Şantajul emotional –partea a doua: cum răspundem

Şantajul emotional –partea a doua: cum răspundem

Există persoane în viaţa noastră care ne împuternicesc, ne ajută să ne creştem stima de sine, ne încurajează, ne susţin… dar există şi persoane care profită de faptul că ne cunosc slăbiciunile şi nu ezită să le folosească pentru a obţine ce îşi doresc. Dacă eşti “victima” unui astfel de comportament manipulator, articolul de astăzi doreşte să te ajute să îl recunoşti şi să îl gestionezi.

De ce am scris ”victimă”, cu ghilimele? Pentru că, într-un sens mai înalt, nu există victime, aşa cum argumentam în prima parte a acestui articol.

 

Ce înseamnă manipularea emoţională

Manipularea este procesul prin care se încearcă schimbarea celeilalte persoane la nivelul emoţiilor, credinţelor sau comportamentelor prin intermediul unor tactici bine studiate, abuzive,  ascunse şi total ne-ecologice, având ca scop final controlarea acelei persoane, influenţarea liberului ei arbitru  şi exploatarea vulnerabilităţilor ei, pentru obţinerea de beneficii personale.

 

Cum recunoşti şantajul sau manipularea emoţională

Cei care recurg la astfel de metode sunt ei înşişi foarte nesiguri, cu multe frici ne-explorate pe care încearcă să le acopere, ascundă, estompeze, pentru a-şi oferi lor înşile un sentiment de superioritate, o senzaţie de control care să le ofere  liniştea interioară şi validarea râvnită. Scopul lor este să incline balanţa în favoarea lor, exloatându-ţi slăbiciunile.

În general se foloseşte minciuna, învinovăţirea, blamarea, ascunderea unor informaţii, minimalizarea celorlalţi… Mai concret, ce anume fac:

  • Reacţionează negativ la orice alegere a ta
  • Mint pe faţă dar nu recunosc mai apoi nimic
  • Neagă anumite afirmaţii sau comportamente anterioare
  • Prin minciună şi înşlătorie reuşesc să îţi schimbe percepţia realităţii
  • Te intimidează până ajungi să faci ceea ce vor ei
  • Te determină să te îndoieşti serios de tine, de adevărul tău, de judecata ta
  • Te învinovăţesc, te acuză, că faci lucruri cu care ei nu pot fi de acord
  • Iar dacă te superi, spun că au glumit şi e vina ta că ai înţeles greşit
  • Te înjosesc, te fac să suferi, ca să poată ei triumfa
  • Te fac responsabili pentru nefericirea lor
  • Te determină să te crezi un om rău, fără sentimente, dacă nu accepţi ce propun sau te roagă ei
  • Ajută, se oferă voluntari chiar, apoi o fac pe martirii
  • Actele de bunătate şi gentileţe sunt urmate de solicitări pe măsură
  • Răstălmăcesc situaţia încât te fac să îţi ceri iertare chiar dacă nu ai greşit cu nimic
  • Îţi distrag atenţia de la situaţia concretă, demonstrabilă, accentuând emoţionalul
  • Diminuează mult problemele tale şi le subliniaza pe ale lor ca fiind mult mai mari, ca să taci
  • Pretind că sunt confuzi, că nu înţeleg situaţia, joacă rolul nevinovatului sau a victimei
  • Crează drame sau fac scene în public pentru a te pune într-o lumină nefavorabilă
  • Te provoacă să îţi ieşi din sărite pentru a te acuza apoi de reacţii necorespunzătoare
  • Folosesc ameninţări subtile sau un limbaj agresiv
  • Te determină să te gândeşti la ce s-ar putea întâmpla dacă nu faci cumva ce doresc ei

Se spune că manipulatorii sunt nişte “găuri negre” căci sunt genii în a suge, a absorbi pe toţi cei din jurul lor în emoţiile lor. Dacă sunt într-o dispoziţie proastă toată lumea trebuie să ştie şi să participe . Mai mult decât atât, ei se vor asigura că toată lumea simte exact ceea ce simt ei. Astfel, în timp,  îi determină pe ceilalţi  să se simtă responsabili pentru propriile lor  emoţiil  şi să se auto-determine/oblige să îndrepte situaţia.

 

Cine poate fi manipulat

În general, toată lumea are anumite puncte vulnerabile de care ceilalţi pot profita dar asta nu înseamnă că toată lumea poate ajunge o victimă a şantajului sau manipulării emoţionale. Există anumite trăsături de caracter care sunt cu predilecţie exploatate de cei ce recurg la această formă de manipulare:

  • Naivitatea
  • Ignoranţa
  • Dependenţa emoţională
  • Stima de sine scăzută/ inexistentă uneori
  • Singurătatea/ neacceptarea singurătăţii sau frica de singurătate
  • Caracterul slab, incapabil de a se impune, lipsa de asertivitate
  • Nevoia de a fi pe placul celorlalţi, de a-i mulţumi
  • Judecata sau nemulţumirea de sine care te determină să “fii bun”, “să înţelegi”, să oferi mereu circumstanţe atenuante
  • Foamea de iubire
  • Frica de a nu experimenta emoţii negative cum ar fi furia, tristeţea ( ale tale sau ale celuilalt)

 

Care este tipologia celor ce recurg la şantajul emotional

 

Narcisiştii – cei îndrăgostiţi de ei înşişi, cei care cred că sunt mai buni decât oricine altcineva, care se laudă mereu cu realizările lor, subminează deciziile celorlalţi  şi vor să aiba mereu ultimul cuvânt

Personalităţile dramatice şi vocale –  tot ce doresc este să creeze un pic de drama, se leagă de situaţii mărunte şi le amplifică până la extrem, au o oarecare viclenie în modul în care pun problema , folosesc remarci răutăcioase doresc să fie adulaţi, respectaţi şi vor mereu să obţină aprobarea celorlalţi

Pasiv- agresivii –  care îşi exprimă indirect ostilitatea folosind insulte, sarcasm, cinism, încăpăţânare… Ei nu pot comunica deschis, în mod direct, şi atunci folosesc şantajul emoţional ca şi mecanism de apărare

Persoane  nesigure sau cu o stimă de sine foarte mică – pentru că nu pot să îşi exprime sentimentele adevărate şi atunci caută să controleze prin manipulare emoţională. Pentru a nu se simţi ei  nevrednici , fără valoare, fără speranţă, îi determină pe cei din jur să se simtă insuficienţi, inadecvaţi, să-şi piardă stima de sine sau atrag atenţia asupra lor când li s-a încălcat un drept. Frica de a nu fi ei înşişi abandonaţi în relaţie, îi fac să atace partenerul, ca să fie siguri că ei sunt în control, ei manevrează “sforile”.

Criticii – care acuză adesea pe nedrept, îşi arată nemulţumirea, intimidează, subminează autoritatea altora

 

Cum opreşti şantajul emoţional

 

1.Înţelege cine eşti

Citeşte prima parte a articolului şi străduieşte-te să te percepi din ce în ce mai mult dintr-un punct de vedere mai înalt: fundamental eşti un spirit venit să înveţe despre sine, eşti parte din Dumnezeu, cu nimic mai prejos decât “torţionarul” tău. Nivelul tău de conştientizare, de “awareness”, determină cât de mult te percepi în realitatea acesta ca o victimă.

Neînţelegând realităţie spirituale, joci jocul vieţii de la un nivel mic, cu frică şi neîncredere. Prinzi curaj şi putere personală doar când ajungi să îţi vezi lumina interioară.

 

2.Fii conştient de drepturile tale fundamentale

Dacă nu eşti o persoană înclinată spre spiritualitate, atunci poate îţi este mai uşor să te raportezi la drepturile fundamentale ale omului. În link-ul furnizat, veţi vedea mai multe drepturi încălcate prin acestă manipulare emoţională şi intimidare prin violenţă.

Acesta este un caz extrem, de obicei formele de manipulare, şantaj emotional, sunt mult mai uşoare şi mai subtile, dar pentru că am întâlnit şi astfel de situaţii grave la unii clienţi, am considerat că este bine de menţionat şi acest aspect:  Dacă deja s-a ajuns la ameninţări, loviri, etc, cere ajutor specializat. Ai nevoie de curaj pentru a-ţi revendica propria viaţă dar merită cu prisosinţă!

Cel mai adesea victima nici nu concepe să depună o plângere împotriva propriului soţ, tată, cumnat, etc … Numai că speranţa că lucrurile se vor îndrepta singure în viitorul apropiat este, de obicei, o mare iluzie.

 

3.Stabileşte-ţi  graniţe sănătoase

Indiferent despre ce subiect este vorba, indiferent ce greşeală ai făcut, nimeni nu are dreptul să te lovească, să te agreseze verbal, să te ameninţe. Dacă discuţia a ajuns la un astfel de nivel,cel mai bine este să te retragi, invocând o scuză, propune o reluare a subiectului la o data ulterioară, dar nu încerca să convingi persoana de adevărul tău şi greşeala ei ! în acestă stare nu sunt capabili să înţeleagă ceva, judecata este întunecată de emoţional.

Este important să fii în siguranţă. Nu aborda subiecte delicate atunci când eşti singur cu o astfel de persoană. Limitează pe cât posibil interacţiunea cu acesta. Dacă este vorba de partenerul de viaţă, de un părinte sau o altă rudă şi locuiţi împreună, estimează întotdeauna limita de siguranţă, nu întărâta spiritele, nu pune gaz pe foc, abordează subiecte sensibile când mai există persoane în casă sau când manipulatorul este mai calm.

 

4.Învaţă diplomaţia

Nu te lăsa inflamat/ă de manipulator, de obicei exact asta îşi doreşte ca şi reacţie din partea ta. Nu ţipa, nu acuza, nu te apăra pe un ton vehement. Tonul face muzica. E nevoie să fii ferm în ceea ce spui dar plăcut ca voce, amabilitate, mod de adresare politicos… Chiar dacă înţelegi jocul celuilalt, chiar dacă spui clar şi definitiv “nu”, fă-o astfel încăt să nu existe posibilitatea să te atace din nou datorită modului în care ai spus-o.

Dacă într-o relaţie, de oricare fel ar fi ea, nu ai dreptul sau curajul să spui ‘nu’, atunci ar trebui să ieşi cât mai curând din acea relaţie.

 

5.Câştigă timp

Mulţi manipulatori câştigă cu uşurinţă confruntări în care pun presiunea timpului. Luandu-te înainte cu vorbele rapide, accentuând  urgenţa situaţiei, necesitatea de a decide rapid, de fapt te obligă să să fii de acord cu lucruri pe care tu nu le doreşti. Te zăpăcesc astfel încât să nu ai claritatea mentală necesară pentru a cântări lucrurile şi a lua o hotărâre în deplină cunoştinţă de cauză. Speră să te aducă într-o stare de confuzie în care să cedezi puterea ta personală şi să accepţi să se ocupe ei de tot.

Pretinde că trebuie sa te ocupi de altceva întâi dar promite să revii cu un răspuns cât mai repede.  Retrage-te din calea manipulatorului, ieşi din acea încăpere, eventual cu un compliment în care, dacă e şeful, de ex.,  îi spui despre cât de mult admiri la el acestă tenacitate, hotărâre şi angajament, dacă e partenerul de viaţă poţi să îi spui că îl iubeşti şi apreciezi sau îi dai un pupic scurt…

 

6.Învaţă să pui întrebări lămuritoare

Când simţi că se încearcă iar “aburirea” ta 😉 ,învaţă să rămâi calm şi angajat în conversaţie, să arăţi că îţi pasă, dar oferă-ţi dreptul de a pune întrebări clare. În felul acesta arunci iarăşi mingea în terenul celuilalt. Mai mult decât atât, dacă înveţi câte ceva despre rolul întrebărilor în coaching, de exemplu, sau în maieutica lui Socrate (o metodă prin care se urmăreste ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor și a dialogului) , ai să reuşeşti să pui întrebări care să scoată în evidenţă faptul că nu este rezonabilă o anumită cerinţă sau nu este  de ajutor în vreun fel. Răspunzând-ţi la întrebări ajunge să îşi contrazică singur/ă argumentul initial.

Chiar şi dacă te ameninţă cu ceva (atenţie, să nu fie o situaţie incendiară, ca la punctul 3!), întreabă ce presupune acestă ameninţare, la ce se referă mai exact. Nu lăsa să se citească frica pe chipul tău. Rămâi ancorat în prezent, conştient, pe poziţie, stăpâneşte-ţi spaţiul personal.

Nu te implica în haosul emotional pe care îl produc, atenţie doar la fapte. Abordează situaţia ca şi cum ar fi un proiect ştiinţific, ca şi cum ai vrea să dezlegi un mister, sau ca şi cum ai fi psihiatru şi ai vrea să înţelegi ce se întâmplă în mintea clientului tău.

 

7.Nu permite ruşinii sau vinovăţiei să fie argumente de convingere

Ca să te forţeze să faci o anumită alegere sau să te crezi dator/datoare să îi faci pe plac, artileria grea este reprezentată, de obicei, de exemple sau argumente care să te facă să te simţi ruşinat, vinovat, copleşit de auto-judecată sau auto-critică.

Recunoaşte deschis că ai greşit, menţionează că ţi-ai cerut iertare, ai încercat să nu mai repeţi greşeala sau chiar ai reuşit să o îndrepţi şi, mai ales, subliniază clar că tu te-ai iertat pe tine pentru acel incident!!! Atât ai ştiut tu să faci la acel nivel de cunoaştere la care erai, dar eşti pregătit să îţi continui viaţa frumos, fără să laşi acea amintire să îţi  întunece  existenţa. Orice manipulator se foloseşte de lipsa de iubire a celuilalt pentru sine!

 

8.Fii ferm, direct dar calm

Nu lăsa conflictul să escaladeze, întreabă direct ce anume doreşte să obţină celălalt, ce l-ar face fericit, ce nevoia are. Refuză să participi în acuzaţii, nu răspunde ce aceeaşi monedă, spune direct că ţi-ai dat seama de jocul lui/ei, şi afirmă clar că nu acesta este modul în care aştepţi să fii tratat. Arată că ai respect de sine şi standarde înalte , pentru ca celălalt să le adopte.

Pe de altă parte, nu te lăsa înduioşat de ameninţări de suicid, gen “îmi tai venele dacă pleci”. Deşi poate părea crudă replica, este cel mai indicat să specifici că în acest caz vei avea grijă să chemi ambulanţa dar că nu îţi asumi nici responsabilitatea pentru situaţie, nici nu vei participa la ce urmează după.

În aceeaşi notă, dacă doresc să te convingă să renunţi total la dorinţele tale, la plăcerea de a ieşi în oraş şi a petrece timp cu prietenii, de a face ceva pentru sufletul tau, etc …pentru că ei ar putea să: aibă o criză de anxietate, să se îmbolnăvească, să îşi piardă cunoştinţa….(şi cine ar putea atunci avea grijă de ei, nu?), iarăşi , este o formă de relaţie nesănătoasă şi recomandarea ar fi să ieşi cât mai curând de acolo. În primă fază poţi spune că te vei interesa de un suport la domiciliu din partea unui cadru medical sau un alt serviciu de ajutor. Sesizând abordarea e posibil să fii martorul unei însănătoşiri grabnice

 

9.Nu aborda situaţia de la nivel de “corazon espinado”

Sunt de acord că o comunicare eficientă presupune să exprimi ce simţi tu, nu să acuzi pe celălalt de cum a pus problema, cum s-a comportat, etc …. dar asta …cu oamenii normali şi echilibraţi emotional.

Dacă începi să explici manipulatorului cum te face el să te simţi, şi cât de vulnerabilă e poziţia ta, şi cât suferi tu şi cât eşti de nefericit cu această abordare a lui/ei , nu faci decât să îi pui pe tavă o grămadă de alte emoţii şi sentimente pe care să le folosească în tacticile următoare, profitând de faptul că singur te-ai expus şi i-ai arătat alte butoane de apăsat

 

10.Cunoaşte-ţi butoanele

Nu poţi să fii nici calm, nici detaşat, nici conştient, nici focusat, etc, cu un manipulator dacă nu îţi dai seama că ţi se apasă nişte butoane şi care anume sunt acelea! Adică, din nou, eşti la punctual zero: cunoaşte-te pe tine însuţi înainte de toate.

 

Recunosc că mi-a fost greu să vorbesc despre aceste “tehnici” sau abordări pentru că eu înţeleg că toate aceste situaţii cu care suntem confruntaţi, oamenii pe care îî întâlnim, sunt atraşi în câmpul nostru DOAR de ceea ce există în noi!!! Aşadar, a te concentra înafara ta şi a încerca să faci faţă situaţiei, să te descurci  în anumite circumstanţe, să înveţi nişte strategii, etc, nu pot fi decât nişte soluţii de compromis şi care funcţionează pe termen scurt. Am acceptat provocarea de a scrie despre acest subiect în acest fel, doar pentru că am primit multe mailuri cu situaţii concrete de abuz în care mi se cerea să dau câteva idei.

Din nou, dacă vă doriţi cu adevărat o schimbare în modul în care funcţionează relaţiile voastre, dacă vreţi să nu mai atrageţi manipulatori, atunci e nevoie să faceţi o mare curăţenie în voi.

Realitatea  dureroasa din jur e doar oglinda a ceea ce nu aţi vindecat înlăuntrul vostru.

Nu există şantaj sau manipulare emoţională decât dacă alegi tu asta!! Întotdeauna există un acord tacit, poate inconştient, de a accepta situaţia de victimă a tiparelor unei alte persoane. Ce poate să te scoată dintr-o astfel de relaţie abuzivă sau ce poate chiar să vindece relaţia, este iubirea de sine!

Vă îndemn să nu vă concentraţi atenţia pe acestă parte a doua a articolului despre şantajul emoţional, ci pe prima parte, cu care, eu , personal, mă simt mai în integritate.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Resurse :

Psychological Harassment Information Association.  http://www.psychologicalharassment.com

Emotional blackmail- https://www.learning-mind.com/

Simon, G. K. (n.d.). Dealing with manipulative people. RickRoss.com

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

Şantajul emoţional – prima parte: perspectiva spirituală

Şantajul emoţional – prima parte: perspectiva spirituală

Când cineva foloseşte şantajul emotional pentru a te determina să acţionezi aşa cum îşi doreşte, te simţi ameninţat, folosit, exploatat, înfricoşat, întotdeauna cu nervii întinşi la maximum,într-o stare permanentă de “luptă sau fugi”. Cu toţii am avut (sau inca avem) măcar o persoană în viaţa noastră pe care am considerat-o toxică sau o situaţie în care am simtit că am fost manipulaţi emotional. Premisa de la care vă propun să pornim în analiza acestei situaţii este următoarea:

 Mediul în care trăim este o experienţă internă, nu o realitate exterioară !

Odată ce înţelegem acest lucru, intrăm într-un alt spaţiu de rezolvare a problemelor.

 

1.Ne asumăm responsabilitatea pentru viaţa noastră

 

În primul rând, atâta timp când încă eşti convins că X “îţi face” probleme , “te face să te simţi …”, “te umileşte”, etc… te identifici cu rolul de victimă. Din acestă poziţie nu poţi schimba nimic. Doar înduri, plângi, te întrebi de ce oare, dai vina pe celălalt…

Fiecare dintre noi este o bucată de Dumnezeu, suntem iubiţi în aceeaşi măsură de Creator indiferent de ce facem, de cum ne comportăm! Dacă copilul vostru face o  boacănă sau comite o faptă cu adevărat reprobabilă, nu îl mai iubiţi?

Ideea că Dumnezeu nu îi va mai iubi pe cei “păcătoşi” şi îi va trimite în iad a fost o formă de alinare pentru oamenii oprimaţi, timp de secole, dar acestă gândire nu a reuşit decât să facă jugul din jurul gâtului mai suportabil. E doar o amăgire a minţii. Şi o necunoştere a Legilor Universale.

Legea vibraţiei şi Legea cauzei şi efectului sunt cele “responsabile” de experienţele pe care le trăim. Dacă vibraţia noastră este scăzută, guvernată de frică, nesiguranţă, nemulţumire de sine, critică, judecată, vom atrage către noi persoane care să ne ajute să scoatem la suprafaţă aceste emoţii, să le conştientizăm şi să lucrăm cu ele pentru vindecarea sufletului nostru.

Asumarea responsabilităţii pentru propria vibraţie (data de gândurile , credinţele, emoţiile, comportamentele noastre) este primul pas pentru a ieşi dintr-o relaţie toxică.

 

2.Nu încercăm să scăpăm sau să fugim

 

Mai ales dacă situaţia durează de ceva timp, tendinţa este să ne zbatem, să ne facem planuri de răzbunare sau de evadare din această relaţie, dar observaţi cât de multă rezistenţă opuneţi stării de fapt!

Eu nu pledez aici pentru acceptarea abuzului de orice fel, doar vreau să subliniez o idee de care este bine să vă amintiţi când vă aflaţi orice relaţie conflictuală:

indiferent cât de repede fugiţi sau cât de departe vă duceţi, întotdeauna vă veţi lua pe voi înşivă cu voi!

Adică: dacă nu rezolvaţi conflictul vostru interior, dacă nu vindecaţi rana sau nu dizolvaţi umbra, indiferent în care altă relaţie veţi  intra, veţi experimenta acelaşi tratament din partea partenerului, poate chiar mai dureros, pentru că lecţiile neînvăţate se vor repeta întotdeauna la un nivel superior de intensitate, ca să ne scuture, să ne trezească, să ne oblige să facem conştientizări şi schimbări în propriul nostru câmp vibraţional.

Cu cât vă puneţi întrebări mai devreme despre ce anume din voi a atras o astfel de relaţie, ce aveţi de vindecat, de ce nu vă puteţi iubi pe voi înşivă suficient, de ce vă este frică, ruşine, de ce vă consideraţi vinovat, etc , cu atât drama va fi mai uşoară.

Când trăiţi situaţii imposibile, aproape ireale, scenarii de film de groază (şi am auzit o mulţime la cei cu care am lucrat!), atunci e clar că aţi întârziat mult învăţarea lecţiilor şi deja sunteţi la faza de învăţare accelerată, prin suferinţă şi uneori, da, să recunoaştem, chiar prin tragedie.

Dacă încă respiraţi, aveţi capul pe umeri şi puteţi gândi, atunci fiţi convinşi că există o modalitate de rezolvare a situaţiei în care vă aflaţi.

 

3.Ne ancorăm în recunoştinţă

 

“Asta-i prea de tot!!”, vor spune unii. Ce e nevoie să ştim este că recunoştinţa este cea mai puternică unealtă pe care o avem la dispoziţie într-o astfel de situaţie. Pare absurd dar este adevărat.

Nu e vorba de recunoştinţă pentru că partenerul vă bate sau vă manipulează emotional, ci pentru faptul că vi se atrage atenţia într-un mod din ce în ce mai clar, adesea imperativ, că nu sunteţi în regulă din  punct de vedere al energiei personale (determinate, repet, de gândurile şi emoţiile pe care le întreţinem în majoritatea timpului).

Recunoştinţa te ajută să te situezi pe un nivel vibraţional superior, unde începi să ai acces la o mai mare claritate şi pace interioară, ce devin o platformă de pe care să putem să înţelegem mai exact ce ni se întâmplă, ce oportunitate de transformare personală ni se oferă,  ne autocunoştem, ne înţelegem lecţiile şi să decidem ce vrem să experimentăm mai departe.

Orice suferinţă, orice conflict, este un factor evolutiv, ne impinge înainte, ne îndeamnă să cercetăm, să înţelegem, să pătrundem în zone necunoscute, poate, până atunci.

“Dragă Spirit, îţi mulţumesc că mi-ai adus în faţă aceste situaţii. Ştiu că indiferent ce se întâmplă este spre binele meu cel mai înalt, chiar dacă acum, din poziţia în care mă aflu, nu pot înţelege cum anume. Mulţumesc pentru că îmi dai putere, curaj şi înţelepciune să învăţ despre cine sunt eu cu adevărat şi să acţionez astfel încât să îmi descopăr Lumina. Îţi mulţumesc pentru cei pe care îi aduci în calea mea pentru că ştiu că am nevoie de oglinzile lor ca să îmi pot vedea frumuseţea din ce în ce mai radiantă”

Şi amintiţi-vă mereu de promisiunea Creatorului: “Eu nu vă trimit decât îngeri”.

 

3.Înţelegem că totul e un joc

 

Am venit în acestă  viaţă cu un scop clar, acela de autounoaştere. Năzuinţa inconştientă a omului, adânc sădită în noi, de care am uitat la naştere, este să ne dăm seama până la finalul vieţii de natura noastră divină. Atât. Restul, adică viaţa aşa cum o înţelegem noi, este doar un joc al separării!

Am venit aici pretinzând că nu ne amintim cine suntem, acceptând regulile jocului 3D, şi am început să manifestăm circumstanţe care să ne ţină oglinda, să ne arate cât de separaţi suntem de Divinitate.

Relaţiile apropiate sunt cel mai puternic instrument de învăţare, aici , pe Pământ. Partenerii de viaţă, părinţii şi copiii noştri sunt învăţătorii noştri cei mai buni! Cu ei vom avea cele mai multe încercări şi probleme. Cum spunea Arsenie Boca: “cei mai mari duşmani ai noştri sunt casnicii noştri”, familia.

Jocul relaţiilor se bazează pe premisa că suntem o dată separaţi de Dumnezeu şi a doua oară că suntem indivizi separaţi. Marile frici ale omenirii vin din aceste două iluzii. Dar ştiţi cum se spune: “lucrurile nu sunt ceea ce par la suprafaţă”

Dacă ne ridicăm deasupra circumstanţelor şi înţelegem că “torţionarii” noştri ne sunt cei mai buni prieteni odată trecuţi dincolo de voal, atunci putem să percepem lumina din ei, să îi judecăm cu inima, înţelegând că acţionează şi ei  din neştiinţă sau din frică – dintr-o nevoie de a se simţi puternici, în control, stăpâni pe circumstanţele vieţii lor  şi mai mult decât atât, că am co-creat împreună cu ei, cu bună ştiinţă, situaţiile care să ne trezească la Adevăr. Binecuvântează şi onorează pe învăţătorii tăi.

“Nu există nici victime, nici agresori în lumea asta – însă doar maeştrii ştiu asta” (“Conversaţii cu Dumnezeu”- Neal Donald Walsh)

 

4.Învaţăm lecţiile întâi, apoi hotărâm ce facem mai departe

 

O întrebare pe care vă invit să vi-o adresaţi este acesta:  “Dacă aş accepta ideea că am co-creat această situaţie în mod intenţionat, ce am dorit oare să învăţ sau să înţeleg despre mine, din ea?”

Dacă veţi fi sinceri, veţi găsi răspunsuri de genul: “ Am înţeles că:

– mi-e frică de singurătate pentru că…

nu cred că sunt suficient de puternic/ deştept/ atractiv/, frumoasă/ isteaţă/ sexy, etc, pentru a merita aceasta

persoană sau ceva mai bun

nu mă iubesc deloc / nu mă iubesc suficient pe mine însumi/însămi

-mă consider vinovat/ă, ruşinat/ă pentru că am făcut lucrul x,y, z, şi acum cred că trebuie să plătesc, vreau să mă pedepsesc

-mi-e frică să nu retrăiesc aceleaşi emoţii din copilărie sau adolescenţă: abandon, trădare, respingere, umilire, nedreptate

frica de a fi inadecvat, insuficient de, mai prejos decât, nevrednic, fără valoare, nerespectat, etc, mă face să acţionez cu orgoliu, gelozie, violenţă, sau , din contra, cu nesiguranţă, autocompătimire, slugărnicie, vinovăţie, victimizare

-nu cred că merit să fiu fericit/ă .

 

Dacă vă aflaţi într-o situaţie de şantaj emotional, vă sfătuiesc ca până data viitoare să lucraţi cu cele patru puncte menţionate mai sus. În articolul următor vor aborda acestă situaţie ceva mai concret şi nu doar din punct de vedere spiritual. Vom vedea cum putem recunoaşte un astfel de şantaj,  care sunt semnele de manipulare în relaţii, cum să ne comportăm cu un manipulator…

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

Gelozia ca experienţă spirituală

Gelozia ca experienţă spirituală

Întâi să facem o diferenţiere între invidie şi gelozie. Invidia apare ca reacţie la sentimentul că nouă ne lipseşte ceva ce altul are (o calitate, un lucru fizic, o relaţie chiar). Gelozia apare când ceva ce deţinem deja, posedăm deja, este ameninţat de o a treia personă. Într-un fel, invidia este o situaţie ce apare între două persoane, gelozia implică trei persoane. În plus, gelozia presupune şi o senzaţie de trădare însoţită de furie, revoltă, răzbunare.

Pe scurt: invidia apare când vrem ceva ce nu avem, gelozia apare când ne este frică să nu pierdem sau să ne fie luat ceva ce avem.

Am vrut să lămurim aspectul acesta pentru că de multe ori se întâmplă să  spunem, când prietenii noştri primesc ceva ce ne dorim şi noi, de exemplu, că suntem geloşi pe reuşita/ bucuria/ achiziţia lor. Asta nu e gelozie, e invidie “îndulcită”, să nu părem noi prea “întunecaţi” :-)

Drept este că gelozia este de multe ori însoţită de invidie. Adică nu numai că simţim gelozie când partenerul nostru găseşte atractivă o altă persoană, ci suntem invidioşi pe acele calităţi pe care terţa persoană le posedă iar noi (credem că) nu.

Gelozia – “monstrul cu ochii verzi”, cum o numea Shakespeare, implică şi dorinţa de a ne agăţa de partener, de a păstra ceea ce avem şi declanşează în noi resentimente faţă de terţa persoană, un soi de rivalitate emoţională şi o frică de a nu fi înlocuit. Invidia, în schimb, nu implică (în general! :-))  intenţii negative faţă de persoana ce posedă deja ce tânjim şi noi să avem.

În ultima perioadă am lucrat cu persoane care aveau probleme în a gestiona, înţelege sau dizolva această emoţie negativă, gelozia, şi de aici nevoia de a scrie articolul de astăzi.

 

O flacără mică poate lumina o casă, un foc mistuitor o distruge total

 

Cred că fiecare om a experimentat măcar o data în viaţă emoţia geloziei. Este prezentă şi la copiii mici.

Într-o prietenie/căsnicie un strop de gelozie din partea partenerului  “condimentează” puţin relaţia, arată că partenerul te iubeşte, îi pasă de tine, nu vrea să te piardă, îi expune uşor partea vulnerabilă a sufletului…

De aici până la a fi permanent sub urmărire, închis în casă, limitat în orice acţiune, chestionat mereu asupra motivelor pentru care ai făcut o anumită acţiune, acuzat de lucruri pe care poate nici nu le-ai gândit, darămite să le mai şi faci, ameninţat sau lovit chiar,  este distanţă de la Pământ la Soare.

Când relaţia devine abuzivă, toxică, o ameninţare la integritatea ta fizică şi emoţională, datorită geloziei unuia dintre parteneri, este indicat să încheiaţi acea relaţie şi să cereţi chiar ajutor de la instituţiile specializate dacă întâmpinaţi probleme, fiindcă există şi o patologie a geloziei cu care nu este deloc uşor să negociezi (şi cu asta nu vă pot eu ajuta, pentru că nu este domeniul meu de expertiză).  Avem dreptul la graniţe sănătoase şi la liberul arbitru oferit fiecărui om de către Divinitate.

Am întâlnit persoane care considerau că este parte din karma lor să rămână într-o relaţie abuzivă, un fel de “ispăşire a păcatelor”. Repet, fiecare are dreptul să aleagă ce face cu viaţa lui şi, da, o astfel de experienţă este o lecţie clară de învăţare. Dar:

 

Învăţăm prin suferinţă sau prin conştientizare

(în funcţie de nivelul de conştiinţă la care am ajuns)

 

Din experienţa personală, lucrând cu clienţii mei, am observat că o anumită perioadă de timp, la începutul relaţiei abuzive, nici măcar nu te gândeşti că eşti abuzat, că ţi se încalcă graniţele, nu îţi spui nicicum că ai vrea să ieşi din acea relaţie. Acesta e perioada de ”ispăşire a karmei”, când suferi direct, când eşti parte organică din dramă, doar trăieşti abuzul.

Când începi să te distanţezi, să te ridici deasupra şi să vezi clar că relaţia nu este funcţională şi că tu, fizic, emotional şi sufleteşte, ieşi foarte “boţit” din interacţiunea cu partenerul, atunci începe altă etapă: conştientizarea, evaluarea relaţiei, auto-evaluarea. Atunci faci apel la Sinele Înalt, la ghizi, la consilieri, te întrebi dacă asta îţi doreşti să experimentezi în continuare, care este contribuţia ta la situaţia de faţă, şi alegi conştient să continui sau să ieşi din relaţie.

Te asigur că dacă ai intrat în etapa a doua poţi face conştientizările, poţi lucra cu tine, dizolva emoţii care categoric au constituit magnetul pentru manifestarea unei astfel de relaţii abuzive în viaţa ta, şi pe urmă, fiind singur/ă,  în afara relaţiei, după o eventuală separare!

 

Orice emoţie negativă e un dar. Gelozia nu face excepţie

 

Gelozia este un mare semnal de alarmă, indiferent dacă tu eşti gelosul sau dacă eşti cel ”gelozit” ;-)! Vom discuta, pe rând, despre ambele poziţii.

 

1.Când partenera/partenerul e gelos

 

Dacă ai intrat într-o astfel de relaţie, cu siguranţă nu e ceva întâmplător. Un partener gelos te forţează, în primul rând, să te cunoşti pe tine, să îţi selectezi valorile , să îţi verifici principiile de viaţă după care te ghidezi.

În majoritatea cazurilor alegi să rămâi într-o relaţie cu un partener gelos pentru că îţi este frică de singurătate şi nu ai o siguranţă de sine sau o stimă de sine prea mare, deci nu crezi că vei găsi pe cineva măcar la fel de bun ca partenerul pe care îl ai acum. Să preferi să rămâi într-o relaţie toxică decât să fii singur spune foarte multe despre tine, mai ales despre cât de mult te preţuieşti , te valorizezi sau te iubeşti.

Doar după ce hotărăşti ferm să te respecţi şi să te cinsteşti pe tine, poţi atrage un partener care să te respecte şi cinstească. Lipsa ta de iubire de sine, devalorizarea, neîncrederea în calităţile tale, toate vor atrage parteneri care să aibă de învăţat lecţii similare. Doar vă veţi oglindi unul pe celălalt până înţelegeţi lecţiile de învăţat de acolo. Proiecţiile sunt reciproce, de obicei.

Universul nu greşeşte niciodată. Nu este un “ghinion”, o “pacoste”, o “întâmplare nefericită” faptul că aţi atras un partener gelos. Universul doar vă ajută să vă vedeţi mai bine slăbiciunile, aspectele la care mai aveţi de lucrat pentru a putea deveni aliniaţi cu Sinele Înalt.

Principala intenţie pe care o avem ca fiinţe umane când venim la întrupare este să descoperim divinitatea din noi, să înţelegem cine suntem, să ne “şlefuim” astfel încât să devenim expresii autentice ale Sinelui nostru iar relaţiile sunt principala modalitate prin care învăţăm despre noi, aici, pe Pământ.

Fiecare relaţie pe care o avem este ca o oglindă care măreşte – te obligă să vezi toate defectele, tot ce nu-ţi place la tine, tot ce ai dori să nu vadă nimeni. Nici măcar tu.

Aşadar, uită-te în interiorul tău întâi, înainte să blamezi persoana care te tratează rău, care nu te respectă sau te abuzează. Oricum, dacă te enervezi, dacă te ofensezi că celălalt s-a comportat necorespunzător, dacă ţipi, acuzi la rândul tău sau intri în defensivă, nu faci decât să declanşezi un război între voi, căci doar vei turna gaz pe foc cu atitudinea ta.

E posibil ca telepatic noi să transmitem mesaje despre cum vrem să fim trataţi. Ceilalţi ne tratează rău pentru că, initial, la nivel energetic, le permitem să o facă.

Un alt aspect la care ne putem gândi este acesta: dacă acuzatorul, gelosul, nu este în stare să vadă măreţia din el, nu are cum să o vadă pe a celuilalt, şi atunci , din frustrare, nevrednicie, frică, atacă.  Acesta este cazul partenerilor cu un nivel de conştiinţă sau  o vibraţie a sufletului pe nivele diferite.

De aproape doi ani de zile văd din ce în ce mai multe cazuri, în Cronica Akashă, fiindca lucrurile se accelerează : unul dintre parteneri evoluează, îşi înalţă vibraţia, celălalt rămâne la nivelul initial şi atunci comunicarea, interacţiunea umană, afectivitatea, sexualitatea, toate sunt scurt-circuitate şi relaţia tinde să se destrame. Ca reacţie de apărare, la partenerul care a rămas pe loc, apare şi gelozia. Umbra sa este proiectată asupa celuilalt. Se agaţa, încearcă să controleze, să menţină un anume status-quo.

Avem mereu însă liber arbitru şi capacitatea de a alege sa rămânem în acea relaţie sau nu.

 

2.Când tu eşti cel gelos/geloasă

 

Gelozia este o agresiune. Îţi impui asupra celuilalt liberul tău arbitru, pretenţiile tale, dorinţa ta animalică de a poseda. Reflectă o lipsă de iubire adevărată pentru partener. Când iubeşti pe cineva îi oferi, în primul rând, libertatea, vrei să fie bucuros, fericit, vrei să evolueze alături de tine, nu să îl ţii mic şi legat de piciorul tău ca pe un căţeluş.

Asta nu înseamnă să îti acoperi ochii, să te prefaci că nu vezi ce face celălalt sau să accepţi să fii “dus de nas”. Dacă chiar ai îndoieli asupra intenţiilor partenerului, alege să discuţi direct, deschis, cu cărţile pe masă, dar fii pregătit pentru ambele variante de răspuns din partea acestuia. Onorează-i liberul arbitru şi decide apoi dacă doreşti să continui relaţia sau nu.

Crizele de gelozie îţi scot la suprafaţă nemulţumirile, fricile, nesiguranţa, îndoiala, lipsa stimei de sine… Dacă nivelul tău de conştiinţă este mic, vei reacţiona violent, din rana pe care o simţi în tine. Dacă nivelul de conştiinţă e mai înalt, vei alege să răspunzi conştient, după o analiză obiectivă a faptelor.

Este util să te întrebi: “ce parte din mine se simte ameninţată, de reacţionez aşa ?”, “ce mesaj doreşte să îmi transmită sinele meu?”

Nu te condamna pentru ce simţi. Intenţia nu este să împiedici să se manifeste reacţia de gelozie, să înveţi să te stăpâneşti sau să îţi înăbuşi sentimentele doar pentru a fi perceput ca fiind civilizat si matur. Intenţia e să afli ce anume hrăneşte sentimentul de gelozie. Ce rană este activată în tine când te gândeşti că partenerul ar putea avea pe altcineva, te-ar putea părăsi pentru altcineva, etc…?

Ca să acoperim o anumită rană, purtăm o mască, astfel ne protejăm. Poate aţi auzit de Lise Bourbeau (Cele 5 rani care ne impiedica sa fim noi insine si  Vindecarea celor 5 răni),  cea care vorbeşte de cele 5 răni fundamentale pe care le putem avea: rana de abandon, de respingere, de umilire, de nedreptate sau de trădare. Aproape toate pot fi responsabile pentru reacţia de gelozie. E nevoie de timp, de disponibilitate şi multă responsabilitate pentru a merge înlăuntrul tău să afli ce anume te face să reacţionezi aşa. Ce anume doare atât de tare încât declanşează inconştient şi automat emoţia puternică a geloziei?

Cu cât îţi va fi mai frică să nu fii înşelat, să nu fii părăsit sau manipulat, cu atât aceste lucruri tind să se întâmple. Tu le dai forţă şi putere prin focusul tău, fricile tale le alimentează. Există conceptul de “profeţie auto împlinită” tradus  în termeni populari prin zicala “De ce ţi-e frică, de aia nu scapi”. Trăim într-o realitate vibraţională: frica ta are o anume frecvenţă de vibraţie, neîncrederea în sine- la fel, vei atrage mereu în câmpul tău persoane care să îţi reflecte aceste emoţii adânc îngropate în sufletul tău.

De multe ori geloşii se tem să nu mai păţească “ca data trecută”, când au fost înşelaţi de către partener, trădaţi, manipulaţi, înjosiţi, discreditaţi sau făcuţi de râs în faţa prietenilor … Aici gelozia ia forma de prevenţie, după principiul “dacă te-ai fript cu ciorba, sufli şi în iaurt”. În loc să pierzi atâta energie să previi, să te aperi, să controlezi totul, mai bine verifică dacă ai învăţat ceva din lecţia trecută. De câte ori avem de învăţat ceva despre noi sau avem de curăţat o emoţie, de vindecat o anumită rană, de trecut printr- o tema de viata, Universul ne va furniza contextul potrivit pentru a realiza acest lucru.

Dacă am învăţat ce era de învăţat, dacă am vindecat ce era de vindecat, lecţia nu se mai repetă!! Trecem la altele! Nu are rost să te temi că vei trece prin aceleaşi traume atâta timp cât ai lucrat cu tine să înţelegi şi să înveţi lecţia.

Încrederea în celălălalt îi potenţează calităţile! În schimb, suspiciunea, gelozia, neîncrederea ta îl fac să decadă, să îşi piardă din propria strălucire. Cum ar fi să te duci la birou şi şeful să nu aibă încredere deloc în tine? Dar cum te-ai simţi într-un serviciu în care şeful are deplină încredere în tine, nu face micro-management cu tine, nu-ţi supraveghează fiecare mişcare, nu e suspicios, nu te critică…? Cam asta e diferenţa de stare şi pentru partenerul tău, pe care eşti gelos.

B.C. Forbes spunea că “gelozia este un cancer mental”. Analizează-ţi modul în care gândeşti, credinţele, fricile, modul în care îţi foloseşti imaginaţia, ai curaj să priveşti înlăuntrul tău. Vindecă-ţi întâi rănile şi apoi vei vedea o schimbare în toţi cei care te înconjoară, nu doar în partenerul tău de viaţă. Cu toţii veţi avea o viaţă mai frumoasă, mai ales tu, căci “Omul gelos este o pacoste pentru ceilalţi dar un chin pentru el însuşi”  (William Penn)

 

credit imagine: Drawings with deep meaning

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

Dependenţa de neajutorare

Dependenţa de neajutorare

 

Trăim o perioadă foarte plină, condensată, din punct de vedere energetic. Lucrurile par să se accelereze, suntem împinşi spre a face schimbări majore în viaţa noastră, evenimentele se aranjează de la sine, în moduri surprinzătoare uneori, dar e clar că suntem ghidati spre alte niveluri de conştiinţă.

În acest context avem nevoie să ne accesăm puterea interioară, să credem în noi, în ghizii noştri, în Univers, ca să putem naviga uşor prin acestă perioadă. Ce se întâmplă este că mulţi oameni rămân agăţaţi în vechi tipare mentale, emoţionale sau comportamentale, şi astfel valurile acestea tumultoase de energie nouă îi izbesc rău de tot de pământ.

Mulţi se plâng că nimic din ce fac nu pare să funcţioneze, că realitatea înconjurătoare nu se schimbă indiferent de cum au abordat problema, că şi-au pierdut puterea şi răbdarea, pentru a concluziona că totul e o amăgire, şi  de aici… depresia sau starea permanentă de neputinţă şi victimizare

Ce declari Universului cu o astfel de atitudine este că renunţi la a învăţa cum să îţi creezi realitatea. Accepţi că nu eşti în stare să te ridici vibraţional, şi te arăţi şi puţin iritat pentru că ghizii şi îngerii nu par sa îţi sară în ajutor şi să rezolve problema, iar cei din jur nu lasă tot doar ca să te ajute pe tine să te simţi bine.

 

1.Munca cu sine e parte din misiunea personală

 

Primul pas în a gestiona o astfel de stare este să înţelegem că nimic din ce ne este dat să trăim nu este o ”întămplare nefericită”. Perioadele dificile ne ajută să creştem. Totul are un rost, un scop, serveşte unui ţel mai înalt, pe care , este posibil, să nu-l vedem noi acum.

Generaţia care a venit să lucreze cu aceste energii grosiere, de frecvenţă joasă, este o generaţie de maeştri (nişte învăţăcei nu ar fi făcut faţă acestor timpuri grele!!) Aaşadar ştiam în ce ne băgăm când ne-am oferit voluntari să coborâm în acestă densitate şi să contribuim la transformarea negativităţii planetare. Daca acum intrăm în victimizare, neputiinţă şi depresie, nu facem decât să ne dezicem de misiunea cu care am venit.

Credeţi-mă, dacă noi, Lucrătorii în lumină, nu putem să transformăm vibraţiile acestea joase din noi înşine şi din societate, nimeni nu poate!

Aşadar, ar fi de ajutor să ne gândim că atunci când muncim să transformăm în noi aceste gânduri, emoţii, comportamente, de fapt facem o “muncă în folosul comunităţii”. Toată lumea beneficiază dacă noi reuşim să ne ridicam pe o scală vibraţională mai înaltă, să “epurăm” egregorul colectiv, să îl infuzăm cu mai multă iubire şi lumină.

Suntem permanent conectaţi la energia colectivă, din acest motiv uneori suntem luaţi înainte de valul de emoţii ale unei colectivităţi. Nu curăţăm doar ce este al nostru, uneori avem misiunea de a curăţa şi aspecte negative care nu ne aparţin. Orice emoţie care se ridică la suprafaţă ne obligă să facem o incursiune înlăuntrul nostru, să săpăm adânc până ajungem la adevărul nostru fundamental, la esenţa noastră. Acest proces face parte din trezirea noastră ca specie.

Din acest motiv poate să pară uneori că nu se mai termină etapa acesta de curăţare, de încercări. Pare să nu mai vină acel moment în care să spui: “Gata, am terminat, în sfârşit sunt bine!”

 

2.Neajutorarea este un comportament învăţat, transformat în obicei, prin repetiţie

 

În 1965 Martin Seligmans a făcut un studiu despre condiţionarea clasică, modul în care oamenii şi animalele asociază un lucru cu altul.

Initial studiul a fost făcut pe căţei. Unora dintre ei li s-a administrat câte un uşor şoc electric şi nu li s-a dat nicio posibilitate de a scăpa de acest “tratament” (da, ştiu, drepturile animalelor au fost de multe ori  încălcate…îmi doresc mult să schimbăm acest lucru în viitor). Altor căţei li s-a administrat şocul electric dar li s-a oferit posibilitatea să fugă, să sară peste un gărduţ şi să evite astfel electrocutarea. Majoritatea au făcut-o.

In etapa următoare au fost luaţi toţi căţeii şi au fost plasaţi într-o zonă din care puteau imediat evada, ca să nu primescă şocul electric. Surpriza a fost că acei căţei cărora initial nu li s-a dat nicio şansă de a scăpa de tratamentul neplăcut, nici măcar nu au încercat să fugă, deşi le era foarte facil să o facă. Credeau în continuare că nu au ce face, că sunt “condamnaţi” să sufere acele şocuri. Toţi căinii cărora li se dăduse în prima fază libertatea de a fugi, au făcut-o imediat ce au văzut că se apropia pedeapsa.

Acesta este un exemplu de neajutorare învăţată. Deşi puteau acţiona în beneficiul lor, câinii invăţaţi să sufere şocul, au acceptat situaţia şi nu au făcut nimic.

Ca o paranteză, poate ştiţi de modul în care sunt dresaţi elefanţii în India: când sunt mici, elefănţeii  sunt legaţi de un stâlp gros astfel încât, neavând putere suficientă să îl dărâme, se simt neputincioşi şi, în timp, renunţă la a mai încerca. Când sunt mari, aceşti elefanţi pot fi legaţi  şi de un mic scăunel sau un băţ înfipt în pământ, pentru că ei nu vor mai încerca să scape, sunt condiţionaţi în neputinţă.

 

learned-helplessness-elephant

 

Studiul a fost extins şi la subiecţi umani. Unii muncitori au fost obligaţi să lucreze în timp ce în fundal se auzea un zgomot foarte deranjant, dar nu aveau ce face, nu puteau opri în niciun caz acel zgomot. Alt grup de muncitori a fost pus să lucreze cu acelaşi zgomot de fond, dar i s-a spus că există un întrerupător de unde se poate decupla. Mulţi dintre muncitorii din al doilea grup nu şi-au exercitat dreptul de a închide transmisia şi cu toate acestea, rezultatele lor au fost mai bune decât cele ale muncitorilor care ştiau că nu au încotro şi trebuie să suporte zgomotul. De ce? Pentru ca ştiau că au oricând libertatea şi capacitatea de a închide transmisia, şi atunci nu i-a mai deranjat atât de tare.

Pentru subiectul despre care discutăm noi acum, concluzia este următoarea:  Dacă ani la rândul am acceptat că nu putem schimba nimic în realitatea noastră, ca suntem neajutoraţi, fără putere, ca nu avem în noi resursele necesare pentru schimbare, atunci, din obişnuinţă mentală, emoţională şi comportamentală, vom continua să nu facem nimic, doar să ne plângem, să ne victimizăm, să ne căinăm. Unii dintre cei cu care am lucrat sau cu care am discutat pe mail, nu au deloc încredere că pot schimba ceva în vaţa lor, şi atunci nici nu încercă să facă mare lucru, le este mult mai uşor să rămână în “familiaritatea” sentimentului de neputinţă.

Ar mai fi un aspect de menţionat aici: unii aducem cu noi aceasta “familiaritate” de ceva mai mult timp în urmă. Găsesc adesea în Cronica Akasha jurăminte de suferinţă, de sacrificiu, programe de slăbiciune, victimizare, persecuţie, etc, din alte vieţi, astfel că aceste atitudini de dezîmputernicire şi neajutorare sunt parte din memoria noastră celulară şi de aceea mai greu de conştientizat şi dizolvat fără ajutor.

E nevoie să înţelegem că noi trăim acum în alte timpuri şi altă energie faţă de cea în care au trăit părinţii şi bunicii noştri. Tot sistemul nostru solar se deplasează printr-un spaţiu galactic prin care noi nu am mai trecut niciodată înainte. Suntem cei care experimentăm saltul galactic “în direct”. Ai mai multe explicaţii în articolul de aici.

Apoi, carantina asupra Pământului a fost ridicată din 2012, astfel că avem mult ajutor de la ghizi, învăţători şi îngeri, precum şi de la familia nostră galactică, cu toţii îşi doresc să ajute omenirea să iasă din suferinţă, dezîmputernicire şi neştiinţă. E nevoie doar să ne facem partea noastră de muncă şi vom fi categoric ajutaţi. Noi nu mai suntem singuri!

 

3.Schimbă-ţi perspectiva

 

Ca să ieşim din deznădejde şi neajutorare avem nevoie să identificam ce gânduri stau la baza acestor emoţii. Nu poţi să te simţi neajutorat dacă nu ai întreţinut o perioadă de timp anumite gânduri care te-au determinat să te simţi astfel. Gândurile determină emoţiile.

Emoţiile în sine nu sunt permanente, ele se schimbă, dar dacă noi ne menţinem focusul o perioadă lungă de timp pe anumite eşecuri, nerealizări, nereuşite, nu facem decât să ne scufundăm şi mai adânc în disperare. Nu e nevoie să ne tot amintim de experienţele nefericite din trecut, nu trebuie să tot încercăm să înţelegem de ce s-a întâmplat un anume lucru, ori să ne reproşăm că am greşit.

Poţi avea un dialog cu tine însuţi: care e lecţia de învăţat de aici? Ce mi se scoate în prim plan? Care e emoţia pe care nu reuşesc să o transform? Ce cred eu oare că e adevărat dacă am aceste emoţii? … dar stai în prezent, gândeşte-te mai mult la rezolvare decât la cauză. Astfel vei ieşi din victimizare şi îţi vei asuma rolul de creator al vieţii tale.

Modul în care răspunzi la un anumit stimul (întâmplare, circumstanţă, persoană) îţi indică nivelul de conştiinţă şi respectiv de vibraţie la care te afli.

Când avem o dependenţă de neajutorare, căutăm mereu suport, sprijin, în afara noastră. Schimbăm terapie după terapie, terapeut după terapeut, şi totuşi insistăm că nimic nu funcţionează. Am pune bucuroşi toată încărcătura asta emoţională în braţele cuiva priceput, să ne scape de ea! Doar că nu funcţionează niciodată astfel! Încărcătura există tocmai pentru a lucra noi, personal, cu ea, căci doar aşa vom evolua emotional şi spiritual.

Cu cât rănile noastre sunt mai mari, cu atât primim mai multă Lumină prin ele, spunea Rumi

Dacă alegi să îţi schimbi perspectiva asupra vieţii, dacă faci o alegere hotărâtă să schimbi modul în care vezi realitatea din jurul tău şi cum te vezi pe tine în acestă realitate, întregul Univers te va ajuta, te va ghida, te va sprijini. Dar decizia e numai a ta. Şi e o decizie dificilă, e drept, pentru că suntem condiţionaţi să alegem negativitatea. E mai uşor să stai întins pe podea şi să plângi, decât să te ridici şi să îţi asumi munca de transformare şi responsabilitatea ce vine odată cu ea.

Sigmund Freud spunea că oamenii opun rezistenţă fericirii. Pentru a ne elibera de emoţiile negative  e nevoie să fim conştienţi la ce anume opunem rezistenţă şi să ne schimbăm abordarea.

 

4.Mulţumeşte

 

Când mulţumeşti pentru ce experimentezi, chiar dacă experienţa ta nu este una dintre cele mai fericite, ai intrerupt iluzia, te-ai ridicat din genunchi şi ai afirmat că înţelegi jocul şi că eşti dispus să-l joci.

Indiferent de cât de gravă este situaţia ta, poţi găsi motive pentru a mulţumi. Vibraţia recunoştinţei te susţine ca să poţi face schimbările necesare. O inimă îndurerată dar care poate să exprime încă recunoştinţă, nu se scufundă în neajutorare şi deznădejde.

Tot ceea ce experimentăm în prezent este rezultatul a ceea ce am construit în trecut – ce am gândit, ce am vorbit, ce am simţit şi ce am făcut. Noi nu creăm instantaneu, există un timp tampon între momentul creaţiei şi momentul manifestării în plan fizic. Şi e minunat că este aşa, altfel am manifesta o grămadă de negativitate.

Dacă tot ce faci este să te plângi de ce ai în prezent în realitatea ta şi să te simţi neajutorat şi fără de speranţă, nu vei reuşi decât să întăreşti vibraţia de insatisfacţie, limitare şi lipsă care caracterizează viaţa ta acum. Dacă nu îţi place ce trăieşti, începe să schimbi de astăzi gânduri, emoţii, comportamente, pentru că astăzi construieşti realitatea ce se va manifesta peste ceva timp în planul fizic.

Acesta este cel mai greu pas de făcut: să ignori neajunsurile prezentului, timp în care să te focalizezi total pe viziunea măreaţă a viitorului pe care vrei să îl aduci în manifestare peste un timp.

 

5.Îmbrăţişează-ţi esenţa divină

 

Dacă rămâi la nivelul uman, fizic, material, nu poţi să îţi schimbi realitatea. Materia nu poate transforma materie. Doar conştiinţa, energia, poate transforma materia, realitatea manifestă.

Conectează-te cu divinitatea din tine, cu acea parte de dimensiunea a cincea, sufletul. Aşa vei începe să simţi că există un plan mai înalt pentru tine, că perioada prin care treci şi emoţiile negative pe care le experimentezi sunt necesare pentru elevarea sufletului tău. Şi asta e tot ce contează în Univers.

Începe cu iertarea de sine şi a celorlalţi, eliberează durerea care te-a ţinut prizonier, scutură-te de ruşine, nevrednicie şi vinovăţie, de judecăţi şi interpretări, învaţă să te iubeşti pe tine, dezvoltă-ţi compasiunea

Cu cât te ocupi mai mult de aceste aspecte, cu atât vei vedea că nu te vei mai simţi neajutorat deşi nu ai lucrat direct pe neajutorare. Ţi-ai luat atenţia de pe ceea ce nu te mulţumea şi te-ai concentrat pe ce îţi aduce bucurie.

Noi suntem propriile noastre obstacole. Înălţându-te  în vibraţie, vei avea acces din ce în ce mai mult la idei, oportunităţi, vei avea o perspectivă mai amplă asupra sensului vieţii tale, şi vei afla cine eşti cu adevărat.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

Cum scapi de jobul pe care îl urăşti?

Cum scapi de jobul pe care îl urăşti?

Majoritatea celor cu care am lucrat au menţionat la un moment dat că serviciul/meseria/job-ul pe care îl fac acum nu se mai potriveşte deloc cu lumina pe care o simt înlăuntrul lor, le împiedică expandarea, le sabotează misiunea personală pe care încep să o simtă ca parte din rostul pentru care au venit pe planetă în această perioadă. Senzaţia generală este că eşti prins într-o capcană din care nu poţi ieşi pentru că ratele, ipoteca, facultatea copiilor… nu îţi permit să renunţi la acest mod de a susţine realitatea 3D în care încă funcţionăm cu toţii.

Pentru că ai făcut atâta muncă de ridicare a vibraţiei personale, de dizolvare a credinţelor limitative, de acceptare a noilor posibilităţi….ai început să vibrezi  la o frecvenţă mult mai înaltă, din această cauză tot ceea ce ţine de vechea energie: job, relaţii, mediu, etc, începe să te apese, nu mai rezonează cu tine şi de aici apare acea senzaţie acută că vrei să scapi, să ieşi din acel context, să schimbi.

Astăzi vă propun să vedem cum “coacem” (pardon, manifestăm) un nou job.

 

Ingredientul de care e bine să te descotoroseşti – ego-ul inflamat

 

îţi aminteşti că în articolul de săptămâna trecută vorbeam de aspectul legat de Lucrătorii în Lumină şi  energia celor care îi  înconjoară… Şi în cazul locului de muncă se aplică aceeaşi explicaţie: eşti exact acolo unde trebuie să fii în acestă perioadă a dezvoltării personale, chiar dacă egoul vrea să te facă să crezi altceva!

Dacă ţi-a asumat (conştient sau inconştient) această misiune de a fi un far călăuzitor, atunci cei din jurul tău au cu siguranţă nevoie de lumina ta! Dacă însă vei face din acestă afirmaţie o ocazie de a-ţi gâdila orgoliul şi a te simţi superior celolralţi, atunci ai căzut de sus!!

Nu eşti acolo să dai lecţii nimănui, nu eşti acolo să îi faci pe alţii să se simtă prost, inferiori, sau să te privească cu veneraţie, admiraţie, respect (sau invidie, chiar)! Cum a demonstrat Iisus, marii Maeştri “spală picioarele” celorlalţi! Smerenia, înţelegerea superioară a crizelor celorlalţi, acceptarea cu un surâs a izbucnirilor egotice, observarea detaşată a jocurilor de putere declanşate de frică, competiţie şi orgolii nemăsurate, toate sunt demonstraţii ale unui Spirit înalt, menit să aducă echilibru, să infuzeze spaţiul cu o vibraţie mai înaltă şi să “potolescă spiritele” oferind un exemplu de verticalitate, demnitate, deschidere, înţelegere şi compasiune (Nu mai zic şi iubire necondiţionată, ca să nu vă pierd de abonaţi  :-)  ).

 

Ingredientul obligatoriu:  conştientizarea  oglinzii

 

Dacă încă te afli în situaţia în care te plângi că şeful îţi face şicane, că ai colegi nesimţiţi sau răi, că mediul este negativ şi te scurge de energie, atunci conştientizează faptul că primeşti multiple semnale că mai ai mult de lucrat cu tine până să ajungi să întruchipezi ce scriam în paragraful anterior. NIMIC din realitatea ta nu este întâmplător! Primeşti exact acele semnale de care ai nevoie ca să ştii pe ce paliere ai nevoie să lucrezi.

Da, admit faptul că uneori nu ai cum să schimbi prea multe la locul de muncă, egregorul colectiv este atât de dens şi negativ încât cu o floare nu se face primavară. DAR! Dacă nu eşti la locul potrivit pentru tine, desprinderea de acel loc de muncă ar trebui să se petreacă uşor, fără smuncituri, fără drame şi suferinţe, ci uşor, ca o crenguţă uscată care se rupe de tulpină doar dacă o atingi. Dacă însă trebuie “ să tragi, să smulgi, să rupi în lemn verde” crenguţa (nu găseşti alt loc de muncă deşi trimiţi sute de CV-uri, afli de vreo clauză care nu te lasă să pleci, intri în tot felul de complicaţii…), atunci rămâi acolo, nu pleca, mai ai încă multe de învăţat, de rezolvat cu tine, cu emoţiile şi atitudinea ta personală!

Dacă demisionezi din cauza nefericirii,  de obicei se instalează o perioadă de sărăcie în viaţa ta, pentru că nu mai ai sursa de bani. Chiar dacă eşti super mulţumit că nu mai trebuie să suporţi toanele şefilor sau comportamentul colegilor sau stressul teribil al targetelor, şi asta te poate ajuta să îţi ridici vibraţia un pic, este o stare cu care te obişnuieşti în câteva zile şi apoi începe iarăşi disperarea că nu găseşti altceva mai bun. Când reuşeşti să găseşti un alt job, constaţi după foarte puţin timp că nu e cu mult diferit de cel anterior, poate chiar e mai nesatisfăcător.

Ideea e că oriunde în altă parte vei pleca, te vei lua pe tine cu …tine! Adică, dacă ai ceva de învăţat de la actualul loc de muncă dar tu refuzi să o faci şi cauţi prin orice mijlooace să fugi de acolo, atunci lecţia se va repeta la noul loc de muncă, şi va fi, de obicei, mai dificilă şi mai provocatoare decât prima data! (şeful se va dovedi a fi şi mai pornit împotriva ta, colegii vor fi şi mai ranchiunoşi, mediul şi mai îmbâcsit)

Aşadar, nu te grăbi să fugi dacă primeşti semnale că ar mai fi ceva de învăţat de acolo. Când vei ajunge să priveşti cu îngăduinţă, înţelegere şi compasiune comportamentul colegilor şi sefilor, când mediul în care lucrezi nu te va mai dărâma, când vei ajunge acasă şi vei mai avea destulă energie ca să zâmbeşti celor dragi, atunci să ştii că te aşteaptă un super loc de muncă, schimbarea pluteşte în aer! Ai ajuns să controlezi cu măiestrie energia joasă, nu te mai afectează ca la început, eşti pregătit/ă pentru un job cu o frecvenţă de vibraţie mai înaltă.

 

Ingredientul de bază necesar în orice schimbare: frecvenţa ta de vibraţie

 

Este mult mai bine să lucrezi la creşterea vibraţiei tale personale în loc să întreţii gânduri de tipul: “vreau să scap de aici”, “m-am săturat”, “nu mai suport” şi din acest spaţiu al victimei neputincioase să implori divinitatea  să te ajute. În această situaţie permiţi circumstanţelor să îţi controleze nivelul de vibraţie  în loc să alegi un alt nivel de vibraţie, superior, care să atragă către tine alte circumstanţe.

Îţi creşti vibraţia slăbind rezistenţa pe care o opui realităţii curente! Secundă de secundă noi suntem un emiţător al unei vibraţii asupra căreia avem control 100%! Problema este că lăsăm mereu realitatea înconjurătoare, asupra căreia ne focalizăm toată atenţia, să fie factorul determinant al nivelului nostru de vibraţie. Marea majoritate a oamenilor creează automat, inconştient, este într-un haos vibrational care va determina ceea ce se va manifesta în realitatea viitoare.

Ca o încurajare, din experienţa personală şi cea a clienţilor mei, îţi spun că de obicei ghizii nu aşteaptă până ce vei deveni tu complet zen, stăpân pe situaţie… ci au nevoie să vadă că ai sesizat potenţialul lecţiei, că ai îmbrăţişat provocarea, că ai depus efort către schimbarea lăuntrică… şi apoi orchestrează ei lucrurile în aşa fel încât să ajungi exact acolo unde noul tău nivel de vibraţie merită să fie.

Până atunci, celebrează-ţi provocările, sărbătoreşte fiecare victorie: când nu te-ai mai enervat fiindcă colega de birou a făcut aceleaşi remarci orgolioase şi stupide, când ţi-ai privit şeful care urla şi scuipa pucioasă, cu calm, ca şi când erai la teatru, poate chiar te-ai amuzat pretinzând că îi dai “sonorul” pe mute şi îi urmăreşti mişcările în zig-zag şi faţa contorsionată ca într-un film cu Charlie Chaplin, când ai reuşit să îţi impui punctul de vedere într-o şedinţă fiindcă ai demonstrat atâta stăpânire de sine, profesionalism şi diplomaţie, încât negativitatea celorlaţi nu a mai avut putere să ajungă la tine ….)

Fiecare victorie sărbătorită sau măcar recunoscută îţi aduce o focalizare pe ceea ce îţi ridică vibraţia şi scade din puterea pe care o are asupra ta realitatea imediată, care nu îţi este confortabilă.

 

Elimină ingredientul surpriză

 

Când îţi doreşti să creezi ceva nou şi frumos în viaţa ta, fie ca e vorba de un job, o relaţie, o afacere, etc, nu ai nevoie de ingrediente surpriză pentru că acestea ar putea contribui la eşecul dorinţei tale de schimbare. Indicat ar fi să întorci toate cărţile cu faţa în sus, ca să poţi face un inventar clar al tuturor punctelor tale forte şi slabe, să ştii pe ce te bazezi, ce ai nevoie să îmbunătăţeşti, ce te ajută să obţii un job nou, ce nu…Fii cât se poate de sincer cu tine şi recunoaşte dacă nu cumva nu eşti încă pregătit pentru job-ul pe care îl visezi tu. Poate chiar serviciul pe care îl ai acum te poate ajuta să obţii anumite cunoştinţe, abilităţi, calificări, acreditări, etc, necesare în viitorul loc de muncă

Şi mai este un aspect: dacă încerci de mult timp să faci o schimbare dar parcă tot nu ţi se permite, parcă ţi-e calea blocată, nu se leagă lucrurile, atunci este foarte posibil să fie vorba de anumite programe nedizolvate, pe care e posibil să le aduci cu tine din această viaţă sau din altele. Încă învăţăm prin Legea Karmei, aici, pe Pământ şi atunci poate nu ar fi o idee rea să elimini “surprizele” şi din acest domeniu. Mai multe despre acest tărâm de cercetare poţi citi în articolele de pe blog din categoria Realinierea Sufletului  şi aici

 

Ingredientul secret nr.1- Compasiunea

 

Cel mai mare secret este să practici conştient compasiunea, în toate aspectele legate de job! Compasiune pentru nivelul fiecăruia, pentru lecţiile celorlalţi, pentru testele prin care trec şi ei, compasiune chiar şi pentru tine însuţi/însăţi, care faci tot ce poţi să navighezi prin aceste vremuri tulburi cu înţelegere, graţie şi focus pe ce descoperi că ai tu de lucrat. “Compasiunea are potenţialul de a-ţi creşte lumina lăuntrică, spune Kryon, informează Spiritul despre energia ta, îţi face numele cunoscut în Eter”.

 

Ingredientul secret nr.2- Credinţa

 

Oare tu crezi că nimeni nu aude problemele tale, că eşti singur, şi că nimănui din “echipa ta” nu-i pasă prin ce treci tu? Toţi ghizii şi îngerii tăi sunt permanent alături de tine şi te ţin de mână, în dorinţa de a te întări, de a-ţi da putere să mergi mai departe şi să descoperi lecţia, să o accepţi, să o integrezi, să extragi de acolo tot ce aveai de învăţat. Stai drept, fii demn, nu te cocoşa în neputinţe, ridică-te deasupra circumstanţelor, şi asumă-ţi lecţia.

Încrederea că nu eşti niciodată singur, credinţa că eşti o parte din ceva cu mult mai mare, ridicarea la un nivel superior de percepţie a situaţiilor de viaţă, constituie platforma pe care e nevoie să te stabilizezi pentru că astfel ieşi din panică, rezistenţă, nevoia de control.

 

Ingredientul secret nr.3- Proiecţia

 

Lucrează întâi energetic asupra unui nou job şi abia apoi acţionează în plan fizic. Nu te repezi să FACI lucruri concrete care să îţi aducă serviciul dorit. Acţiunea fizică (trimitere CV-uri, căutare activă, discuţii cu agenţii de recrutare, etc) este pasul doi. Pentru început FII noul tău job! Relaxează-te, meditează, vizualizează cum te-ai simţi la noul job, cum vei fi îmbrăcat/ă, ce program vei avea, cum te vei prezenta oamenilor, ce atitudine vei avea, poate că vei şi arăta diferit (siluetă, coafură, machiaj, etc).

Ce faci, de fapt, este că pregăteşti, creezi, o nouă linie temporală, îţi proiectezi energia într-un nou potential şi…te simţi bine în timp ce faci acest lucru!! Foarte importat acest aspect! Nu proiecta frici, nesiguranţă, incertitudini, îndoieli , etc,  în cea mai înaltă versiune a ta! Abia după ce simti cu toate celulele corpului cum este noul tău Eu în jobul X, porneşti demersurile în realitatea tridimensională.

 

Ingredientul secret nr.4 –Bifocalizarea

 

Ce-i asta? Abilitatea ta de a jongla o perioadă cu două farfurii :-) Adică : în timp ce menţii dreaptă farfuria pe care ai toate îndatoririle job-ului curent ( faci totul corect dar la minima rezistenţă, fără focalizare pe probleme , energia ta nu mai e acolo, nu mai hrăneşte nemulţumirile, insatisfacţiile vechi, încerci nici să nu le mai observi, îti asumi inconfortul pentru o perioadă) ochii tăi, atenţia ta şi toată energia este pe potenţialul noului job! Dacă îţi doreşti să îţi faci propria afacere lucrează o perioadă în paralel. Dacă doreşti doar un alt job, visează cu ochii deschişi la acel job, creează-l în mintea ta şi în acelaşi timp completează-ţi setul de abilităţi, comportamente, cunoştinţe, licenţe, cursuri, etc, ce îţi vor fi necesare în noua pozitie visata. La un moment dat balanţa va înclina din ce în ce mai tare către noul job şi trecerea se va produce automat, fără durere sau lipsuri financiare.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

Ai obosit să te zbaţi? Nu vezi nicio schimbare?

Ai obosit să te zbaţi? Nu vezi nicio schimbare?

Când tot lucrezi cu tine de ceva ani dar simţi că numai ieşi la liman, că parcă nimic nu se schimbă (datorită unor multitudini de factori, cu care crezi că nu ai nicio legătură 😉 ) atunci ai categoric nevoie să schimbi modul în care priveşti şi interpretezi realitatea ta. Ceva nu este în ordine. A arăta cu degetul în exterior sau a cădea în auto-judecată şi pierderea încrederii în sine, nu sunt în niciun caz soluţii sănătoase  care să modifice în bine experienţa ta.

Dumnezeu e înlăuntrul tău, soluţiile sunt în tine. Trebuie să existe o schimbare interioară întâi pentru a putea percepe o diferenţă în realitatea exterioară.

Şi deja ştii că atunci când îţi schimbi modul în care priveşti un lucru, atunci lucrul pe care îl priveşti, se schimbă, după cum spunea Wayne Dyer.

 

Lărgeşte-ţi perspectiva

 

Tu chiar crezi că ai fost făcut din lut? Sau că ai evoluat încet-încet din maimuţă?

Purtăm în noi ADN multidimensional, esenţa noastră este stelară. Ai familie care nu este aici, pe pământ…. Sunt atât de multe lucruri care îţi dau bătaie de cap, concepte complicate ce par nerealiste, science-fiction, iluzii…şi nu le poţi înghiţi deocamdată… Poate rezonează cu tine dar mintea ta nu îţi permite să faci nici măcar un pas înafara paradigmei de gândire în care ai crescut… E o luptă acolo. La carte s-ar numi “disonanţă cognitivă”… şi nu e indicat să faci eforturi să accepţi ceva ce nu se “aşează” încă bine în mintea ta. Ia-o uşor! Doar deschide ochii şi urechile. Dă-ţi voie să auzi şi concepte ce nu fac parte din paradigma ta, fără nicio presiune că ar trebui să accepţi sau să fii de acord cu ceva. Asta nu te costă nimic. (Poate un pic de timp, doar)

Omul nou, aşa cum este definit de Alberto Villoldo, de Kryon, de Ken Wilber şi mulţi alţii,  este foarte relaxat în aceste idei, nu are niciun fel de reticenţă în crea şi experimenta viaţa ştiind că este o bucată de Dumnezeu . Nu consideraă asta blasfemie, nu îşi face cruci şi nici nu spune, tare sau în gând, “piei Satana” celui care îndrăzneşte să afirme aşa ceva.  Stie care îi este spectrul energetic personal, ce daruri a adus pe Pământ, îşi cunoaşte moşenirea Akashică, nu doar pe cea genetică.

Omul nou ştie că nu este doar un muritor pe o planetă fără de simţire. Pământul este viu. Gaia este energia plină de bunăvoinţă, compasiune şi iubire a Pământului şi care lucrează direct cu conştiinţa colectivă a umanităţii prin ceea ce se numeşte reţeaua electro-magnetică a Terrei. Iar aceasta s-a schimbat mult în ultimii ani tocmai pentru a facilita evoluţia conştiinţei umane şi creşterea eficenţei codurilor din ADN-ul nostru. Structura chimică a ADN-ului uman nu s-a schimbat de milenii dar structura sa multidimensională începe să-şi facă din ce în ce mai mult simţită prezenţa. Se trezesc la viaţă părţi latente din ADN-ul nostru.

 

Reîntoarce-te la natură

 

De cele mai multe ori reuşim să facem trecerea de la un nivel de conştiinţă la altul, de la o vibraţie la alta, superioară, atunci când ne reconectăm cu natura. Văd asta mereu la clienţii cu care lucrez şi am experimentat-o şi eu, personal.

Când eşti la “capăt de scală”( şi cel mai des mi se întâmplă să văd asta la cei cu vibraţia sufletului de de 5.9) poţi rămâne blocat aici zeci de ani, dacă nu te reconectezi cu tine, dacă nu ieşi total din vechea paradigmă de gândire şi nu eşti dispus să “uiţi” ce ai învăţat, şi să recunoşti că e posibil să nu fi zgâriat decât suprafaţa cunoaşterii universale, deşi ai citit 3 biblioteci şi ai fost la 50 de cursuri, seminarii şi work-shopuri… Doar că mulţi se blochează în ego, în orgoliul cunoaşterii, în postura de cunoscător  într- ale spiritualităţii… Devenim prizonierii propriului nostru rol (been there, done that).

Ca să te transformi e nevoie să treci dincolo de Inţelegerea mentală a ceea ce vrei să schimbi, să renunţi la vechile percepţii, să te dizolvi în non-fiinţă, non-existenţă, şi apoi să te recreezi cu fiecare atom.

Când simţi că eşti pe punctul de a face o mare schimbare în viaţa ta, lasă cărţile, lasă discursurile motivaţionale şi seminariile şi ieşi afară! Mergi desculţ pe iarbă, pe pământ sau nisip, plimbă-te într-o pădure, îmbrăţişează un copac, stai jos, sprijinit de tulpina puternică a unui stejar, pluteşte sau înnoată în apa mării … ieşi din minte şi coboară în trup.  Toate astea te readuc la esenţa ta, te întorc la tine şi la adevărul tău . Înăuntru  are loc o explozie energetică ce te poziţionează pe un alt nivel de înţelegere şi de vibraţie.

Ai vorbit vreodată cu Mama Pământ? I-ai auzit bătăile inimii, pulsul cu care parcă se sincronizează şi pulsul tău? Ai auzit că toate triburile băştinaşe făceau acest lucru? Sau mai crezi încă ce ţi s-a spus la şcoală, că erau nişte sălbatici, “puţintei” la minte, care nu înţelegeau mai multe?

Shamanii onorau punctele cardinale şi animalul ce reprezenta acel punct cardinal. Ce făceau de fapt? Celebrau direcţiile liniilor magnetice ale Pământului, simţeau energia matricei, a grilei magnetice a Terrei. Acestea oferă echilibru, viaţă, starea de flux.

Când iubeşti toată Creaţia, Pământul îţi vorbeşte prin tălpile picioarelor tale! Şi asta este ceva împotriva vechii noastre paradigme spirituale care ne spunea că inspiraţia şi răspunsurile vin “de sus”… Mama Gaia ştie ce ne trebuie, ştie să ne re-echilibreze, să ne restaureze sănătatea, să ne lumineze mintea şi să ne deschidă sufletul.

 

Nu pot comunica cu Spiritul

 

Mulţi spun că nu pot auzi glasul Spiritului. Asta pentru că au încercat să îl “contacteze” :-) prin diferite meditaţii şi nu s-a întâmplat nimic, nu au auzit nimic, nu au văzut nimic… şi se simt abandonaţi sau nevrednici de un răspuns.

Ceea ce se întâmplă este că noi suntem în plin proces de învăţare al “celui de-Al Treilea Limbaj”, cum îl numeşte Kryon. După ce ai întrebat în meditaţie ce ai nevoie să ştii, ce doreşte Spiritul/ Sinele tău Înalt să afli, doar rămâi tăcut. Apoi ocupă-te de viaţa ta în continuare: iubeşte, relaţionează, confruntă-te cu provocările zilnice

Al treilea limbaj e o împletire continua cu acel aspect al tău (Sinele Quantic) care facilitează o comunicare permanentă, 24/7 – 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, o comunicare care nu este doar ceva caracteristic sau limitat la  momentele de meditaţie. Astfel că îţi vei primi răspunsul în forme diferite, prin mijloce diferite, de multe ori inedite sau neaşteptate .

Personal, am avut mult timp o problemă cu această înţelegere. Îmi doream atât de tare să primesc mesaje în forma în care vroiam eu, pe canalul de comunicare ce îmi era mie comod, să “văd” în meditaţie “filme” desfăşurându-se prin faţa ochilor mei… Şi mi s-a întâmplat asta de câteva ori.  În rest…doar “am ştiut” când să acţionez, ce să aleg. Am primit răspuns la întrebări existenţiale prin sincronicităţi şi întâmplări ciudate, şi doar atunci când m-am detaşat de problemă, când am ieşit din frustrare şi m-am relaxat , fără pretenţia de a primi răspunsul aşa cum mă aşteptam eu.

Îmi amintesc, cu ceva ani în urmă,  într-o întâlnire cu Sal Rachele îmi spunea: “tu eşi ca cel care cheamă ploaia să salveze satul de la secetă, şi când aceasta apare, sub forma unei ploi mărunte, reci, de toamnă, tu  eşti nemulţumită şi frustrată fiindcă nu e o ploaie de vară, cu bulbuci, cu tunete şi fulgere”. Am înţeles atunci, dar doar mental . M-am mai zbătut o perioadă, până am întâlnit informaţiile aduse de Kryon despre Al Treilea Limbaj.

Şi încă ceva: când îţi dezvolţi compasiunea – pentru tine, în primul rând, pentru oameni, pentru natură, pentru tot ceea ce există, se întâmplă ceva foarte frumos: intelectul tău, mintea neliniştită, se contopeşte cu energia compasiunii şi se creează astfel o fereastră de oportunitate prin care poţi primi multă informaţie. Nu mai ai ataşamente. Sau pretenţii. Şi atunci totul curge frumos.

 

Am obosit să tot lucrez cu mine, nu ajung nicăieri!

 

Nu ştiu dacă am întâlnit vreun Lucrător în Lumină care să nu fi exprimat, la un moment dat, ceva de genul acesta!

Şi, da, recunosc, suntem obosiţi. Au fost (zeci de) ani intenşi de transformare, de schimbare a paradigmei de gândire, de remodelare a întregii noastre fiinţe. De asta ne şi numim “lucrători” şi nu doar “adimiratori sau slăvitori” ai Luminii :-)

Problema este că suntem prea orientaţi spre rezultat, spre o finalitate clară la care să ajungem după o perioadă de timp pe care o considerăm noi “rezonabilă”, “de bun simţ”.

Kryon spune că noi ne vizualizăm căţărându-ne (cu greu, cu efort şi sacrificii) pe o scară a evoluţiei, urcăm treaptă cu treaptă şi ne aşteptăm după ceva vreme să ajungem în vârf şi să răsuflăm uşuraţi, întâmpinaţi cu o cupă de şampanie şi cu un loc de relaxare. Atunci am simţi o satisfacţie deplină că ne-am încheiat misiunea şi am avea dreptul să sperăm că vom trăi de acum fericiţi până la adânci bătrâneţi.

Dar nu funcţionează aşa! Experimentarea, trăirea fiecărui moment din viaţa noastră este ceea ce facem noi pentru planetă! Fiecare realizare, schimbare de credinţe, ieşire din limitări, înţelegere a potenţialului, creştere a vibraţiei….totul face parte din “lucrare”. Suntem aici pentru tot ceea ce experimentăm ACUM, nu pentru ceea ce urmează!

“Ce nu-ţi place acum în viaţa ta? De ce anume ai vrea să scapi ? Ce anume nu înţelegi? Poate că te întrebi zilnic, “Oare va fi mai bine mâine?” Dragii mei (spune Kryon) faceţi din ziua de astăzi “vârful scării”, consideraţi că aţi reuşit să ajungeţi la final. Luaţi situaţia de astăzi şi modelaţi-o în ceva ce este frumos Acum!

În timpuri grele, pline de încercări dificile, ancoraţi şi celebraţi tot ce se află în realitatea voastră. Revendicaţi-vă iubirea lui Dumnezeu şi permiteţi să curgă prin voi compasiunea Spiritului. Şi continuţi să înaintaţi…chiar dacă aveţi îndoieli, nesiguranţă… În loc să vă zbateţi să ajungeţi în vârful scării, luptaţi să înţelegeţi cercul de energie care formează realitatea voastră prezentă.

Când vedeţi cercul “Eu Sunt Cel ce Sunt”, înţelegeţi că acesta este o afirmaţie a non-linearităţii? Înţelegeţi că este o afirmaţie despre voi şi familia voastră? Fiţi un înger, un far luminos, în  fiecare moment al vieţii voastre!”

 

Când vor ajunge şi cei din jurul meu să se schimbe? Nu mai suport!

 

Sună cunoscut? Acesta e un alt punct sensibil pentru cei ce doresc să evolueze şi să contribuie la schimbarea vibraţională a planetei. Am spus-o şi în alte articole, dacă eşti un Lucrător în lumină, un far de conştiinţă înaltă, vei fi mereu înconjurat de persoane cu o conştiinţă mai joasă, eşti strategic “implantat” în mijlocul celor care au nevoie de lumina ta, altfel, ce rost ai avea? Dacă în jur totul e Lumină, ce utilitate mai are un far?

Treaba ta e să ghidezi, să (i)luminezi, să fii un exemplu de verticalitate, echilibru şi generozitate, indiferent de cine te înconjoară, şi nu să observi cu superioritate, aroganţă şi frustrare lipsa de lumină şi de înţelegere a celorlalţi.

Şi mai este un aspect, poate chiar mai important, legat de acest subiect: eşti înconjurat mereu de toţi cei potriviţi să îţi apese toate butoanele care te fac să fii intolerant, furios, sătul şi obosit, până când acestea se dizolvă! Toţi oamenii ăştia pe care vrei să-i schimbi e foarte posibil să nu se schimbe vreodată! TU eşti cel care se schimbă pe parcurs!

La un moment dat vei avea impresia clară că “s-au mai dat pe brazdă”, că parcă nu mai e ce-a fost… Ironia este că, de fapt, tu te-ai schimbat într-atât încât nu te mai deranjează. Nu mai ajunge la tine atitudinea, gândirea sau comportamentul lor, nu te mai afectează drama, intrigile, vorbitul pe la spate …

“Nu îţi mai apasă butoanele pentru că ai ajuns să ştii cine eşti, spune Kryon. Ai lepădat pielea dualităţii şi ţi-ai revendicat esenţa, care este divină. Ai văzut îngerul din tine şi ţi-ai spus: ‘Ştiu cine sunt.  Eu Sunt Cel Ce Sunt!’  Apoi ai început să păşeşti diferit pe Pământ, fără să-i mai observi  pe cei pe care până acum abia îi puteai tolera. Acesta este adevărul! Abia aştepţi ziua aceea? Atunci ai grijă de tine şi priveşte-i pe toţi cei din jurul tău cum se “schimbă” :-)

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

Ce poţi realiza prin Quantum Coaching ?
  • înveti să foloseşti Conştiinta pentru a schimba legile fizicii si ale biologiei,
  • devii un creator deliberat al vieţii tale,
  • te eliberezi din inchisoarea propriei minti
  • preiei controlul asupra lumii tale interioare
  • iţi aminteşti cine eşti TU cu adevărat şi care ţi-e menirea.
Începe cu primul pas: introdu numele tău si adresa de mail şi iţi voi trimite imediat, gratuit, cartea « True North » pentru a te ajuta să-ţi descoperi misiunea in viaţă.