiu pelvin, eliberează-l de energia fostului partener, ajută-l să se vindece. , Poţi face o meditaţie în care, stand culcată, cu palmele pe zona uterului, respiri în fiecare dintre aceste părţi, eliberezi energia blocată, aduci lumină purificatoare, vindecătoare. Relaxează-te, nu te grăbi şi nu încerca să înţelegi cu mintea ce e blocat, nu pune diagnostice, doar respiră şi te relaxează cu intenţia de a elibera orice energie ce aparţinea vechii relaţii.
Focusul să fie în interior – relaţia ta cu tine însăţi, cu sinele tău lăuntric. Ce e nevoie să învăţăm este să fim prezenţi cu noi înşine, doar aşa ne putem schimba busola interioară, doar aşa ne recalibrăm la esenţa noastră.
4.Recunoaşte şi tratează dependenţa
E nevoie să înţelegi că de cele mai multe ori este dificil să uiţi de “Ex” pentru că există o anumită dependenţă chimică şi vibraţională ce s-a creat în perioada petrecută împreună şi care este dificil de dizolvat. Adică durează, nu se produce instantaneu şi nici la comanda noastră.
Când două persoane petrec mult timp împreună, nutresc sentimente profunde unul pentru celălalt şi mai au şi relaţii intime, câmpurile aurice ale celor doi se împletesc foarte mult. Desparţirea presupune şi desfacerea acestui camp auric comun. Se şi spune: “ când a plecat parcă s-a rupt o parte din mine” sau “mi s-a frânt inima”.
Clarvăzătorii văd ceva de genul acesta:
Mai mult decât atât, există şi situaţii în care suntem legaţi unii de alţii în relaţii prin anumite cordoane, corzi sau cârlige energetice. În Cronica Akasha găsesc mereu astfel de legături care durează foarte mult în timp şi care secătuiesc de forţă vitală pe cel care se găseşte într-o astfel de relaţie energetică, îi distorsionează gândirea, emoţiile şi îl ţine blocat în tipare vechi , cauzând reacţii emoţionale inconştiente.
Aceste corzi se pot tăia prin diverse tehnici dar poţi încerca şi singură, exprimându-ţi intenţia ta fermă şi solicitând ajutorul ghizilor tăi sau Arhanghelului Mihail. O mare claritate mentală şi emoţională şi o anume senzaţie de eliberare se pot simţi imediat după tăierea acestor corzi toxice.
Dependenţa pur chimică, hormonală este iarăşi destul de dificil de “tratat”. Există o vorbă în popor “hormonul bate neuronul” şi care se aplică şi în această situaţie. De multe ori degeaba încercăm să fim raţionali şi logici, să gândim situaţia la rece, să o analizăm şi să decidem mental că nu ne era benefică…. Neuronii noştri nu vor avea putere de decizie atâta timp cât trupul este în sevraj şi tânjeşte după chimicalele cu care a fost obişnuit. Aici mă refer la serotonină, oxitocină, dopamină, etc, secretate la comanda creierului limbic şi pe care le primeam în urma emoţiilor experimentate în cuplu.
5. Găseşte-ţi un scop mai înalt
Modul în care putem face o obişnuinţă a trupului să dispară , este să nu o mai hrănim şi atunci îşi va pierde puterea asupra noastră. În locul vechii dependenţe, putem să ne focalizăm pe un proiect nou care să ne acapareze întreaga atenţie şi energie, un nou tip de “dependenţă”
Gândeşte-te ce ţi-ar plăcea să faci dar nu ai avut niciodată timp înainte: să te apuci de un hobby, să începi să mergi la sală, să înveţi să dansezi latino, să scrii o carte, să îţi faci un site sau un blog, să faci voluntariat, să te dedici unei cauze nobile susţinută de o anumită fundaţie sau un grup de oameni inimoşi ….Important e să fii total absorbită de noua activitate astfel încât să nu mai ai timp să te gândeşti la “fostul”.
6.Ai grijă de tine
Stressul este principalul factor determinant în oricare dependenţă. Dacă eşti extenuată, obosită, copleşită de problemele zilnice, atunci nevoia de conectare este mai acută.
Stressul ne determină creierul să caute plăcerea, astfel încât se vor reactiva automat amintirile plăcute despre momentele petrecute împreună cu “fostul” şi se va trezi iaraşi acea nevoie de a-l căuta, a-i scrie sau de a-i telefona, chiar şi atunci când eşti dureros de conştientă de cât rău ţi-ar produce o încercare de “resuscitare” a relaţiei voastre.
