Cum să te iubeşti pe tine însăţi

Cum să te iubeşti pe tine însăţi

“Păi mi-am cumpărat o maşină, mă duc la coafor, îmi fac manichiura, îmi cumpăr o rochie dacă îmi place… nu înseamnă că mă iubesc pe mine???”

Cu diferite variaţii, cam acesta este răspunsul pe care îl primesc când recomand cuiva mai multă iubire de sine.

Acest subiect l-am mai abordat acum câţiva ani, în articolul: ”4 Paşi către iubirea de sine”. Dacă aveţi timp, puteţi începe cu acesta pentru că stabileşte cumva platforma de pe care vom dezvolta acest subiect astazi.

Ce vom discuta în continuare se adresează în egală măsură bărbaţilor dar am preferat să scriu articolul adresându-mă femeilor din mai multe motive:  80% dintre persoanele cu care lucrez sunt femei, deci experienţa mea este mai mare cu acest segment. Ȋntrebările referitoare la acestă temă vin de la doamne şi domnişoare cu care am lucrat şi care erau interesate de anumite aspecte punctuale, pe care le-am abordat ȋn articol.  Apoi, vine 8 Martie şi consider că o astfel de ȋnvăţătură e un cadou potrivit pentru orice femeie. La multi ani, dragele mele!

 

GRIJA DE SINE sau ‘SELF-CARE’

Răspunsul menţionat înainte nu este greşit doar că se referă numai la un singur aspect prin care îţi poţi cultiva iubirea de sine şi anume: grija faţă de nevoile tale personale. Este primul nivel, de bază, dacă vă gândiţi la piramida nevoilor lui Maslow sau chiar şi la sistemul energetic de chakre- muladhara, chakra de la baza coloanei vertebrale care guvernează nevoia de hrană, îmbrăcăminte, adăpost, siguranţă fizică…

La acest nivel se potriveşte sintagma “umple-ţi propria ceaşcă”, despre care vorbeam in articolul mentionat mai devreme. Dacă noi nu suntem “plini” de mulţumire de sine, dacă ne punem mereu pe ultimul loc pe lista noastră de priorităţi şi nu ne oferim măcar un pic de timp zilnic pentru a ne umple sufletul cu bucurie şi frumuseţe, atunci uşor, uşor, energia şi cheful nostru de viaţă scad, ne îmbolnăvim, întâi sufleteşte, apoi trupeşte, şi nu mai suntem în stare nici să avem grijă de nevoile celorlalţi.

Aşadar, o baie fierbinte, cu spumă şi lumânărele parfumate în jur, o plimbare în linişte în natură, un masaj, o mani-pedi….sau măcar un mic dejun la care să stai jos, la masă, să savurezi o cafea (şi nu să înfuleci rapid câteva îmbucături, în picioare, în bucătărie, direct de pe blat), toate au darul de a ne umple rezervorul de iubire de sine. Uneori este vorba de ceva atât de simplu ca un somn bun, odihnitor şi suficient, care să îţi umple bateriile.

Permite-ţi să faci zilnic câte ceva din ce îţi face plăcere: fie că e vorba de a citi o carte, de a picta, de a merge la yoga sau a lua lecţii de dans… Apoi planifică din timp lucrurile pe care abia aştepţi să le faci : o excursie, o întâlnire seara cu prietenele, o ieşire la cinema, un seminar sau un curs de dezvoltare personală….

Primul pas este să recunoaştem că avem aceste nevoi. Doar că multe femei spun de obicei că nu le interesează aceste lucruri sau că nu au timp pentru ele. Nu există să nu ai timp pentru tine! Mereu avem timp pentru ceea ce considerăm important pentru noi, indiferent dacă e vorba de serviciu, copil, casă…

Dacă nu ai timp pentru tine, înseamnă că nu te consideri importantă! Punct. Dacă ripostezi acum şi spui că te iubeşti, doar că ai un program foarte încărcat, atunci nu mai planifica atât de multe pentru o zi!! Lasă-ţi libere scurte perioade de timp. Şi asta e tot o dovadă de iubire de sine. Iar dacă îmi spui că serviciul este cel care îţi consumă tot timpul şi nu ai tu puterea să îl faci mai flexibil….atunci poate ai nevoie să îţi evaluezi viaţa dintr-o perspectivă mai înaltă… să nu ai cum să rupi o jumătate de oră pe zi doar pentru tine… nu prea seamănă a…. viaţă.

 

 RECONECTEAZĂ-TE CU TRUPUL TĂU

Un pas curajos (şi stânjenitor în acelaşi timp) pentru femeile care au o rezistenţă mare în a se iubi pe sine este să se reconecteze cu trupul lor. Acest lucru presupune să te îmbrăţişezi singură când ţi-e greu, să îţi mângâi braţele cu blândeţe şi afecţiune, să-ţi atingi pielea cu reverenţă şi respect, să îţi oferi singură pupici jucăuşi pe mâni când ai făcut o treabă excelentă şi eşti încântată de tine, să îţi consideri trupul un templu care îţi găzduieşte spiritul şi să poţi să repeţi fără jenă: “îmi iubesc corpul”, “iubesc acest templu sacru care este trupul meu”.

Multe dintre femeile acum mature, care au trecut de 40 de ani, au avut parte de o educaţie destul de puritană aşa că au de învăţat conştient să îşi aloce mai mult timp când aplică o cremă pe corp, de exemplu, simţindu-şi pielea, mângâindu-şi picioarele, masându-şi sânii, fără să simtă jenă sau ruşine. Nici nu mai vorbesc de alte tipuri de atingeri iubitoare…

Unele doamne sau domnişoare au o adevărată provocare când vine vorba de a se privi goale în oglindă… Dacă încă mai considerăm că “este ruşinos” sau “nedemn de o doamnă” să ne cunaştem şi iubim trupul fizic, atunci sigur nu vom ajunge la iubirea de sine autentică. Nu poţi să continui să te amăgeşti că te iubeşti doar fiindcă îţi cumperi pantofi scumpi şi nu permiţi şefului să ţipe la tine, iar când e vorba de a-ţi iubi trupul fizic să spui: “până aici”.

Reconectarea cu trupul se poate face dansând singură prin casă pe un vals, pe o melodie erotică sau în ritmuri tribale de tobă. A te iubi înseamnă a-ţi permite să te exprimi, să te simţi cu adevărat liberă în trupul tău, să îţi dai voie să experimentezi ritmuri şi senzaţii diferite.

Oricum, ideea este să te iubeşti…trup şi suflet! Nu e suficient să îţi iubeşti mintea, atitudinea, caracterul, intenţiile bune…

 

ONOREAZĂ-ŢI EMOŢIILE

Am fost învăţate să controlăm totul cu mintea şi chiar dacă nu ne simţim bine într-o situaţie, într-un job, într-o relatie , etc, să lăsăm mintea să ne convingă de faptul că nu e chiar aşa de rău…şi apoi să mergem mai departe. Dă-ţi voie să simţi în trupul tău cum anume te influenţează o anumită situaţie. Ţi se strange stomacul? Parcă ai o greutate pe umeri sau  îţi bate inima mai puternic? Semnele din trupul tău nu mint niciodată, aşa că e bine să învăţăm să le identificăm şi să le ascultăm. A continua în acelaşi mod chiar dacă observăm cum trupul somatizează emoţiile distructive pe care le trăim zilnic, este o mare dovadă de neiubire de sine. De aici apar şi multe afecţiuni şi boli.

Oferă-ţi un timp să identifici ce simţi cu adevărat, care sunt emoţiile pe care le trăieşti cel mai des, la ce te-ai obişnuit să “pui capac”, ce acoperi sperând că va trece sau va dispărea de la sine in viitor? Învaţă să te muţi din minte în inimă.

Emoţiile sunt un rezultat al gândurilor pe care le întreţinem cel mai des, despre noi şi despre alţii. Când simţi negativitate, furie sau tristeţe, de exemplu, întreabă-te: “ce tocmai mi-am spus eu despre mine? Ce cred că e adevărat în acestă situaţie?” De obicei sunt gânduri care încep cu “nu sunt suficient de…” , “nu merit să…”, “trebuia să fi spus nu …”, “iarăşi sunt tratată aşa, înseamnă că nu sunt apreciată, iubită…”

Permite părţilor rănite din tine să vorbească, să-ţi spună de ce se simt rănite, ce anume ar vrea să nu mai continui să faci. Ascultă cu atenţie şi întreabă-te: “este adevărat?”, “fac cu adevărat asta?”, de când am început să acţionez aşa?”, “este în beneficiul sau în detrimentul meu să continui să gândesc aşa?”

Imaginează-ţi: dacă un copil mic vine la tine şi îţi spune că a căzut şi s-a lovit, îti arată rana care sângerează, tu îi spui ceva de genul: “mulţumesc, puiule, că ai împărtăşit durerea ta cu mine” ??? Nu cred. Ai lua nişte măsuri concrete, ai spăla rana, ai aplica un medicament, ai pansa locul, poate chiar te vei adresa unui specialist care ştie ce trebuie făcut pentru  vindecarea acelei răni.

Exact acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care simţi că te copleşesc stările de confuzie, teama sau înstrainare de sine. Dă-ţi voie să te ocupi cu drag de tine, să te îngrijeşti atât la nivel fizic, cât şi la nivel emotional, mental şi spiritual.

 

RESCRIE SCENARIUL INTERIOR

Auto-investigaţia este obligatorie ca să putem ajunge la iubirea de sine. După ce ai identificat emoţiile, apoi credinţele care te determină să nu poţi să te iubeşti pe tine, ai nevoie să faci o curăţenie interioară.

Întotdeauna e nevoie să începem cu iertarea, mai ales cu iertarea de sine. Te invit să citeşti articolul despre iertare şi articolul despre efectele măsurabile obţinute în urma iertării.

Apoi e nevoie să lucrăm la mulţumirea de sine, să ne oprim din a gândi negativ despre noi înşine, din a ne judeca atât de aspru. Stima de sine ne-o recăpătăm după ce ne dăm seama că am avut mereu nişte filtre negative care ne-au determinat să percepem întâi ce era nemulţumitor sau negativ la noi înşine.

Caută evidenţe că ai anumite calităţi puternice, că faci multe lucruri corect sau chiar foarte bine, că lumea te apreciază pentru anumite realizări, eventual fă-ţi liste cu toate acestea şi reflectează din când în când la ele, astfel mintea ta se va convinge că nu este reală părerea ta despre tine că nu meriţi sau că nu eşti suficient de bun. Ca şi sugestie, nu înşira în aceste liste doar calităţi generale pe care consideri că le ai (sunt generoasă, iubitoare, de încredere, etc), ci lucruri mai specifice care să demonstreze aceste calităţi (ajut material oamenii care sunt în nevoie, ofer din timpul şi energia mea pentru cauzele în care cred ..)

Nu îţi mai adresa ţie apelative sau epitete denigratoare. Dacă îţi tot spui “cât de proastă pot să fiu …” atunci când faci o greşeală, nu vei putea ajunge vreodată la iubirea de sine. Recadrează întreaga situaţie, de exemplu: “da, am uitat să fac lucrul X pe care mi l-a cerut şeful. Asta nu înseamnă că sunt proastă sau incompetentă ci că am fost foarte prinsă cu alte activităţi, am scăpat din vedere acest task dar îmi voi cere scuze şi voi lucra imediat ca să pregătesc tot ce mi-a cerut. Pot să repar situaţia fără să mă autoflagelez atât de puternic. Am compasiune pentru mine, sunt om, se întâmplă să mai greşim”

Nu uita că există şi un fenomen denumit ‘negativity bias’, adică atunci când ni se prezintă doi stimuli egali, cel negativ va atrage mai mult atenţia minţii noastre. Avem nevoie de antrenament conştient pentru a schimba această situaţie. De exemplu, dacă şeful te laudă grozav pentru o treabă bine făcută dar te atenţionează că o altă sarcină nu a fost tocmai la înălţimea aşteptărilor sale, tendinţa este să ne focusăm mai mult pe critică decât pe laudă.

Îmbrăţişează-ţi umbra. Dacă nu îţi cunoşti sau nu poţi să îţi accepţi “partea întunecată”este tot o dovadă de neiubire de sine. Fiecare avem defecte pe care instinctiv dorim să le ascundem (doar că tot ceea ce reprimi tinde să izbucnească la suprafaţă cu şi mai multă forţă). Mulţi oameni vorbesc şi se comportă ca şi cum totul ar fi perfect în viaţa lor, doar fluturaşi şi floricele, şi îşi reprimă orice reacţie “negativă” care le-ar strica “zen-ul”. Dar şi asta e o modalitate de a te eschiva de la munca adevărată de autocunoaştere.

Suntem aici, pe acestă planetă puternic polarizată, să experimentăm toată gama de emoţii. Ideea nu este să eviţi să experimentezi furia, supărarea, gelozia, invidia, etc, ci să le conştientizezi şi să le dizolvi trecând ‘prin’ ele, nu ‘peste’ ele. Dacă nu lucrăm cu umbra noastră ne va fi foarte greu să fim autentici în lume. Mai multe despre acest subiect aveţi in articolele: ‘Toate mi se întâmplă numai mie’ şi ‘Din Zen în ….benzen… în doi paşi’

 

STABILEŞTE-ŢI PLANUL ŞI STRATEGIA

Ia-ţi timp să te gândeşti şi să îţi faci un plan pentru a-ţi recăpăta iubirea de sine. Spun ‘recăpăta’ pentru că toţi ne iubim pe noi înşine când suntem copii mici: nu ne temem să cerem ce vrem, nu credem despre noi că nu merităm sau nu suntem suficient de buni sau de drăguţi ca să primim tot ce e mai bun de la viaţă…

Iubirea de sine este o practică permanentă! Este o obişnuinţă care se creează în timp, cu un pic de disciplină, focus şi dorinţă de a schimba ceva în viaţa ta. Este exact ca şi mersul la sală sau trecerea la o nouă dietă ca stil de viaţă. La început e mai dificil dar când ai creat o obişnuinţă care devine o a doua natură a ta, atunci totul devine natural şi uşor. Nu este realist să te aştepţi să ai iubire de sine doar pentru că ai făcut o dată o meditaţie pentru asta, într-un workshop de dezvoltare personală!

Modul în care te comporţi îţi influenţează modul în care te simţi şi …viceversa. Schimbă comportamentul şi atunci influenţezi direct starea. Ce poţi face:

-Repetă afirmaţii poztive în care crezi şi care te ridică vibraţional

-Obişnuieşte-te să te priveşti direct în ochi în oglindă şi să îţi spui cuvinte încurajatoare

-stabileşte cum vei reacţiona când negativitatea te va determina iar să te abaţi de la drumul tău către iubirea de sine. De exemplu dacă ştii că ai părinţi critici, înainte de a te întâlni cu ei împământează-te, stai în coconul tău de lumină, priveşte situaţia de sus, dacă te simţi atacată respiră abdominal, repetă-ţi ceva în minte sau fredonează în gând o melodie care pune lucrurile in perspectiva corectă pentru tine

-evită perfecţionismul şi concentrează-te pe efortul pe care eşti dispusă să îl faci pentru a realiza ceva ( schimbă focusul de pe rezultat, pe proces!)

– oferă-ţi mici bucurii, cadouri, recompense, cât mai des posibil. Convinge-te că esţi o persoană minunată care merită să primească în viaţă

-concentrează-te deliberat pe aspectele pozitive ale vieţii, ale celorlalţi şi ale tale. Ceea ce susţii cu atenţia ta tinde să se dezvolte şi să devină dominant

-stabileşte-ţi perioade în care să te întâlneşti cu prieteni pozitivi sau rude care te susţin şi cred în tine

-fă curăţenie în viaţa ta: îndepărtează sau elimină activităţile, obiceiurile sau persoanele toxice. Stabileşte-ţi graniţe sănătoase, învaţă loialitatea faţă de tine însăţi, nu doar faţă de ceilalţi.

-mergi la workshop-uri sau cursuri de dezvoltare personală pentru a învăţa cum să îţi consolidezi stima de sine,

-fă-ţi o practică zilnică de meditaţie, contemplare, conectare cu Sinele tău

– ca şi exerciţiu zilnic, trăieşte punându-ţi mereu acestă întrebare:

 

CE AR FACE CINEVA CARE SE IUBESTE PE SINE, ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE?

Poate ai în viaţa ta un exemplu de persoană care chiar se iubeşte pe sine şi poţi să te pui în papucii ei când te gândeşti ce ar face ea în aceeaşi situaţie. Dacă nu ai un exemplu real, atunci imaginează-ţi doar ce ar face cineva care se iubeşte pe sine într-o situaţie ca a ta? Dacă o lună întreagă reuşeşti să alegi conştient ce să faci şi cum să faci doar după ce îţi pui acestă întrebare, ai să observi că modul în care prioritizezi activităţile sau modul în care răspunzi la provocările vieţii se schimbă! Creând noi obişnuinţe mentale şi de comportament vei sesiza că lucrurile încep să se arate într-o cu totul altă lumină.

 

IUBIREA DE SINE NU ÎNSEAMNĂ INDULGENŢĂ IN EXCES

Există o capcana majoră în care am văzut că este posibil să cadă anumite persoane: devin leneşe, auto-suficiente, nepăsătoare, egoiste, superficiale, supraponderale… pentru că: “dacă mă iubesc pe mine, îmi permit orice, nu-i aşa?” Ei, bine,nu. Unele lucruri pot părea că ne împlinesc şi ne satisfac dar, de fapt, ne opresc evoluţia.

Când stai toată ziua la televizor cu un platou de prăjituri în faţă nu înseamnă că te iubeşti pe tine. Când refuzi să mergi la sală sau să mănânci hrană sănătoasă, pentru că, ce poţi să faci? …ţie îţi plac chipsurile… şi urăşti să transpiri la sală, iarăşi, nu te iubeşti pe tine.

Avem nevoie de mult discernământ pentru a putea stabili când e potrivit să ne alintăm, să ne dăm voie să facem ce vrem noi şi când e timpul să acceptăm provocările, să ne forţăm limitele, să suportăm o anumită presiune sau disconfort pentru a obţine ce ne dorim. Si asta e o dovadă de iubire de sine! Fără voinţă, focusare, intenţie clară şi acţiune inspirată nu prea există evoluţie personală aici, pe Pământ.

Viziunea clară asupra vieţii dorite, cunoaşterea scopului sau misiunii personale şi alinierea cu Sinele sunt cele trei componente ce servesc ca fundaţie pentru alegerile pe care le facem în acestă existenţă.

Viziunea ne trage în sus de câte ori problemele cotidiene ne copleşesc şi ne trag în jos. Dacă nu ai o viziune asupra viitorului tău- ce îţi doreşti să experimentezi, ce te bucură şi te împlineşte, ce te motivează sau te inspiră, unde vrei să ajungi – nu vei avea direcţie, orice ‘obiect strălucitor’  îţi va distrage atenţia şi te va întârzia sau deturna cu totul de pe calea ta.

Misiunea personală este modul în care ai hotărât că vrei să participi la creşterea vibraţiei şi a nivelului de conştiinţă aici, pe Pământ. Care este modul tău de a servi pe ceilalţi? Cum vrei să contribui? Ce aduci ca şi creaţie originală? Care e amprenta ta unică? Ce vrei să transmiţi celorlalţi? Care e culoarul pe care ai decis că vrei să alergi, nişa pe care ai ales să o explorezi şi expandezi?

Alinierea cu Sinele înseamnă că acum te cunoşti bine, ai făcut pace în tine, ai împăcat toate aspectele (părţile) personalităţii tale, nu mai trage una într-o parte şi una în cealaltă,  nu mai există sabotori interni, lupte interne, toţi armăsarii nărăvaşi de la caleaşca vieţii tale au învăţat să meargă ascultători şi disciplinaţi în aceeaşi direcţie, care e una cu direcţia dorită de Sinele interior. Eşti întreg, complet, ai făcut echipă cu acea parte divină din tine şi mergeţi către acelaşi obiectiv.

Dacă ţi-ai stabilit viziunea, misiunea şi alinierea, nu vei face niciodată alegeri care să fie în detrimentul evoluţiei tale.

 

ASPECTE MAI PROFUNDE LEGATE DE IUBIREA DE SINE

Uneori lipsa de iubire de sine are rădăcini mult mai adânci. Şi mă refer la traume, abuzuri, experienţe care ne-au afectat profund în copilărie sau chiar şi la maturitate. Dacă tot ceea ce am scris mai sus pare imposibil de făcut sau iritant de superficial pentru tine, atunci probabil ştii deja că rana ta e prea adâncă şi nu se va vindeca doar cu aceste sugestii. Pentru aceste cazuri recomand să lucraţi cu un specialist care vă poate ajuta să vindecaţi acestă rană şi să dărâmaţi zidurile din jurul inimii voastre. Ca pas intermediar, puteţi lucra cu copilul interior.

Dincolo de evenimentele tragice din viaţa asta, mai pot exista şi predeterminări karmice. Zeci de persoane cu care am lucrat prin Realinierea Sufletului au ca temă fundamentală de viaţă iubirea de sine şi o învaţă confruntându-se, extrem de dureros uneori, cu programele karmice pe care au venit să le dizolve. Înţelegând ce anume au greşit în altă viaţă, aducând aceste programe la suprafaţa minţii conştiente, reuşesc apoi să le neutralizeze şi să se elibereze de aceste condiţionări, redevenind stăpânii propriei vieţi.

Am întâlnit şi multe situaţii în care iubirea de sine nu este posibilă pentru că avem tot felul de energii sau entităţi negative în câmpul nostru care se hrănesc cu negativitate şi nu au niciun interes să ne creştem noi nivelul de vibraţie.

Iubirea de sine este şi parte din misiunea lucrătorilor în lumină.Trebuie să ne gândim că noi am fost programaţi de societate să nu avem iubire de sine. Ni s-a spus că suntem egoişti , răi, insensibili, dacă ne gândim întâi la propiile nevoi şi abia apoi la ale celor din jur sau că nu trebuie să fim autosuficienţi şi mulţumiţi de noi înşine pentru că acest lucru ne determină să rămânem leneşi, mediocri şi să ne oprim evoluţia, dar aceste concepte sunt total greşite. Noi suntem generaţia care am acceptat, ca şi misiune colectivă, să schimbăm aceste credinţe limitative.

Iubirea de sine echilibrează, ne face viaţa mai frumoasă şi mai plină de realizări şi satisfacţii. Şi asta pentru că este o emoţie înaltă şi atunci şi frecvenţa ta de vibraţie creşte iar acest lucru determina ca manifestarea dorinţelor noastre să se producă mai rapid, timpul se scurtează. Când simţi ruşine, nemulţumire, vinovăţie, nevrednicie, frică, vibraţia ta scade şi lucrurile încetinesc, parcă nu reuşeşti să manifeşti viaţa pe care ţi-o doreşti. Fără să intrăm în ‘teorii conspiraţioniste’, oare nu este şi acesta un mijloc de a dezîmputernici omenirea şi a o determina să rămână la un stadiu de neputinţă pe care cei de la conducerea lumii o pot folosi pentru a ne controla?

Iubirea de sine ne duce automat la punctul zero. Această cunoaştere, odată integrată şi aplicată zilnic, te transformă în Maestru al vieţii tale. Nu poţi fi creator puternic dacă nu conştientizezi faptul că tu eşti centrul universului tău, că tu îţi creezi realitatea din jur. Doar din acest punct putem crea. Dacă suntem mereu înclinaţi către a satisfice nevoile altora, asta ne descentrează şi ne pierdem puterea de creaţie şi manifestare. Iubirea de sine este indispensabilă dacă doreşti să evoluezi spiritual şi să întrupezi cu adevărat Omul NOU.

Sper ca fiecare să găsiţi în acest articol ceva folositor pentru evoluţia voastră.

Pentru femeile puternice care îşi doresc să facă un pas mai departe în acestă călătorie de descoperire a Sinelui, vă invit la Venusfest, în Bucureşti, pe 29 martie, unde 11 speakeri îşi propun să facă totul pentru a vă ajuta să vă conectaţi cu Zeiţa din voi, acel aspect autentic feminin de care avem atât de multă nevoie acum pe planetă. Aveţi toate detaliile mai jos, click pe imagine.

La mulţi ani tuturor femeilor, un 8 Martie cu bucurie, frumuseţe şi zâmbete! O primavera frumoasă!

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2020

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

2 Comments

  1. Mi-a sarit in urechi parabola cu ruptul lanturilor de la picioare, iar daca o adaug si pe a mea, careia-i spun inchisoarea mintii..e de lucru fra’..ce e de bine, e ca este lucru eliberator (interv. 03.03.2018)…btw, alinierii sufletesti , prefer sa-i zic synchronizare, pt ca termenul contine si vibe-ul factorului Timp. Merci pt ce faci

    Reply
    • Asa este, avem ceva de lucru dar… merita! Mulțumesc mult pentru comentariul tău!

      Reply

Submit a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.