Articolul de astăzi l-am scris mai mult pentru mine ( prietenii ştiu de ce 😉 ). Traversez o perioadă în care toţi (văzuţi şi nevăzuţi) îmi spun să am răbdare.  Eu, însă, ca un Berbec  autentic ce sunt , mă regăsesc 100% în acel banc în care zodiile se înfăţişau înaintea lui Dumnezeu să ceară câte ceva, vine şi Berbecul, se înclină ceremonios şi cu o voce profundă spune: “Doamne, eu te rog să-mi dai răbdare”. Si imediat, în următorul moment de linişte, continuă: “Şi dacă poţi, dă-mi-o acum!”

Scotocind prin experienţele recente mi-am dat seama că nerăbdarea mea vine clar din ataşarea de rezultat şi din ieşirea de pe traseul timpului divin, în care mă încred total, de obicei. Aşa că am combinat aceste trei concepte şi a rezultat ceea ce veţi citi mai departe.

Provocările noii paradigme

Ştiu că dacă eşti alături de mine de ceva timp şi ai răbdare să citeşti două mii şi ceva de cuvinte în fiecare articol de marţi, înseamnă că te cauţi pe tine, că vrei să te desfaci în două şi să laşi să ţâşnescă Lumina din tine asupra acestui pământ, că abia aştepţi să fii în serviciul altora, să contribui la bunăstarea şi evoluţia planetei.  Şi mai ştiu că lucrezi deja cu tine de ani de zile şi încă simţi că lucrurile nu se desfăşoară după cum ţi-ai dori iar răbdarea ta … ajunge să se împuţineze pe zi ce trece.

Ei bine, asta e ceva necesar. Tenacitatea şi puterea de a ne menţine cursul  chiar şi atunci când ne simţim nesusţinuţi de Univers, singuri împotriva nebuniei din jurul nostru  sunt calităţi ce trebuiesc dezvoltate în cei  ce şi-au asumat misiunea transformării conştiinţei umanităţii,  ne ajută la şlefuirea diamantului interior. Suntem pionieri într-o realitate nouă, într-o paradigmă nouă, ne-experimentată până acum, de aceea ni se pare atât de greu de înaintat.

Fiecare este provocat în acel domeniu al vieţii de unde îşi poate învăţa cele mai puternice lecţii şi descoperi cele mai mari puteri  şi talente personale. Îndoiala că ne-am  afla pe calea bună  pentru noi , întoarcerile înapoi la un status-quo familiar, ne taie din inertia momentului, ne sabotează, ne întârzie devenirea.

Acceptă-ţi calea, asumă-ţi munca de pionier, nu mai bascula înainte şi înapoi întrebându-te dacă asta e menirea ta, dacă e bine ce faci. Focusează-te pe ce îţi face plăcere să creezi, să studiezi, să experimentezi, să explorezi, să simţi, căci bucuria este indiciul că te afli pe deplin în menirea ta.

Sensul vieţii noastre aici este să ne descoperim Lumina interioară şi să schimbăm vibraţia mamei Gaia. E o muncă individuală, nu ne este impusă, dacă vrem o facem, dacă nu, nu …. Avem dreptul de a alege, ne-am născut cu liber arbitru … dar crezi că vei putea înăbuşi vreodată în tine amintirea a ceea ce ai venit să faci aici în acestă perioadă?  😉

Importanţa comunicării

Cea mai bună modalitate de a ne alinia cu misiunea pentru care am venit este să comunicăm cu echipa noastră personală de ghizi, învăţători şi îngeri şi cu Sinele Înalt. Ce facem noi de obicei este să ne plângem că am încercat şi am tot încercat să comunicăm cu ei dar nu am primit niciun răspuns. Si atunci ne simţim ori nevrednici şi nepricepuţi ori ne frustrăm că nu suntem ajutaţi după ce am fost “deportaţi” pe acestă planetă barbară 🙂

Adevărata comunicare între Spirit şi noi, ghidarea de care avem nevoie, vine prin intuiţie, prin acele download-uri de la Sinele Înalt . Ni se răspunde mereu imediat, doar că noi trebuie să descoperim modul în care să primim informaţia. E necesar să creăm un spaţiu în care să “găzduim” aceste informaţii, un spaţiu liber de gândurile noastre amestecate, trebuie să ne decablăm de la minte, să fim, pur şi simplu. Meditaţia, contemplarea, visul lucid pot crea acest spaţiu. Practica zilnică a unei metode de conectare cu Spiritul este indispensabilă pentru orice muncă spirituală am desfăşura. Şi, apropo, totul e spiritual în viaţa noastră! 😉

Când vedem că nu se împlinesc lucrurile pe care le cerem, avem tendinţa de a deveni  frustraţi şi de a ne ţinti ochii către cer, presupunând (eronat) că nu am fost auziţi sau nu se doreşte a ni se răspunde. Spiritul este însă 100% din iubire, nu judecă, nu interzice, nu restricţionează, nu poate răspunde decât cu iubire pentru noi!!

Personal, mă ajută foarte mult să îmi repet când nu primesc ceea ce îmi doresc: “Rejection is God’s protection”, respingerea, refuzul, neîmplinirea de moment reprezintă o modalitate de a fi protejaţi de către divinitate de ceea ce nu suntem încă pregătiţi să primim, sau ceea ce ne-ar face mai mult rău, deturnându-ne de la ce ne-am propus pentru acestă viaţă.

Transformarea dorinţelor în alegeri

Când ceri să devii ceva sau să primeşti un lucru, nu transmite mesaje de neîncredere, îndoială, dependenţă, obsesie, îngrijorare despre cum, când se va împlini lucrul cerut …. Aceste emoţii întotdeauna întârzie procesul de manifestare şi creează obstacole.

Ataşamentul emotional faţă de rezultatul dorit transmite  la nivel de vibraţie o nevoie, o lipsă acută, o senzaţie de incomplet sau  insuficient. La această vibraţie răspunde Universul, nu la dorinţele noastre verbale ! Când gândim sau spunem: “vreau”, “am nevoie”, “ “îmi trebuie”, aruncăm bumerangul Legii atracţiei care se va întoarce inevitabil la noi aducând şi mai mută nevoie, insuficienţă, dorinţă.

Când devenim siguri de rezultat, dorinţa devine o alegere. Alegerea e o intenţie care transformă ceea ce ar putea fi în ceea ce este, dizolvă toată îndoiala şi topeşte toată rezistenţa.

Nu mai cerşeşti  împlinirea unei dorinţe, ci intenţionezi, alegi ca aşa să fie, îţi foloseşti puterea voinţei, şi astfel dorinţa dispare.

Când credem că deja avem ceea ce ne dorim, producem în noi o anumită semnătură vibraţională necesară pentru ca ceea ce ne dorim să se manifeste fizic în realitatea noastră. Reuşim când simţim în noi o certitudine că lucrul cerut se va realiza , adică în loc de frică şi îngrijorare să cultivăm acea senzaţie că “ştiu”, “am certitudinea ” că ceea ce am ales deja există !

Nerăbdarea ne vine şi din nevoia de control. Ne dorim să fim noi cei care controlăm procesul, credem că ştim cel mai bine ce ni se cuvine, ce merităm, ce s-ar cuveni  să primim de la viaţă. Dar gândiţi-vă că noi vedem totul din “cutiuţa” noastră flancată de credinţe limitative, de frici şi iluzii. Dacă Dumnezeu ne-ar permite să creăm doar din acest spaţiu, am fi foarte limitaţi. Universul îşi doreşte să ne expandăm, de asta ne şi provoacă în atâtea feluri.

Calea către detaşare este credinţa

De cele mai multe ori ne torturăm cu întrebări de genul: “Dar când, Doamne, când…?” Devenim dezamăgiţi şi frustraţi pentru că nu vedem drumul în faţă, pentru că nu ştim ce urmează, şi simţim că nu avem nicun control.

Calea către detaşare este credinţa, încrederea că totul e bine, e aşa cum trebuie să fie. Iar credinţa apare atunci când nu ştii, însă refuzi să te îngrijorezi din această cauză…. Dacă ai şti totul de la început, pentru ce ai avea nevoie de credinţă?

Credinţa este calea către adevărata detaşare dar şi aici e o nuanţă: să ai credinţa nu inseamna sa speri că lucrurile se vor schimba după cum vrei tu ci credinţa că totul este bine aşa cum este acum! Da, greu de înghiţit dacă prezentul  nostru implică luptă, greutăţi, suferinţă, lipsuri, dureri…

De obicei noi vedem doar ce este în faţa nasului nostru, nu vedem în ansamblu perfecţiunea Universului. Credinţa este dovada lucrului încă nevăzut .

Întăreşte-ţi convingerile că Universul se gândeşte mereu la propriul nostru interes: cel de a evolua, de a ne regăsi pe noi înşine, de a ne percepe Lumina! Chiar dacă acum ne este greu şi am vrea să se termine toată nebunia şi să trăim fericiţi şi fără griji prea mari, cu siguranţă, la un nivel mai înalt, am regreta dacă am fi “salvaţi” într-un mod miraculos de graţia divină. Şi asta pentru că am rămâne cu experienţa netrăită pe deplin, fără să desprindem o învăţătura de acolo, fără să dizolvăm prin catharsis toate suferinţele vechi , credinţele limitative, fără a avea şansa să  devenim mai puternici sau mai înţelepţi.

Înainte de a ne aventura în acestă densitate, lăsăm acolo “sus” o scrisorică cu tot ceea ce ne dorim să experimentăm în acestă viaţă (e o metaforă, da? :-)) . Ghizii noştii, îngerii şi Sinele Înalt iau ca literă de lege ce am scris noi acolo şi ne vor ajuta mereu să ne ţinem de planul initial, să nu alunecăm de pe cale. Dacă am intenţionat să învăţăm răbdarea, de exemplu, nu vor interveni  în nicun chip pentru a ne scurta aşteptarea. Ne vor ajuta altfel: atrăgându-ne atenţia asupra unor resurse interioare sau exterioare neexplorate încă, orchestrând sincronicităţi din care să învăţăm / să ne reamintim ceva care ne poate scoate la liman, scoţându-ne în cale persoane ce ne pot fi oglindă şi care ne ajută să ne cunoaştem mai bine sau să înţelegem situaţia dintr-un alt punct de vedere …

Întotdeauna ni se dau doar acele lucruri către care ne-am deschis noi spre a le primi. Noi facem jocurile! Universul este de partea noastră! Nu e nevoie să-i cerşim bunăvoinţa!

Legea detaşării presupune să simţim cu adevărat  că ceea ce dorim este, fără niciun dubiu  în curs de a veni spre noi , la momentul potrivit şi în modul cel mai potrivit. Nu înseamnă să renunţăm la ceea ce vrem! Suntem cu toţii una cu mintea universală a Creatorului căruia nimic nu îi este imposibil.

Când eşti detaşat, te simţi hotărât, împuternicit, clar în gândire, eşti într-o stare de non- rezistenţă, anxietatea se transformă în pacea minţii şi în certitudinea că totul este perfect pentru tine exact aşa cum este. Când apare panica sau nevoia de control, detectează că eşti ataşat de rezultat , relaxează-te, aminteşte-ţi că timpul e o iluzie, şi că ceea ce am ales ca şi experienţă este  in plin proces de a se manifesta în plan fizic

Si ţine minte: singurul moment în care suntem în control este atunci cănd nu avem nicio nevoie de a controla !

Timpul divin

Mai este un aspect important: de multe ori ne dorim lucruri pe care le simţim cu toate celulele corpului nostru că ar face parte de drept din viitorul personal.  Şi simţim bine!!! Numai că nu sunt încă “aliniate astrele” pentru ca acel eveniment, întâlnire, circumstanţă să poată avea loc. Dacă s-ar întâmpla acum, nu ne-ar face plăcere poate, nu ne-ar aduce bucurie, nu ar contribui la împlinirea sau evoluţia noastră. Încă mai e nevoie să “se coacă” (sau noi trebuie să ne mai “coacem”) . Noi nu vedem asta de la nivelul la care ne aflăm dar ghizii şi Sinele Înalt au altă perspectivă.  În perioada asta de aşteptare (frustrantă, e drept), Kryon ne sfătuieşte aşa: “Sit and be loved”, adică aşează-te, linişteşte-te, şi lasă-te iubit de Spirit. Totul se face spre binele nostru cel mai înalt, la timpul potrivit. Si ne întoarcem iarăşi la credinţă.

Grecii antici aveau două concepte pentru timp: chronos şi kairos. Chronos, zeul timpului, e cel ce şi-a mâncat copiii. Si continua să ne devoreze şi pe noi, ne fugăreşte, ne presează cu dead-line-uri, ne arată mereu ceasul, ne întreabă despre rezultate obţinute în timp dat…  

Anselm Grün în “Arta de a găsi dreapta măsură“ (Editura All, 2015) spune că timpul Chronos e timpul urii de sine. A te zbate să ajungi de la un termen limită la altul, a pune presiune pe tine ca să te încadrezi în timp, înseamnă să te urăşti pe tine.

Mai există însă şi timpul Kairos, timpul  tihnit, plăcut, împlinit, cel în care existi doar în prezent, în care eşti în curgere, “in the flow”.  Acesta e timpul divin, în care se întâmplă toate sincronicităţile, în care lucrurile au un curs al lor, uşor, nepoticnit, este timpul în care domneşte Dumnezeu, nu omul cu aşteptările şi pretenţiile lui.

A trece de la chronos la kairos presupune să ne re-gândim (metanoein la greci), să ne putem privi din acea poziţie meta din NLP, să ne aliniem conştient cu ceea ce ne dorim şi astfel să primim manifestarea lucrului dorit.

În kairos nu mai batem din picior a nerăbdare, doar mulţumim Universului că suntem iubiţi şi ne lăsăm în grija Spiritului.

Sper că poţi găsi în cele de mai sus câte ceva care să te ajute să depăşeşti momentele de nerăbdare sau frustrare pentru a te putea concentra pe ceea ce contează cu adevărat: motivul pentru care te afli aici  😉

Ca de obicei , te invit să-mi spui părerea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a plăcut?

Cum te-as mai putea ajuta în călătoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi spui părerea ta în spațiul de mai jos, destinat dialogului

Sursa imagine titlu:Internet

Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro  iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2017

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul:  https://www.quantumcoaching.ro