Poţi evita această senzaţie de dor, datorată stressului, dacă ai din timp grijă să faci lucruri care îţi calmează nervii şi îţi dau o stare de bună dispoziţie: băi cu sare sau cu spumă, lumânărele şi aromaterapie cu uleiuri esenţiale, un masaj, o manichiură, yoga, o prăjitură bună, un film sau o carte incitantă, o plimbare în parc sau printr-o pădure, o întâlnire cu o prietenă bună….
7. Aminteşte-ţi cine eşti
Chiar vrei să îţi dicteze restul vieţii o despărţire? Este extrem de limitativă ideea că doar acel om era potrivit pentru tine, doar cu acea persoană ai fi putut fi fericită. Fiecare persoană îţi este potrivită într-o anumită etapă din viaţa ta, din evoluţia ta spirituală. Când relaţia nu mai hrăneşte unul dintre parteneri, atunci, într-un fel sau altul, ea se destramă.
O relaţie încheiată poate însemna pentru tine şi intrarea într-o altă etapă de evoluţie. Si ăsta e un motiv de bucurie, de celebrare, nu de doliu şi jelanie.
Ca să nu mai spun că ţi se dă un buffer de timp în care să te poţi reinventa: ce nu ţi-a plăcut la tine în timpul vechii relaţii? Ce nu ai ştiut cum să faci? Ce ţi s-a reproşat, poate? Acum poţi lucra la acele aspecte, te poţi desăvârşi ca om, ca femeie, şi poţi intra într-o viitoare relaţie având un nivel vibrational mult mai ridicat decât cel de până acum. Asta înseamnă că, automat, vei atrage către tine, vei manifesta în realitatea ta, parteneri care să fie potriviţi noii tale vibraţii.
Ca să schimbi starea de fapt, realitatea prezentă, nu trebuie să te cramponezi de acestă realitate. Nu poţi merge înainte dacă tot te uiţi înapoi şi jeleşti ce a fost cândva! Tot ce transmiţi Universului sunt emoţii de vibraţie joasă care nu pot manifesta ceva mai bun în realitatea ta .
Am să închei spunând că foarte multe cupluri ( căsătorite sau nu ) ajung în această perioadă să se separe. Diferenţa de vibraţie între parteneri se face din ce în ce mai simţită. Evoluăm în ritmuri diferite, conştiinţa noastră se expandează , atingem niveluri vibraţionale foarte înalte. Tot ceea ce nu mai corespunde vibraţiei noastre se va desprinde din structura noastră dar acest lucru poate fi o drama doar dacă ne poziţionăm într-un spaţiu limitat, de frică şi lipsuri şi ne încăpăţânăm să nu ne lăsăm purtaţi de fluxul vieţii în direcţia cea mai potrivită pentru noi .
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?
Cum te-as mai putea ajuta in calatoria ta? Ai un subiect anume care te-ar interesa?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
sursa imagine titlu – internet
Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2017
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro.
by Cristina | Aug 18, 2017
Expresia, aşa cum este ea încetăţenită în coachingul de relaţii (în traducere mot-a-mot ar fi “flacăra geamănă care fuge”), ar descrie, pe scurt, partenerul pe care tu îl crezi perfect, dar care (mai mult sau mai puţin brusc) fuge de tine ca dracu’ de tămâie, lăsându-te cu ochii în soare, în agonie afectivă şi cu un sac de întrebări fără răspuns. Buimac/ă, nu reuşeşti să pui cap la cap lucrurile, te simţi ca în “Zona crepusculară” şi mormăi doar pentru tine: “Ce, Doamne iartă-mă, s-a întâmplat?”, “A fost totul doar în capul meu?”
In ultima perioadă întâlnesc din ce în ce mai des situaţii de acest gen, şi nu cred că e un fenomen întâmplător, ţinând cont că vă spuneam şi în alte articole (abonaţii la newsletter au primit şi un mail în 11 aprilie cu acest subiect, am să redau unele pasaje şi în continuare) că, datorită creşterii vibraţiei personale, posibilitatea de a-ţi întâlni flacăra geamănă este de mii de ori mai mare decât acum 50 de ani, să spunem.
Aş vrea să menţionez de la început că acelaşi fenomen se poate întâmpla şi cu un suflet pereche, nu doar cu flacăra geamănă, sau cu un suflet cu care ai mai jucat roluri împreună, pe scena vieţii, de-a lungul şirului de încarnări (le voi numi generic conexiuni de suflet).
Ce sunt flăcările gemene
“Flacăra geamănă” se spune că ar fi complementul nostru perfect, acel aspect masculin (dacă eşti femeie) sau feminin (dacă eşti bărbat) care ne-ar completa perfect, cu care am putea experimenta extazul, fericirea nepământeană, nectarul zeilor… Aceasta este prezentarea romanţată a acestui concept, pentru că, în principal, scopul întâlnirii cu flacăra ta geamănă este accelerarea evoluţiei tale spirituale.
Deşi veţi găsi pe internet milioane de relatări din partea celor care sunt convinşi că şi-au întâlnit flacăra geamănă, şi deşi mi-aţi scris mulţi dintre voi acelaşi lucru după newsletterul din aprilie, îmi permit să reiterez părerea mea personală despre acest subiect, pentru că nu doresc să rămânem la un nivel de articol comercial din revistele de femei, care vinde prin popularitate şi interes, ci mă interesează să aveţi acces la o perspectivă spirituală asupra acestui fenomen; cred că de asta aţi ales să vă alăturaţi comunităţii noastre.
De obicei, perechea noastră divină rămâne în dimensiunile mai înalte, nu se încarnează pe Pământ odată cu noi. Vibraţia lor e superioară mult vibraţiei noastre, aşa că o astfel de întâlnire a fost posibilă mai ales în perioada Atlanteeană, când oamenii chiar aveau o vibraţie personală foarte înaltă.
Este adevărat însă că uneori, în trecut (foarte rar!), în momente cheie din viaţa noastră, având un contract prealabil, când aveam nevoie de un “reset” complet sau de o schimbare a direcţiei la 180 grade, ni se permitea reunirea cu flacăra geamănă! Si nu era uşor!! Nu e floare la ureche să îţi împarţi viaţa cu Flacăra ta geamănă!! Întâlnirea este memorabila, cu scântei de pasiune şi dorinţă, experienţele fizice extatice, senzaţia că eşti în braţele divinitătii, “acasă”, daaaaar …. nu uitaţi că flacăra noastră geamănă vine să ne provoace, să ne determine o schimbare radicală de percepţie, o creştere a nivelului de conştiinţă şi a vibraţiei personale, reconectarea emisferelor cerebrale, echilibrarea minţii şi trupului.
Acesta este motivul pentru care nu voi crede niciodată că o persoană cu un nivel de conştiinţă mediu spre modest (adică preocupările principale sunt: casa, maşina, telenovela, pofta carnală, imaginea în societate, prestigiul, puterea, averea) şi-a putut întâlni vreodată flacăra geamănă! Probabil în aceste situaţii este vorba de întâlnirea unor suflete din aceeaşi familie extinsa, cu un nivel de vibraţie foarte apropiat, cu preocupări şi tipare de gândire asemănătoare, şi cu care au mai “dansat” şi în alte vieţi. E posibil sa fie legate prin relatii karmice, sa fie perechi complementare sau suflete inrudite.
Ei bine, trăim o perioadă unică în istoria Pământului când matrix-ul începe să se destrame , vibraţia noastră creşte din ce în ce mai mult, şi datorită faptului că ne-am oferit voluntari în acestă perioadă de transformare planetară, suntem ajutaţi de perechile noastre divine!
Ca o paranteză, o remarcă de făcut pentru cei avansaţi în studii spirituale: pentru că există un interes foarte mare pentru ca umanitatea să îşi ridice nivelul de vibraţie, a fost acceptat chiar ca unele flăcări gemene să vină sub forma de walk-in! Nu există precedent pentru aşa ceva şi de aici ar trebui să simţim importanţa muncii pe care o avem de făcut. În aceste timpuri Flacăra geamănă devine instrument pentru realizarea misiunii personale şi înălţarea conştiinţei planetare.
Sufletele pereche
Acum…să mai destrămăm un mit (cu siguranţă voi avea multe dezabonări după articolul acesta 🙂 🙂 🙂 ) Nu avem un singur suflet pereche, ci mai multe!
Ştiu că este o idee plăcută să ne gândim că cineva, acolo, în lumea largă, aşteaptă să ne întâlnească pentru că este perechea noastră perfecta, dar…. nu e chiar aşa. Acest mod de a gândi ţine mai mult de cultura populară şi de programările pe care le-am tot primit de-a lungul existenţei (existenţelor ;-))
Odată intraţi în … “matrix”, odată cu scăderea vibraţiei, modificarea ADN-ului şi separarea emisferelor noastre cerebrale, ni s-a inoculat şi conceptul că nu suntem întregi, că avem nevoie de altcineva care să ne completeze, că fericirea noastră e nevoie să o căutăm în exterior, si tot asa, tocmai pentru a fi îndepărtaţi cât mai mult de adevărul divin din noi înşine. Concepte precum “flacăra geamănă”, “sufletul pereche”, “jumătatea întregului”, “complementul divin” au fost aur pentru cei care au căutat îndepărtarea umanităţii de Sinele Înalt, astfel că au fost încurajate şi mediatizate din belşug, în mod conştient şi deliberat, şi au ajuns să facă parte din acestă cultură populară.
Adevărul este că avem multe suflete pereche cu care ne întâlnim în acestă viaţă, unele sunt parte din familia noastră, ne sunt rude mai apropiate sau mai îndepărtate, altele ne pot fi parteneri de afaceri, colegi de serviciu şi cu acestea avem o anumită afinitate sau ne simţim conectaţi la un nivel subtil.
Când ne întâlnim cu aceste suflete pereche în relaţii romantice, se produc la fel de multe scântei ca şi în cazul flăcărilor gemene dar, per ansamblu, intensitatea trăirilor este mai slabă, “simptomele” sunt mai uşor de gestionat. La fel ca în cazul flăcărilor gemene, şi aici este posibil ca doar unul dintre parteneri să simtă atracţia, în timp ce celălalt fuge de relaţie.
Noile tipuri de relaţii
Ce se întâmplă este că Pământul se schimbă, noi ne schimbăm, biologia noastră, totul îşi ridică frecvenţa de vibraţie, şi atunci şi relaţiile romantice încep să se schimbe, sunt şi ele pe cale de a se “ilumina”, de a se umple de lumină. O relaţie înalt vibraţională este disponibilă acum pentru fiecare şi suntem “pionieri în noua iubire”, aşa cum ne numeşte Arh. Gabriel, prin Shelley Young – Trinity Esoterics , de la care am să vă prezint şi informaţiile care urmează.
Relaţia dintre două flăcări gemene presupune o atracţie energetică diferită de tot ce ştii că ar putea exista între un bărbat şi o femeie, dincolo de simpatie, atracţie sexuală, dorinţă, iubire romantică, conectare la nivel superior, dincolo de ….tot ce ai văzut în filme !
Intensitatea trăirii face diferenţa, e ceva la care nu te poţi opune … Si poţi încerca cu disperare să te îndepărtezi de persoana respectivă dar nu reuşeşti, eşti tras înapoi în câmpul ei energetic, nu poţi “ieşi de pe orbită sa”.
Şi nu întâmplător e aşa, pentru că atunci când îţî întâlneşti flacăra geamănă sau o conexiune de suflet , tot ce nu este iubire, lumină, adevăr , tinde să iasă la suprafaţă pentru a fi curăţat, vindecat. Iar dacă nu ar fi acestă atracţie am avea tendinţa de a ne sustrage sau de a evita aceste curăţări , ne-am îndepărta cât am putea de acea persoană pentru că munca de curăţare e teribil de grea şi de bună voie nu ar vrea nimeni să o facă.
Cu cât eşti mai înalt vibrational, te muţi pe o anumită bandă de frecvenţă în care te activezi şi devii un magnet pentru flacăra ta geamănă!
După întâlnirea iniţială delicioasă, pentru că te scufunzi în energia celuilalt, e ca o recunoaştere – de obicei reciprocă, vine o perioadă de separare , pe care nu aveai cum să o prevezi în perfecţiunea momentului pe care îl trăiai, şi atunci e ca o mare lovitură sub centură, te surprinde, te doare, te face să te prăvăleşti.
Unul dintre parteneri (the runner ) pleacă/ refuză să se mai implice/ taie orice comunicare cu celălalt/ se ascunde/ nu mai răspunde la telefon, mail/nu este de găsit, etc . Se poate întâmpla în urma unor certuri , a unei dispute sau fără să aibă un motiv anume. Urmăritorul (the chaser), celălalt partener rămâne în agonia întrebărilor nerăspunse, principala fiind,desigur: “de ce???”
În 95% dintre cazuri femeia este cea care conştientizează prima, care sesizează acestă legătură divină şi care creează spaţiul pentru ca acesta să se dezvolte şi da, ea este de obicei şi “the chaser”, “urmăritorul”, iar bărbatul este cel “fugar”, “the runner”.
Posibile motive:
– Acceptarea, susţinerea , iubirea necondiţionată sunt mai uşor accesate de către divinul feminin, mai conştient, mai intuitiv, mai racordat pe frecvenţa acestui nou tip de relaţie
-De obicei, femeile au anumite semne fizice, în corp, care le oferă ceritudinea că este ceva diferit şi cu totul special în partenerul “geamăn” – tresăriri, fiori, zvâcniri ale anumitor muşchi din corp, senzaţii neobişnuite în trup
-Uneori bărbaţii se simt flataţi de atenţia femeii şi se duc imediat în ego, în programe vechi , în zona de confort, şi nu sesizează vibraţia, profunzimea şi dinamica specială a noii relaţii, simt doar agasare şi încalcarea spaţiului personal, mai mult decât sunt dispuşi să permită
-Bărbaţii sunt învăţăţi de societatea în care trăim să rămână mereu în minte şi să îşi suprime emoţiile, să le îngroape adânc în subconştient încât nici ei nu mai realizează că suferinţele emoţionale abia aşteaptă să ţâşnească la suprafaţă pentru a fi vindecate . Si asta se întâmpla cu prioritate în relaţia flăcărilor gemene şi nu este ceva confortabil sau uşor de făcut
-Senzaţia că te pierzi pe tine , că te dizolvi într-o astfel de relaţie este inconfortabilă pentru egoul masculin care nu vrea să piardă tot ce a câştigat în atâţia ani de separare de întreg,
-Relaţiile flăcărilor gemene nu fac sens pentru mintea logică şi raţională a unui bărbat şi atunci , dacă intuiţia e reprimată iar accesarea inimii (portalului către adevărul şi înţelepciunea sufletului) este ceva ce bărbatul nu a fost învăţat sau încurajat vreodată să facă, atunci mai bine fuge decât să se confrunte cu rănile din adâncurile fiinţei sale
-Uneori “fugarul” simte că nu merită o astfel de iubire sau nu suportă intensitatea trăirilor şi atunci ego-ul va crea o groază de motive pentru care ar trebui să nu aibă încredere în relaţie, şi să se întoarcă la “libertatea” sa iniţială
-Pentru “fugar” mai ales, este vorba despre şocul trezirii spirituale care îi dă viaţa peste cap în moduri neaşteptate şi destabilizatoare, fiindcă se simte brusc aruncat într-o existenţă care pare total străină pentru el şi îl face să se simtă pierdut, speriat sau singur, aşa că reacţia automată este să se agaţe de modul vechi de trăi, şi atunci se distanţează de relaţie
Ce se întâmplă de obicei cu cel care rămâne
După ce “fugarul” părăseşte relaţia, partenerul care rămâne ( în stare de şoc, de obicei 🙂 ) încearcă să înţeleagă unde a greşit, ce e în neregulă cu el/ea, ce ar fi putut face mai bine , ce ar putea îmbunătăţi în aspectul, comportamentul, abilităţile sale, astfel încât să îl poată readuce pe fugar înapoi în relaţie.
Un alt plan de existenţă presupune să facă faţă tuturor judecăţilor familiei sau prietenilor care îl/o consideră nebun/ă căci, după toate situaţiile jenante sau dureroase , încă crede cu tot sufletul că “fugarul” se va reîntoarce şi vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi.
Pentru că simte cu toată fiinţa ei/ lui că “fugarul” este alesul/ aleasa , atunci cel rămas nu renunţă la luptă şi începe să îl “hărţuiască” pe celălalt cu vizite, telefoane, mailuri, scrisori , mesaje, în care îi explică cât de mult îl iubeşte, că este în siguranţă dacă se deschide în faţa sa, îi povesteşte cât se simte de singur de când el a plecat sau cum l-ar putea ajuta să treacă peste problemele sale emoţionale sau de altă natură …. Se transformă astfel în “urmăritor” (the chaser).
Cu cât este “urmăritorul” mai insistent, cu atât “fugarul” se îndepărtează mai mult şi devine mai distant, mai rece! De obicei comportamentul “urmăritorului” îl face pe “fugar” să rămână blocat în acestă etapă de fugă, de evadare, tocmai pentru că blochează conexiunea dintre ei cu propria sa energie şi frecvenţă de vibraţie. Legea Atracţiei este cea care face jocurile şi aici!
Pentru unii, etapa de fugă a durat 10 ani ! şi a fost cu adevărat o perioadă de curăţări puternice, de eliberări şi lucru cu propriul ego…. Abia după aceea , când vibraţiile celor doi s-au calibrat, s-au înalţat, abia atunci a fost posibilă reunirea.
Uneori, cel care rămâne oboseşte să tot aştepte, să tot sufere după cel plecat, durerea e prea mare, şi hotărăşte la un moment dat să îşi continue viaţa alături de altcineva , doar ca este aproape mort, uscat pe dinăuntru şi nu va putea oferi noului partener prea multe. Si atunci , “drama” prinde în încâlceala ei încă un suflet şi lucrurile se complică şi mai tare.
O alternativă mai avantajoasă
Dacă “urmăritotul” înţelege că separarea este necesară ca să se poată integra toată energia şi că ea serveste relatia, uniunea dintre cei doi, atunci totul se rezolvă mai rapid.
Aşadar, “urmăritorule”, nu rezista, nu te panica, nu te lăsa pradă angoaselor, nu încerca sa controlezi , şi atunci, dupa ce energiile au fost integrate , după ce fiecare îşi va fi făcut munca cu el însuşi , veti fi din nou atraşi unul în orbita celuilalt . Totul devine astfel un dans, nu un joc de-a hoţii şi vardiştii.
In separare integrezi, scoţi la suprafaţă aspecte ce nu au fost vindecate, eliberezi ce e nevoie să fie eliberat, pentru ca mai apoi să te întorci în relaţie la un nivel de conexiune şi mai profund.
Separarea va fi din ce in ce mai scurta in timp si mai putin profundă pentru că alegi să lucrezi într-o anumită gamă de frecveţe şi, cu cât integrezi mai mult din energia celuilalt, are loc o echilibrare, se ajunge la o nivelare energetică, şi nu mai e nevoie să ieşi din orbita celuilalt ca să cureţi şi să integrezi
Separarea nu va dura o secundă mai mult decât este necesar să dureze dar ce o face să se repete sau să se prelungească este panica celuilalt partener , angoasa despărţirii, faptul că este în rezistenţă, se opune procesului şi ia totul personal, încearcă să controleze totul, aleargă după cel plecat, ceea ce îl face pe acesta să se îndepărteze şi mai mult , fiindcă deja este copleşit energetic şi ocupat cu integrarea energiei…
De preferat ar fi să te întorci la propria muncă de integrare, să continui să lucrezi cu tine, să îl susţii vibrational pe cel plecat, să îi acorzi spaţiul şi timpul de care are nevoie … pentru că este de aşteptat ca şi tu să ai nevoie la un anumit moment dat de timp şi spaţiu pentru integrare şi atunci partenerul care a avut deja propriile experienţe nu o va lua personal nici el, va înţelege prin ce treci, va şti cum să te susţină , iar ţie îţi va lua mai puţin timp şi îţi va fi mai uşor să traversezi perioada ta de retragere şi îndoială şi frică …
Separarea nu este ceva greşit, negativ, ceva de evitat sau de neacceptat, este ceva natural, parte din proces şi acest lucru e nevoie să îl înţelegem. Nu e o pedeapsă, e un ajutor. Doar că e nevoie să învăţăm să avem răbdare şi să nu grăbim această conexiune a sufletelor, dacă ne dorim ca relaţia să fie sustenabilă pe termen lung şi ambii parteneri să se bucure de ea.
În încheiere aş vrea să subliniez un aspect foarte important: acest tip de relaţie presupune un uriaş serviciu pentru umanitate şi o anumită misiune personală, deoarece, cu cât cureţi mai mult din credinţele tale limitative şi din umbra ta, cu cât vindeci mai profund traume, suferinţe vechi, cu cât destrami formele vechi de relaţii romantice co-dependente şi pui bazele noilor relaţii iluminate, cu atât înalţi nu doar vibraţia ta personală ci şi pe cea a întregii lumi, căci suntem cu toţii interconectaţi.
În newsletter-ul de marţea viitoare (abonarea se face de aici şi este gratuită) vedem cum îţi poti atrage flacăra geamănă, dacă într-adevăr tânjeşti după o astfel de relaţie şi eşti pregătit să ţi-o asumi.
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?
Cum te-as mai putea ajuta in calatoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
sursa imagine titlu
Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2017
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro
