Cum ne creăm deliberat realitatea este un subiect foarte amplu. Astăzi discutăm doar despre anumite principii cheie fără de care nu avem cum să reuşim în acest demers.

Realitatea dimensiunii a treia

Mii de ani am crezut că a trăi înseamnă să te lupţi cu încercările vieţii şi să le dovedeşti. “O luptă-i viaţa, deci te luptă” spunea şi al nostru Coşbuc în “Lupta vieţii”. Percepţia generală era că lucruri diverse (de obicei negative) ne sunt “trimise” pe calea vieţii să ne încerce, să ne provoace, ca să ne întărească caracterul.  Aceste lucruri erau aleatorii, fără nici o legătură cu persoana, simple întâmplări sau ghinioane, ori incidente provocate de oamenii răi, invidioşi sau făr’ de Dumnezeu ce doreau să moară şi capra noastră. “Asta-i viaţa”, nu?  Rolul nostru era să rezistăm, să ne batem până la ultima picătură de sânge, să nu ne lăsăm înfrânţi, să ieşim victorioşi , adică să reacţionăm la toţi aceşti factori externi şi să nu le permitem să ne modifice realitatea.

Aceasta este, însă,  realitatea dimensiunii a treia, caracterizată prin:

1.Victimizare, lamentare, judecată, blamare – lucrurile “ţi se întâmplă”, fără să înţelegi niciodată cauza lor, ceea ce te determină să te consideri bătut de soartă, neajutorat, oprimat şi sa arăţi mereu cu degetul către alţii care “ţi-au făcut” acea nedreptate, şi pe care, normal, îi judeci, îi vorbeşti de rău, îi urăşti chiar.

2. Starea de contractare, de constricţie a câmpurilor, de defensivă – reacţionezi mereu la ce apare în faţa ta, păşeşti cu grijă ca să nu dai de bucluc, speri să fie bine dar te pregăteşti pentru ce e mai rău, ţi-e frică de judecata celorlalţi şi de Dumnezeu.

3.credinţa că suntem separaţi şi mereu în competiţie pentru resurse limitate –  dacă tu ai mai mult, înseamnă că mie îmi rămâne mai puţin, de aici invidia, încercarea de a lua ce este a altuia, zbaterea, manipularea, nepăsarea faţă de semeni, lipsa de compasiune şi altruism. De asemenea, credem că suntem separati şi de Creator, de aici abuzurile şi preaslăvirea unor “aleşi” ce servesc ca şi intermediari. Pe lângă toate acestea, credem şi că există o separare clară între ce este în exterior şi ceea ce este în interiorul nostru.

Concluzia ar fi că până acum omenirea a trăit în modulul “supravieţuire” şi nu “creaţie”, nu a ales conştient ce să experimenteze, doar a reacţionat la tot ce i s-a ivit în cale.

A reacţiona versus a crea deliberat

Peste 75% din populaţie este încă în dimensiunea a treia de creaţie, dar dacă citiţi aceste rânduri iar cele descrise mai sus vi se par uşor … arhaice, înseamnă că v-aţi trezit şi aţi început să realizaţi că viaţa este mai mult decât ce au trăit predecesorii noştri.

Suntem prima generaţie care învaţă “reţeta” creaţiei deliberate, devenind din ce în ce mai conştienţi de noi înşine şi de cine suntem cu adevărat, din acest motiv este destul de dificil, dar dacă ne facem conştiincios misiunea cu care am venit, oferim generaţiilor viitoare o platform solidă de pe care să lucreze la crearea Lumii Noi.

În dimensiunea a treia cream făcându-ne un plan pe care îl urmam, într-un mod linear, secvenţial, şi care presupunea mult efort, muncă asiduă, transpiraţie, manipularea circumstanţelor pentru a obţine un anumit rezultat .

Când funcţionezi în dimensiunea a treia, lucrurile au o frecvenţă de vibraţie foarte lentă, se avansează greu şi durează mult. Eşi mai mult atent la ceea ce faci şi nu la ceea ce îţi doreşti. Nu ai timp decât să reacţionezi la stimuli, nu poate fi vorba de creaţie deliberată, în aceste condiţii. Cumva te simţi prins în capcana circumstanţelor şi nu este deloc confortabil să creezi în acest mod.

Ridicându-ne frecvenţa de vibraţie , înţelegând că nu există întâmplare, hazard sau greşeală, începem să ne îndreptăm către dimensiunea a cincea, să devenim maeştri in utilizarea conştientă a legii cauzei şi efectului.

Acum, mulţi dintre noi ne aflăm în dimensiunea a patra, o dimensiune intermediară, de conştientizare, de acceptare şi integrare a noilor concepte, precum şi de exersare a noilor abilităţi. Dar nu va dura mult, e doar o perioadă de tranziţie!

Există mulţi oameni pe planeta care s-au stabilizat deja în dimensiunea a cincea. Nu, nu călătoresc încă în corpul de lumină Mer-ka-ba, nu levitează si nici nu trec prin pereţi 🙂  dar nivelul de frecvenţa a conştiinţei le permite să îşi creeze realitatea mai uşor şi în mod deliberat.

Principiile de creaţie în 5D

În dimensiunea a 5-a creaţia este din ce în ce mai rapidă, până la a deveni instantanee. Totul este. Atât. Toate potenţialităţile există în acum, pentru că nu există timp. După cum observaţi deja, timpul pare că ni se scurge printre degete… aşa că ne apropiem 🙂

Cea mai mare provocare este să ne amintim de Sinele nostru multidimensional.

Noi abia abia ieşim din Kali Yuga* (epoca fierului, a viciului, certurilor şi discordiei), cea mai întunecată dintre cele mai întunecate epoci trăite de omenire, în care ne-am scufundat la maximum în material şi vibraţii de frecvenţă joasă .

(* studiul ciclurilor conştiinţei globale e o treabă mult mai complicată decât menţionez eu aici … Unii au calculat sfarşitul Kali Yuga în 2025, după care vor fi 300 ani de tranziţie… Dacă luăm în considerare scrierile vechi, Kali Yuga ar dura 432 000 de ani… Aşadar, vă invit să cercetaţi subiectul pentru o înţelegere mai corectă)

Trăind în această epocă, conştiinţa umană a coborât la cele mai joase cote, în jurul nostru s-a construit un fel de zid greu de penetrat, dar cu cât ne aliniem mai mult cu acest Sine multidimensional, începem să ne amintim de acele instrumente interne înnăscute, cu ajutorul cărora vom reuşi să trecem dincolo de acest zid al obişnuiţelor mentale şi emoţionale din 3D.

Cheia este deci creşterea frecvenţei de vibraţie a gândurilor şi emoţiilor noastre. Aceasta este “ascensiunea” de care se tot vorbeşte acum şi care constă în transmutarea vibraţiilor de joasă frecvenţă şi stabilizarea într-o realitate energetică superioară.

Ascensiunea nu este un mijloc de “a scăpa” de viaţa grea sau inconfortabilă pe care am trăit-o în 3D, ci modul în care dizolvăm fricile, emoţiile grosiere, oferindu-le acceptarea şi iubirea noastră necondiţionată, pentru a putea ajunge saexperimentăm realitatea dorită.

Pentru a putea experimenta şi transcende un anumit nivel de frecvenţă, e nevoie să avem încredere şi credinţă, să învăţăm să ne predăm fluxului vieţii, Sinelui Înalt, să renunţăm la ataşamente şi control.

Iar ca să putem face toate acestea trebuie să ştim cine suntem, mai înainte de toate. Prea mult timp am crezut că suntem fire de praf în acest univers, păcătoşi nedemni de a ridica privirea din pământ.

Realitatea este că fiecare dintre noi este un portal prin care Sursa se exprimă pe Sine, suntem fiinţe multidimensionale care călătorim prin vastitatea Universului având conştiinţa şi cunoaşterea că suntem una (UNUL) cu tot ceea ce există. Cu cât atingem stări mai înalte de conştiinţă, cu atât vom percepe dimensiuni mai înalte ale Universului.

Vă puteţi imagina dimensiunile (de obicei se vorbeşte despre 12 dimensiuni) ca fiind straturi peste straturi de realitate. În funcţie de intenţia şi atenţia noastră, noi ne putem calibra conştiinţa pe o anumită bandă de frecvenţă în care dorim să experimentăm.

Acest proces de recalibrare înseamnă, de fapt, să creezi deliberat realitatea preferată.

Ce poţi face pentru a deveni un astfel de creator conştient?

1.Controlează-ţi tiparul vibraţional

Până acum am fost obişnuiţi să oferim o vibraţie ca răspuns la ceea ce observam în jurul nostru sau la ceea ce experimentam intern. Eram fericiţi dacă se întâmplau anumite lucruri, şi eram speriaţi, nervoşi, etc , dacă se întâmplau lucruri neplăcute. Doar reacţionam la ce ne furniza mediul.

E nevoie să învăţăm să nu tragem concluzii bazate doar pe ceea ce ne spun cele cinci simţuri! Doar pentru că nu vedem miracolele, nu înseamnă că ele nu se întâmplă!

Ca să poţi schimba realitatea în mod conştient, e nevoie să oferi mediului energetic o anumită vibraţie, selectată de către tine intenţionat, egală cu ceea ce doreşti tu să experimentezi, să simţi. Asta înseamnă să simţi deja bucurie, iubire, calm… dacă asta doreşti să primeşti şi din partea mediului energetic.

Când ne trezim dimineaţa, noi suntem “resetaţi”, atunci avem posibilitatea de a crea “pe curat”. Acest lucru presupune să nu ne amintim de cum am deschis ochii despre problemele zilei anterioare, despre certurile sau supărările avute, ci să ne creăm în minte realitatea dorită folosind imaginaţia, vizualizarea, neapărat însoţite de trăirea emoţiilor corespunzătoare.

2.Identifică-ţi ataşamentele şi renunţă la ele

Nevoia de validare, nevoia de a avea dreptate, de a controla mersul lucrurilor, sunt doar câteva exemple de ataşamente. Apoi, credinţele noastre limitative trebuiesc şi ele cercetate, dizolvate, înlocuite cu credinţe care să ne elibereze şi să ne împuternicească.

Conştiinţa de dimensiunea a treia este caracterizată de un ataşament foarte mare pentru bani. Nu avem cum să accesăm toate resursele Universului dacă noi ne limităm creaţia la cât cash avem în portofel. S-a crezut mereu că fără bani nu poţi să faci nimic iar acestă gândire blochează şi fluxul creativ şi ajutorul Universului. Banii sunt o energie care va curge uşor dacă ne vom simţi abundenţi, vrednici, iubiţi de Univers şi sprijiniţi de ghizii şi îngerii noştri, şi dacă vom ieşi din cele trei aspecte menţionate la început ca fiind specifice energiei în 3D.

3.Numără-ţi binecuvântările

Orice vibraţie joasă poate fi ridicată prin practicarea recunoştinţei. Găseşte mereu ceva pentru care să fii recunoscător: că ai două mâini, că ai dormit pe o pernă, că a răsărit iar soarele, orice, doar străduieşte-te să te surprinzi când aluneci pe panta nemulţumirii şi a lipsei, şi imediat recalibrează-te la o frecvenţă superioară prin practicarea recunoştinţei pentru ceea ce ai.

De ce ai face asta? Pentru că nu poţi niciodată percepe ceva ce nu este pe aceeaşi vibraţie cu tine! Dacă nu menţii o vibraţie înaltă, nu vei fi în stare să primeşti, să recepţionezi informaţia necesară, va fi invizibilă pentru tine! Frica, lipsa, îndoială, te poziţinează pe un nivel de frecvenţă unde nu ai cum să primeşti inspiraţie de la Sinele Înalt, şi nu vei vedea nici oportunităţile.

4.Înţelege jocul oglinzilor

Dacă eşti creatorul vieţii tale, atunci e nevoie să îţi asumi responsabilitatea creaţiilor tale. Realitatea exterioară va reflecta mereu ceea ce se află în interiorul tău. Foloseşte mereu lumea ca feed-back. Nu ai putea să îi recunoşti imperfecţiunile dacă ele nu ar fi şi în tine. La fel, tot ceea ce admiri, apreciezi la ceilaţi, cu siguranţă există şi în tine. Nu e nimic întâmplător, totul este creat de către tine şi pentru tine, într-un mod perfect.

Te invit să vezi şi filmul “Cele 7 oglinzi Eseniene”, cu  Gregg Braden.

5.Stai în prezent

Momentul prezent este momentul nostru de putere. Creaţia este posibilă doar în Acum. Dacă mintea noastră ne duce mereu în trecut, şi ne tot amintim de greşelile noastre sau de “greşelile greşiţilor noştri” sau încercăm să prevedem ce se va întâmpla în viitor, energia noastră va fi divizată, ne pierdem focusul, ne risipim în zadar.

Avem o mare putere şi anume aceea de “a observa ceea ce observăm”. Fii atent la ce eşti atent pe parcursul zilei! Universul îţi citeşte intenţia în funcţie de locul în care îţi plasezi tu atenţia! Dacă îţi pierzi vigilenţa şi te focusezi pe ceea ce nu îţi doreşti sau pe ceea ce nu ai , degeaba gândeşti în rest pozitiv sau rosteşti afirmaţii.

Noi putem crea doar din momentul prezent. Doar în ACUM există acea conştiinţă de dimensiunea a cincea, dar e nevoie de un pic de timp şi de multă practică la început, până antrenezi acest muşchi al trăirii în prezent.

6.Ai grijă ce întrebări pui

Nu tot întreba cu nerăbdare: “De ce nu se întâmplă mai repede?”. Doar mergi pe calea creaţiei deliberate pentru că e cea mai bună abordare, nu pentru că vrei rezultate imediate. Asta pune presiune, adaugă o anumită rezistenţă procesului si amână manifestarea.

Nu întreba mereu: “Care e misiunea mea? Ce ar trebui să fac?” nesiguranţa, incertitudinea, frica, te ţin şi mai mult în spaţiul neîmplinirii şi al “necunoaşterii”. În loc, poţi spune “Eliberez acestă nevoie acută de a şti, recunosc şi eliberez frica, furia, frustrarea. Am încredere în ghidarea Universului” sau “Accept rolul pe care mi l-am propus venind aici, sunt pregătit să co-creez cu Universul”.

Toate acestea sunt principii de creaţie pe care omenirea nu le-a folosit până acum, de cele mai multe ori par nerealiste, utopice, de poveste… majoritatea celor care nu sunt deschişi către noua paradigmă de gândire vor spune clar că sunt prostii cu care nu merită să vă pierdeţi timpul. Si aici intervine ultimul principiu pe care doream să vi-l prezint:

7.Onorează liberul arbitru al fiecăruia

Iubeşte oamenii suficient de mult cât să îi laşi să fie acolo unde sunt acum. A trage de partener, prieten, copii sau părinţi să te urmeze la cine ştie ce cursuri de dezvoltare personală, a-i impinge să facă terapie, coaching, iniţieri, echilibrări energetice , etc, doar pentru că tu crezi că le va fi mai bine, nu e o abordare corectă. Prezintă-le sugestiile tale, apoi lasă-i să aleagă ce vor să facă. Nu putem crea decât realitatea noastră. Stabilizează-te cu uşurinţă şi graţie în propriul flux vibrational, urmează-ţi inima şi caută bucuria sufletului tău. Aşa ai mai multe şanse ca ceilalţi să te urmeze.

Săptămâna viitoare, în newsletter-ul de marţi ( abonarea se face de aici şi este gratuită) vom continua discutia despre principiile creatiei deliberate.

Tot despre creatie, iertare, importanta dorintelor, menire si misiune personala poti asculta si in interviul de la 1TV Piatra Neamt:

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Cum te-as mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro