Cum lucrăm cu copilul interior

Cum lucrăm cu copilul interior

 

Ȋn partea a doua a articolului despre copilul interior vom discuta despe trei metode de a lucra cu acest aspect al nostru. Prima parte, a articolului, consideraţii generale şi explicarea acestui concept, o găsiţi aici.

Copilul interior este o parte din tine, nu e duşmanul tău, nu e o “entitate separată”, aşa cum ȋmi spun unii clienţi (care au lucrat muuuult prea mult ȋn terapie, pentru a vindeca acest aspect). Este doar o parte sensibilă a ta care ȋncă nu avea dezvoltată sfera cognitivă atunci când  a experimentat o anumită trauma sau a trecut printr-o perioadă mai grea, astfel ȋncât nu  a ştiut cum să gestioneze acea ȋntâmplare/perioadă, iar ca urmare, rămâne blocată, inundată de un ocean de emoţii.

Ce am observat ȋn practica mea este că cei mai mulţi clienţi ȋşi amintesc că se gândeau aşa, in copilarie : “este vina mea \eu nu sunt suficient de ….ca să….” In aceste condiţii este foarte posibil ca sufletul să se fragmenteze. Emoţiile sunt atât de puternice, nu vezi nicio cale de ieşire, nu ai cu cine vorbi despre ce ţi s-a ȋntâmplat, te ȋnchizi ca ȋntr-o scoică iar rezultatul poate fi acestă fragmentare.

 

  1. Ȋndepărtarea ghizilor negativi

 

Ei bine, ȋn prima parte a acestui articol vorbeam de fenomenul de fragmentare ca fiind o splitare, o ȋmpărţire a sinelui personal ȋn sub-personalităţi sau aspecte. ȋn Realinierea Sufletului vorbim şi despre un alt tip de fragmentare ce presupune, efectiv, desprinderea unor bucăţi de suflet, ȋn urma unor experienţe traumatizante (şi nu este deloc un fenomen rar ȋntâlnit, din contra).

Sufletul vrea să ȋşi păstreze integritatea cu orice preţ, şi atunci, ca să nu se fragmenteze, preferă să-ţi angajeze un “ghid negativ”. La foarte mulţi clienţi (majoritatea ȋntre 6-10 ani) găsesc astfel de ghizi.

Ghizii negativi nu sunt malefici!! Noi înșine îi angajăm, într-o anumită perioadă a vieții, pentru a ne ajuta sa facem față unor provocări, traume, unor agresiuni, sau unor situații bulversante pentru noi,
de exemplu: divorțul părinților, un abuz, un șoc, certuri mari în familie, venirea ȋn familie a unui frăţior mai mic ce acaparează atenţia tuturor iar noi devenim invizibili, frica de un coleg bătăuș de la școală, mutarea în altă țară, adopția într-o altă familie , pierderea unei persoane dragi/bunic care însemna pentru noi iubire necondiționată, echilibru, etc

Ca să ne putem continua viața, pretinzând că nu ne doare, ca nu ne mai afectează, ca totul e bine, avem nevoie de acești ghizi care ne susțin alegerea si ne ajută să “trecem peste” durere.

Așadar, ghid negativ este un ghid ce ne “subvenţionează” un program negativ (care nu ne lasă să ne expandăm, să evoluăm), susține alegerile împotriva sufletului nostru, nealiniate Sinelui divin. Un exemplu foarte des ȋntâlnit: dacă te-ai simţit “nevăzut” ȋn familia ta, dacă toată atenţia era pe frăţiorul mai mic iar tu erai certat de câte ori acesta făcea vreo năzbâtie, atunci probabil amprenta energetică a ceea ce experimentai tu rezona cu “persecuţie” sau o lipsă de iubire/ acceptare.

Ghidul negativ intervine şi ȋţi pune ȋn câmp un program de pasivitate sau timiditate care, ȋn sine, sunt programe care te limitează, ȋţi ȋmpiedică expandarea dar, pentru moment, sunt un plasture bun pentru rana sufletului tău: nu mai bagi ȋn seamă ce ȋţi spun părinţii, te retragi ȋn găoacea ta, nu ȋţi mai aperi punctul de vedere, dai ȋnapoi ȋn faţa reproşurilor… eşti “echipat” cu un fel de platoşă care ȋţi dă o senzaţie de siguranţă, nu te mai simţi sfâşiat de durere pe dinăuntru.

Numai că, după mulți ani, acești ghizi încă susţin aceste programe în câmpul nostru mental sau emoțional, deși noi am depășit de mult acea situație din copilărie sau adolescenţă: ȋncă eşti timid ȋn viaţă, nu ai curajul să ripostezi, nu ȋţi aperi punctul de vedere, eşti pasiv, nu te implici, nu faci schimbări, nu ceri mai mult de la viaţă, etc, etc…şi realizezi la un moment dat că are legătură cu ceea ce ai experimentat ȋn copilărie.

Aceasta este o altă faţetă a fenomenului numit “copilul interior”. Programul pe care ghidul ni l-a pus ȋn câmp la 8, 9, 10 ani , rulează până ȋn prezent, ne tine ȋntr-o fază de imaturitate emoţională, şi ne aminteşte de rana initială. Acesta ar putea fi motivul pentru care, chiar şi după luni de terapie, unii clienţi nu se simt eliberaţi sau nu reuşesc să integreze acest aspect al lor.

Prin “Realinierea Sufletului” se pot identifica aceşti ghizi şi programele ȋntreţinute de ei. Prin anumite protocoale se mulţumeşte acelui ghid (nu il certam sau sa il judecăm, fiindcă NOI i-am cerut să vină!) și să îi cerem să plece pentru a ne putea completa “echipa” cu un ghid care să ne ajute să facem alegeri conștiente si împuternicite.

Este cea mai rapidă şi eficientă metodă pe care eu am folosit-o pentru a ajuta “copilul interior” să se elibereze.

 

  1. Educaţia emoţională conştientă – “re-parenting”

 

Nu ȋntotdeauna este vorba despre o copilărie grea sau evenimente ȋmpovărătoare sau traumatizante care au determinat ȋngheţarea ȋntimp a unui aspect al personalităţii tale.

Chiar dacă ai fost super protejat, super cocoloşit şi iubit, poţi avea probleme cu copilul interior, poţi rămâne blocat la o anumită vârstă. Experimentezi viaţa prin acel filtru, acea mantie  care ţi s-a pus peste ochi. Copilul se răzvrăteşte, simte că nu i se permite experienţa dorită, că este manipulat, poate nedreptăţit, restricţionat şi are mereu ȋn minte şi ȋn suflet ideea că “nu e correct”, aşa ca” ȋşi jură ȋn barbă”  să nu mai accepte de la nimeni un astfel de tratament.

La maturitate este posibil ca mintea să nu accepte că există anumite comportamente ale tale care sunt imature, infantile, şi să refuze să coopereze, se eschivează, evită discuţiile, inventează diverse motivaţii, se arată indignată, jignită, dacă i se reproşează ceva, se ȋncăpăţânează să-şi dovedească dreptatea, etc.

In aceste cazuri este nevoie ca persoana să ȋnveţe despre inteligenţa emoţională, despre cum poate gestiona situaţiile dificile, să se cunoască, să se deschidă, să păşească curajos ȋn necunoscut, să se confrunte cu situaţiile pe care le consideră nedrepte, ȋmpotriva lui, injuste.

Copilul interior vrea să rămână ȋn familiar, ȋn cutia ȋn care se simte ȋn siguranţă, nu este dispus să se expună, să fie vulnerabil, pentru că i s-ar putea ȋntâmpla iarăşi ce i s-a ȋntâmplat ȋn copilărie. Clienţii care au astfel de manifestări sunt foaaaaarte reticenţi ȋn a lucra cu copilul interior pentru că, fundamental, au o frică grozavă că ar putea redeschide cutia Pandorei si toate emoţiile pe care le-au tot suprimat si ȋnăbuşit ar putea ieşi la suprafaţă iar ei ar pierde controlul, lucru terifiant pentru ei.

Problema este că nu poţi ȋnainta ȋn viaţă, nu poţi evolua ca om, ca suflet, dacă nu ȋţi iei inima ȋn dinţi şi decizi să lucrezi cu acest copil interior, adică acea parte a minţii tale care a rămas blocată ȋn timp şi nu e “la bord” cu restul sinelui tău şi te sabotează, te ţine pe loc, de câte ori ȋncerci să faci lucrurile diferit.

De multe ori identific cauza atacurilor de panică, a depresiilor, a anxietăţii,  ȋn neintegrarea acestui copil interior:  vrei să ȋţi schimbi cariera, jobul, relaţiile, etc dar te tot ȋntrebi: “dar dacă nu voi fi luat ȋn seamă, dacă nu sunt perfect ca să mă accepte, dacă vor crede că…., ce-o să zică lumea despre mine, ce-o să creadă familia/partenerul…, cum să dezamăgesc pe …., dacă pierd dragostea lui….???

Mintea ta de matur, cu vise, dorinţe, obiective, se ciocneşte de armura copilului interior care s-a confruntat deja cu reacţiile celorlalţi la toate aceste initiative ale sale. E nevoie să conştientizezi programele care ȋţi rulează viaţa, să ȋi ierţi pe cei care te-au “ajutat” să ȋţi faci astfel de programe, să te ierţi pe tine că nu ai putut face altceva, date fiind circumstanţele, să mulţumeşti pentru că ai ȋnţeles , ȋntr-un final, sursa neliniştilor, a problemelor, a eşecurilor tale, şi să ȋncepi, pas cu pas să te auto-disciplinezi dar cu multă auto-compasiune şi iubire de sine.

Cel mai important ȋn acest demers este să te ȋnarmezi cu răbdare şi iubire de sine căci obişnuinţele minţii nu se schimbă chiar peste noapte, dar cu cât eşti mai perseverent, mai constant şi mai hotărât să faci o schimbare, cu atât devine din ce ȋn ce mai uşor. Nu te război cu partea acesta a minţii tale, porneşte de la premisa că minte vrea să te protejeze, să te ţină departe de emoţiile negative care ţi-ar putea strvi sufletul, intenţia ei este total pozitivă!

Iarăşi, important este să rămâi mereu ȋn control, nu ȋl laşi pe copilul interior să dicteze următoarea mişcare dar nici nu devii tiran! Sunteţi o echipă, sustine-ţi punctul de vedere, explică-i, argumentează alegerile tale, fii ferm, nu dictator. De exemplu, dacă copilul interior se teme că prietenii vor râde de tine dacă faci un anumit lucru, aşează-te la discuţii cu el, poţi chiar să te imaginezi pe tine, mic  (la vârsta la care prietenii chiar au râs de tine, cândva) cum stai pe canapea, lângă tine, cel de acum, adultul, şi explică-i cumvezi tu situaţia: “ok, păi dacă râd, aşa ne vom da seama dacă ne sunt cu adevărat prieteni, pentru că adevăraţii prieteni se susţin reciproc, se ȋncurajează…Chiar vrem să rămânem prieteni cu cei care râd de noi?” sau “de ce crezi că ar râde de noi? Ce am putea ȋmbunătăţi la ideea/planul/discursul nostru, ca să fie mai convingător?”

Când devii părintele copilului tău interior şi ȋi oferi ceea ce nu ţi-au oferit părinţii, rudele, prietenii, la timpul potrivit, copilul capătă ȋncredere, se linişteşte, nu se mai agită, se simte ascultat,  ȋţi permite să preiei controlul şi uşor, uşor dispare ca şi aspect separat al tău şi devine parte integrantă din cine eşti tu acum.

Atenţie, dacă copilul interior simte că nu crezi ȋn tine, că nu te iei ȋn serios, că nu vreo o adevărată schimbare, ci te comporţi iresponsabil sau nu ȋţi propui o viaţă frumoasă, nu ai o viziune care să te tragă ȋn sus, nu eşti consecvent, etc, nu se va simţi ȋn siguranţă şi nu se va lăsa pe seama ta! Trebuie chiar să te simţi ca un părinte responsabil şi iubitor.

 

  1. Influenţarea directă a subconştientului

 

Există multe tehnici ȋn care se lucrează direct la nivel de subconştient pentru schimbarea credinţelor limitative, pentru integrarea părţilor, a sub-personalităţilor, de exemplu prin hipnoză, regresii, WingWave, Psych-K, sunete/melodii binaurale cu mesaje subliminale …dar se pot obţine rezultate deosebite şi prin mediataţii şi vizualizări.

Creierul nu face deosebirea ȋntre un lucru real, care s-a ȋntâmplat cu adevărat şi un lucru care a fost doar imaginat. Şi putem folosi această caracteristică pentru a schimba credinţe, emoţii…

Contactarea copilului interior ȋntr-o meditaţie este un proces foarte puternic dar presupune să avem o oarecare obişnuinţă ȋn a meditata şi a obţine răspunsuri la ȋntrebările noastre dintr-o stare modificată de conştiinţă.

Se ȋncepe cu stabilirea unei poziţii comode dar ȋn care să avem coloana dreaptă, picioarele paralele pe suprafaţa solului, respirăm profund şi ritmic şi ne liniştim cât mai mult mintea.

Important este să avem o intenţie initială generală, nu specifică, lăsăm loc pentru Spirit să ofere ce este nevoie pentru noi, nu stabilim noi un făgaş ȋngust de manifestare, dar dăm o direcţie gândului: ce dorim să obţinem? Ce emoţie ne tot sabotează şi am vrea să ȋnţelegem de unde vine şi ce e cu ea? Ce amintiri nu ne dau pace şi am vrea să le ȋnţelegem rostul? Pentru ce avem nevoie să ne ȋntâlnim cu copilul interior?

ȋţi imaginezi cum te conectezi printr-un cordon luminos care pleacă de la baza coloanei tale vertebrale şi se ancorează ȋn centrul pământului (ȋmpământarea este foarte importantă ȋn orice meditaţie, pentru că te menţine conectat ȋn prezent, nu rişti să evadezi cu totul ȋn tărâmuri astrale şi să ai probleme ȋn a reveni ȋn trup).

Apoi te focalizezi pe stabilirea unui cordon energetic ȋntre creştetul capului tău şi centrul universului, dai voie unui fascicul puternic de lumină alb-aurie să coboare prin creştetul tău şi să te umple de lumină.

Permite luminii care pătrunde prin creştet şi luminii pe care o ridici prin cordonul ancorat ȋn centrul Pământului să se unescă ȋn inima ta unde formează un glob de lumină combinată şi apoi, folosindu-te de respiraţia ta, măreşte acel glob luminous până te ȋnconjoară cu totul, ca ȋntr-un cocon larg şi ȋncăpator de lumină.

Atenţia ta este câteva minute doar pe respiraţie, pe modul ȋn care aerul intră ȋn plămâni şi apoi este expirat.

Ȋn acestă stare de relaxare, rosteşte ȋn gând solicitarea sau ȋntrebarea ta : “Dragul meu copil interior (sau poţi folosi diminutivul cu care erai strigat când erai copil, numele de alint, etc), doresc o clarificare a situaţiei x, mă poţi ajuta să ȋnţeleg, te rog?”, “Când ai simţit prima dată acestă emoţie?” , “Ce ţi-ai spus atunci despre tine?”, “Ce ai hotărât atunci?”, “Cum ai crezut ce poţi apăra?” sau totul poate să fie la nivel de emoţie, de simţire, mai ales dacă sunteţi mai kinestezic: “dă-mi voie să simt acum ce ai simţit tu atunci, ca să ȋnţeleg. Ajută-mă să-mi reamintesc”.

Aşteptaţi un răspuns. Aici nu e vorba de vizualizare ci de sentimental Acela că ştii, că ai ȋnţeles.

ȋntotdeauna arată-i compasiune, iubire, acceptare, copilului interior, asigură-l că e ȋn siguranţă acum.

Repet, meditaţia presupune o oarecare pricepere, o obişnuinţă ȋn a intra ȋn noi ȋnşine şi a obţine răspunsuri, de aceea e puţin mai grea decât călătoria vizuală, meditaţia ghidată care se bazează foarte mult pe imaginaţie, pe capacitatea noastră de a călători ȋnainte şi ȋnapoi ȋn timp, printre amintiri…

ȋn newsletterul de saptămâna viitoare ( abonarea se face de aici şi este gratuită) vă voi trimite o meditaţie ghidată, ȋn format audio, pe care să o faceţi singuri, ȋn confortul casei voastre.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2019

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

Copilul interior

Copilul interior

Este important să lucrăm cu “copilul interior” dar să nu devenim dependenţi de această muncă şi ani la rândul să mergem la tot felul de seminarii şi terapii ca să vindecăm acest aspect.

Ȋn secunda când ai spus că vrei să vindeci un aspect al tău, de fapt afirmi că eşti “bolnav”, că ceva e ȋn neregulă cu tine, şi, ȋn consecinţă, te vei dezȋmputernici mai mult. Copilul interior, la fel ca şi mama interioară, tatăl ȋnterior, judecătorul interior, criticul, fetiţa interioară, etc (există oameni care au sute de astfel de sub-personalităţi!), este un aspect al sinelui tău, neintegrat. Aşadar, scopul nu este să vindecăm ci să recunoaştem şi să integrăm acea parte care a rămas “agăţată” la un anumit moment ȋn timp sau nivel de dezvoltare/ ȋnţelegere.

Ce am ȋntâlnit la unii clienţi este o autoflagelare, o tortură interioară care a mers muuuuult peste ce era nevoie pentru a conştientiza şi integra acest aspect. Cumva a fost o modă să lucrezi cu copilul interior (exploatată corespunzător, sub diverse forme, de industria self-help/ auto-dezvoltare)…dar a devenit, pentru unii, o modalitate de a evita asumarea responsabilităţii personale pentru viaţa proprie şi o aprofundare a stării de victimă.

Cei cu care am lucrat ştiu că dedic maxim două-trei ore de coaching acestui aspect, din care o oră este o meditaţie profundă pentru a reimprenta subconştientul cu noile credinţe şi direcţii de viaţă.

Când lucrez direct ȋn Cronica Akashă a unui client totul e şi mai simplu pentru ca identificăm exact ce s-a ȋntâmplat la o anumită vârstă şi care a fost mecanismul de apărare adoptat de subconştient.

 

Ce este “copilul interior”

 

Ce se ȋntâmplă, de fapt, este destul de simplu şi de logic: când suntem copii şi depindem de adulţi pentru supravieţuire (hrană, haine, adăpost, educaţie, siguranţă) este posibil să trăim anumite traume sau abuzuri (da, recunosc, uneori de-a dreptul oribile) şi la acea vârstă fragedă nu ştim cum să gestionăm situaţia.

Până la 8 ani corpul mental nu este dezvoltat, dar chiar şi după acestă vârstă, nu avem un context cognitiv pentru experienţa noastră, nivelul de intensitate este foarte mare, nu ȋnţelegem ce se ȋntâmplă, emoţiile preiau controlul şi atunci ne fragmentăm sinele pentru a reuşi să continuăm să funcţionăm “normal” ȋn această realitate.

Ce ȋnseamnă această fragmentare: partea rănită se “disociază” de partea care a trebuit să fie destul de puternică pentru a gestiona starea de fapt şi care, ȋn timp, capătă din ce ȋn ce mai multă experienţă ȋn “a trece peste” problemele apărute, devenind partea noastră predominantă, faţa pe care o arătăm lumii. Ne identificăm total cu acestă parte mai puternică a noastră care a fost ȋn stare să ne ofere siguranţă ȋn lume.

Ajungem uşor, uşor să negăm, să nu mai recunoaştem sau să “uităm” de tot de partea rănită (sau părţile!!!). Doar că aceasta reprezintă, ȋn fond, o vibraţie ascunsă, menţinută “sub acoperire” ȋn câmpul nostru şi care va atrage către noi experienţe pe măsura acelei vibraţii.

Precizare: Chiar dacă nu resimţim foarte tare acestă fragmentare, nu există om care să nu aibă aspecte/fragmente  disociate. Cu toţii avem de lucrat la acestă integrare a părţilor, la armonizarea lor, dacă ne dorim să redevenim suverani, stăpâni pe viaţa şi experienţa noastră şi să stopăm conflictul interior.

Până nu facem acest lucru nu ştim exact cine suntem, ce rol avem ȋn societate, care ne este misiunea, ce ne dorim cu adevărat…  Suntem un amestec de personalităţi: una pe care o oferim familiei, alta prietenilor, alta pe care o afişăm la birou şi altele cu care ne certăm ȋn camera noastră sau pe care le lăsăm să plângă ghemuite sub pătură. Fiecare personalitate oferă o vibraţie, astfel că, de multe ori, ne surprindem pe noi ȋnşine de cât de contradictorii sunt dorinţele şi trăirile noastre. E normal să ne simţim pierduţi, debusolaţi, ȋn aceste condiţii.

 

Cum identificăm copilul interior

 

Acest aspect al nostru, suprimat, ȋnăbuşit ȋn adâncul nostru, va ȋntreţine ȋn câmpul auric o anumită vibraţie (de frică, ruşine, persecuţie, vinovăţie, furie, auto-critică, ură de sine, nevrednicie, judecată, etc). Legea Atracţiei va face să fie “magnetizate” spre noi anumite ȋntâmplări, circumstanţe sau personaje care au un nivel de vibraţie compatibil cu al nostru copil interior şi ȋl va provoca.

Aceste lucruri se ȋntâmplă de obicei peste zeci de ani de la trauma din copilărie, când nici nu ne mai gândim că am putea sa fim afectaţi la maturitate de evenimentele ȋntâmplate atunci.

Universul orchestrează aceste evenimente si ne ridică la suprafaţa conştientului lucrurile pe care nu le-am rezolvat ȋn copilărie, pentru că acum avem nivelul necesar de conştiinţă şi instrumentele potrivite cu care să putem să reintegrăm partea fragmentată.

Copilul interior poate să simtă că nu a fost iubit, ȋnţeles, văzut, să creadă că este ceva ȋn neregulă cu el, că nu merită mai mult, că este insuficient, că este destinat eşecului, că nu este ȋn siguranţă sau că nu i s-a dat voie să strălucească, i s-au impus limitări care l-au obligat să ȋşi ţină capul plecat, să joace mic, să aibă teamă de succes….

Dacă ȋncă apar evenimente ȋn viaţa ta care ȋţi reactivează emoţii/ traume ca cele menţionate mai sus, ȋnseamna ca acea vibraţie este ȋncă activă ȋn câmpul tău!

Iniţial nu ne dăm seama de ce anumite subiecte sensibile se tot reactivează şi ne provoacă disconfort. Când identificăm exact emoţia pe care o simţim acum şi mergem uşor ȋn trecut, refăcând traseul emotional”, amintindu-ne de alte situaţii ȋn care am trăit aceleaşi emoţii, la vârste din ce ȋn ce mai mici, ajungem la “rana originară”, de obicei, ȋn mica copilărie. “Copilul interior” se simte ȋncă rănit şi suferă. Nu a fost ȋnţeles, consolat, iubit, validat…

 

Amintiri, emoţii, vibraţii

 

Memoria nu este un fişet cu tot felul de documente sau imagini din trecut, ci vibraţii ce ȋncă sunt active ȋn interiorul tău.

Nu putem să ne anulăm amintirile, ele există şi vor exista mereu ȋn câmpul nostru mental, ce putem face este să dezactivăm vibraţia pe care acele amintiri o poartă, putem lucra la nivelul câmpului emotional până când dizolvăm sau transmutăm acea vibraţie

Nu prea te poţi lua la trântă cu experienţele pe care le-ai trait ȋn trecut, ele au fost reale şi ţi-au conturat sistemul de credinţe pe care ȋl ai acum.

Dacă te tot reȋntorci la acele amintiri este pentru că ai nişte avantaje dacă o faci. Retrăieşti atât de tare contrastul, adică ceea ce nu ţi-a plăcut ȋn viaţă, ȋncât emiţi şi mai puternic dorinţa inconştientă spre exact opusul acelei experienţe. Ce dispreţuim/urâm şi ce ne dorim cu toată inima să experimentăm acum sau de acum ȋncolo, sunt două capete ale aceluiaşi spectru. Extremele ȋnsă  nu trebuie să fie atât de departe una de alta.

 

Tiparul repetitiv

 

Controlul nu este uşor de dobândit atunci când avem aceleaşi tipare de gândire. De câte ori alunecăm din nou câtre emoţii  negative pe care le asociem cu o trauma din copilărie, ne autoflagelăm şi mai tare, ne pedepsim că iarăşi am căzut şi o luăm de la capăt de la punctul zero. Şi, pierzându-ne din nou ȋn amintirile dureroase, afirmăm ȋn gura mare ȋn faţa Universului că niciodată nu vom fi de acord sau ȋmpăcaţi cu ce ni s-a ȋntâmplat, că nu a fost corect, că nu am meritat, că a fost total greşit, diabolic, malefic, că niciun copil nu ar trebui să mai experimenteze vreodată aşa ceva ….şi aşa mai departe

Ce faci , de fapt, este că te baţi cu Legea Atracţiei şi…fiind o Lege Universală….nu vei putea câştiga vreodată!!! Dacă vibraţia aceea de persecuţie, de nedreptate, de abuz, etc, există ȋn tine şi e ȋncă activă ȋn câmpul tău, atunci, inevitabil, vei atrage către tine circumstanţe, ȋntâmplări, persoane, care să-ţi provoace acea frecvenţă astfel ȋncât să o ridici la suprafaţă şi să o vindeci!

Nu cu amintirea ȋn sine şi cu nedreptatea experienţei trebuie să te tot confrunţi, ci cu vibraţia care a rămas activă ȋn câmpul tău, datorită acelei experienţe.

Ȋţi reamintesc că orice subiect este , ȋn realitate, compus din două subiecte: ceea ce vrei sau ceea ce ȋţi place sau ceea ce ȋţi doreşti vizavi de acel subiect, şi ceea ce nu vrei, eviţi, te ȋnfricoşează sau ȋţi repugnă. Abraham Hicks spune că fiecare băţ pe care ȋl ridici de jos are două capete. Aşadar, când te gândeşti la bani, sănătate, relaţii… ȋţi activezi ȋn câmp ori o vibraţie de expandare, dorinţă, entuziasm, bucurie, ori opusul: frica de a nu avea sau de a pierde banii, sănatatea, relaţiile,etc,  ȋngrijorarea faţă de aceste subiecte, neȋncrederea, panica…

 

Falsa vindecare

 

Unii clienţi ȋmi spun că ei au trecut de perioada ȋn care se simţeau blocaţi sau copleşiţi de experienţele din copilărie dar rămân blocaţi la ȋntrebări de genul: “de ce a trebuit să trec eu prin aşa ceva?”, “cum să ȋmi fi ales eu o astfel de experienţă?”, “care a fost rostul ei?”…. De fapt toate aceste ȋntrebări te ţin prizonier ȋn aceeaşi zonă de frustrare, neȋnţelegere, judecată, durere, şi păstrează activă vibraţia abuzului ȋn câmpul tău.

Un prim răspuns la aceste ȋntrebări este că noi toţi suntem, ȋn esenţă, maeştri, ȋnvăţători pentru ceilalţi, fie că o facem ȋntr-un context formal (ca scriitori, speakeri motivaţionali, profesori, psihologi, coachi, fondatori de organizaţii, curente, mişcări sociale, etc) fie non-formal ( ca parteneri de cuplu, părinţi, vecini, prieteni, cunoştinţe, trecători ce interacţionăm cu ceilalţi pentru un minut doar …). Niciun ȋnvăţător nu poate vorbi celorlalţi sau nu ȋi poate ȋnvăţa dacă nu a trecut el ȋnsuşi prin ȋntâmplări  asemănătoare cu cele trăite de ȋnvăţăceii lor. Asta dacă vor să fie autentici, integri şi aliniaţi cu misiunea lor personală.

Ce am descoperit ȋmpreună cu cei cărora le deschid Cronica Akashă pentru situaţii de viaţă este că ȋntotdeauna suferinţele pe care le-am avut (şi nu doar ȋn copilărie) au un rol uriaş ȋn contextul temelor de viaţă pe care ni le-am propus pentru acestă ȋncarnare. Fiecare  am venit să experimentăm ȋntre 5-6 teme de viaţă, primele trei sunt cele mai importante, prima este definitorie pentru traseul general de evoluţie spirtuală ales.

Fără acest contrast, fără aceste experienţe dureroase, nu reuşim să intrăm cu adevărat ȋn misiunea personală. Am mai vorbit şi ȋn alte articole: dacă citiţi câte un pic despre ȋnvăţătorii timpurilor noastre: Wayne Dyer, Louise Hay, Anita Morjani, Teal Swan, Neal Donald Walsh, Kaia Ra, Eckhart Tolle, şi lista e interminabilă, toţi au avut experienţe de viaţă absolut terifiante dar acest contrast i-a făcut să devină atât de buni ȋn misiunea lor. Imaginaţi-vă  o praştie: cu cât ȋntinzi elasticul mai mult ȋn spate, cu atât piatra e propulsată mai departe, exact la fel şi ȋn aceste cazuri: cu cât intensitatea trăirilor a fost dusă mai puternic ȋn extrem, ȋn negativitate, cu atât asumarea misiunii personale , dorinţa acelui suflet pentru a experimenta opusul, focalizarea sa, a fost mai mare.

Acum, să nu ajungeţi să regretaţi cumva că nu aţi suferit vreun abuz ȋn copilărie, pentru că altfel nu veţi reuşi să intraţi ȋn misiunea personală :-) Există niveluri diferite de măestrie şi de focalizare  necesare pentru a putea fi un ȋnvăţător bun pentru ceilalţi, pentru că exisă o paletă extrem de variată de nevoi.  Poate nu ai fost abuzat sexual dar te-ai mutat cu părinţii ȋntr-o altă ţară şi ţi-ai lăsat ȋn urmă casa, prietenii, bunicii , sau poate părinţii au divorţat , sau ai avut o mamă foarte bolnavă care ȋn final a murit ȋn braţele tale de copil, sau câte şi mai câte nu ne pot influenţa copilăria…. Trecând prin aceste dureri, reuşind să transcendem experienţele, devenim modele sau resurse pentru cei care, la rândul lor, trec prin aşa ceva.

 

Rolul relaţiilor

 

Pe Pământ noi ȋnvăţăm cel mai mult prin relaţii. Ȋnvăţăm despre noi ȋnşine, despre (ne)alinierea noastră cu Sursa, despre puterea din noi şi modul ȋn care o putem accesa dar, făcând toate astea, ne pregătim şi să devenim parte din ȋnvăţarea celorlalţi,  ȋntotdeauna există un dublu scop.

Aşadar, un exerciţiu foarte bun pentru a identifica parte din misiunea personală este să ne analizăm suferinţele, rănile, cum spunea Rumi: “rănile noastre sunt locurile prin care Lumina pătrunde ȋn noi”.

Ce ai ȋnvăţat din contrastul trăit ȋn copilăria ta? Ȋn ce te-ai călit? Ce nu te omoară, te face mai puternic: ce ai depăşit? La ce ai reuşit sa supravieţuieşti? Experienţa asta a ta e aur curat pentru alţii.

Ȋn articolul următor vom identifica câteva modalităţi de a integra această parte din noi ce nu a primit iubirea şi validarea necesară, la timp.

 

credit imagine: Burning Man Arts

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2019

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

Semnele care indică prezenţa unor energii negative şi cum putem preveni un atac energetic

Semnele care indică prezenţa unor energii negative şi cum putem preveni un atac energetic

Ȋn primul rând vă invit la o porţie sănătoasă de discernământ!! :-)

De prea multe ori am vorbit cu persoane care acuzau “energiile negative” pentru nereuşitele lor. “Nu pot să ȋmi recapăt putea pentru că cineva ȋmi vrea răul şi ȋmi trimite energie negativă”, “nu mă pot mobiliza deloc, cred că am nişte entităţi negative care mă ţin pe loc”….

Ȋntai e nevoie să ne asumăm responsabilitatea totală pentru viaţa noastră! Chiar dacă nu ne place, chiar dacă este greu (uneori chiar de nesuportat), e nevoie să ȋnţelegem că absolut tot ceea ce ni se ȋntâmplă este pentru binele nostru cel mai ȋnalt! Chiar şi faptul că am atras nişte entităţi sau energii negative ne este de folos, pentru că ne trezeşte, ne face să căutăm rezolvări, să ȋntrebăm, să ȋnţelegem cine suntem, să ne recâştigăm suveranitatea pe care credeam că am pierdut-o.

De multe ori există şi legături karmice sau contracte pe care le-am făcut ȋnainte de a ajunge ȋn acestă ȋncarnare şi de care nu mai ştim…

Acest articol vine in continuarea celui intitulat Entităţile negative şi atacurile energetice

 

Manifestările unui atac energetic

 

Acestea sunt foarte diverse şi diferite ca intensitate, eu voi aminti doar pe cele mai des ȋntâlnite de mine, ȋn practica mea.

Sunt diverse pentru că forma de ataşare a acestor energii/ entităţi este diferită , şi sunt de intensitate diferită pentru că depinde mult de cât liber arbitru a mai rămas sufletului ȋndreptăţit să ocupe acel trup. Când mai ai doar 7% liber arbitru, categoric manifestările sunt mai grave, mai violente, mai dese, decât la o persoană care mai are 70% liber arbitru.

 

Aşadar, cele mai des ȋntâlnite manifestări (care ar putea apărea ȋn multe alte probleme de sănătate fizică sau mentală, şi pe care vă ȋndemn să le investigaţi ȋnainte de a concluziona că e vorba de o energie/entitate negativă) ar fi:

 

  • Melancolie prelugită, depresie, senzaţia că nu mai ai pentru ce trăi, episoade lungi de plânset, victimizare
  • ceaţă pe creier, nu ştii cum să ieşi din starea de “buimăceală”, nu poţi analiza corect situaţiile
  • epuizare fizică, vrei să dormi dar nu poţi, oboseală cronică, extenuare,
  • Alteori, din contra, apare agitaţia, frământarea, nu-ţi găseşti rostul, ai o nelinişte continuă, irascibilitate, zbucium
  • Modificări sesizabile de comportament- crize de furie, violenţă, ţipete…
  • Atitudini care nu te caracterizau ȋnainte: gelozie extremă, frică de ȋntuneric, izolare…
  • Gânduri obsesive care nu ȋţi dau pace

 

Uneori poţi să te comporţi normal doar că parcă nimic nu-ţi iese, oamenii se poarta urât cu tine, te resping, nu-ţi poţi controla viaţa,  ai accidente mai mari sau mai mici, ȋmbolnăviri fără o cauză clară, o boală cronică la nivelul unui anumit organ sau o stare generalizată proastă.

 

Manifestări mai specifice, ar fi:

  • Coşmaruri puternice, repetitive
  • Senzaţia că eşti privit sau chiar atins, ȋnghiontit
  • Curenţi reci de aer care te ating sau mirosuri urâte
  • Imaginaţia ȋţi joacă feste, crezi că se ȋntâmplă ceva (e cutremur, arde casa …) şi reacţionezi ca atare sau “vezi” ochi ȋn ȋntuneric, şerpi, insecte…
  • Nevoia compulsivă de a face un anumit lucru: să bei alcool, să te arunci de la etaj, să ȋnghiţi pastile
  • Viziuni , halucinaţii

 

 

Cum putem preveni atacurile energetice

 

După cum spuneam ȋn articolul “Entităţile negative şi atacurile energetice”, de obicei nu este nici măcar vorba de un “atac”, ci mai mult de o permitere. Dacă stai lângă un lac şi sapi o groapă exact pe mal, apa se va infiltra categoric ȋn groapa săpată. Nu ȋnseamnă că apa te-a atacat, ci că i-ai permis să ȋţi invadeze spaţiul fiindcă nu ai păstrat o anumită ȋnălţime a malului peste care apa să nu poată trece.

Cam asta se ȋntâmplă şi cu un atac energetic: dacă sistemul nostru natural de protecţie – câmpul auric- este deteriorat sau slăbit, şi lăsăm ȋn jos “bariera de protecţie”,  atunci permitem acestor entităţi să pătrundă ȋn câmpul nostru.

Cum putem preveni aceste “atacuri”? depinde de fiecare situaţie ȋn parte. Voi detalia câteva posibilităţi ȋntâlnite mai des ȋn activitatea mea.

 

1.Ȋnţelege conceptul de ‘suferință sănătoasă’

 

Cel mai des (cel pţin asta am observat eu ȋn practica mea) devenim compatibili cu aceste entităţi de vibraţie joasă când ne permitem să suferim intens sau o perioadă ȋndelungată datorită unui fapt/ circumstanţă/ situaţie de viaţă cu care am fost nevoiţi să ne confruntăm

Cumva am fost determinaţi să credem că este “o datorie de onoare” să suferim  ȋndelung pentru: moartea unui memru al familiei, cancerul sau leucemia unei rude apropiate, despărţirea de persoana pe care o consideram “flacăra noastră geamănă”, eşecul personal determinat de un divorţ, examen ratat, faliment, pierderea unei afaceri, etc, etc… Situaţiile sunt atât de diverse ȋncât nu le pot aminti pe toate, dar au acelaşi numitor comun: suferinţa ȋndelungată.

Niciun terapeut, medic, preot, etc, nu vă va judeca sau interzice să suferiţi pentru ceva sau cineva!! Suferinţa este parte din viaţa noastră, ȋnvăţăm foarte mult prin intermediul corpului emotional şi venim pe Pământ tocmai pentru a ne “juca” cu acest instrument fantastic de ȋnvăţare. Doar că multe persoane au o anumită dependenţă de suferinţă, la care nu vor să renunţe pentru că le validează existenţa, le oferă senzaţia că sunt oameni buni, cărora le pasă de ceilalţi, sau obţin astfel compasiunea şi ȋnţelegerea semenilor.

Fac o paranteză: Nu toate “speciile” galactice au un corp emotional!!! E un privilegiu care ni se oferă aici, pe  Pământ, de Gaia Sophia, şi face parte din “tehnologia” noastră din dotare pentru crearea realităţii!! Iar noi ȋl luăm “for granted”, credem că ni se cuvine şi nu apreciem deloc ce ajutor ni s-a dat!!

Nu ştiu dacă este destul de clar cât este de important acest corp emoţional şi care este rolul său crucial ȋn navigarea ȋmputernicită a acestei vieţi… Este un fel de GPS: emoţiile ne indică modul ȋn care gândim, credinţele limitative pe care ni le-am ȋnsuşit din familie, societate …Emoţiile negative ȋndică o gândire care este ȋn detrimentul nostru. Când eşti deprimat, trist, haotic, gelos, ȋnfricoşat, critic, etc, toate aceste emoţii spun ceva despre tine, despre gândurile pe care le ȋntreţii , despre “adrevărurile” (a se citi iluzii, credinţe) ȋn care crezi şi care ȋţi guvernează viaţa.

Când suferi ȋnseamnă că dai o interpretare negativă unei anumite situaţii care nu se ridică la nivelul aşteptărilor tale. Toate lucrurile sunt neutre ȋn esenţa lor. Ele capătă sens pozitiv sau negativ ȋn funcţie de interpretarea pe care o dăm noi acelei situaţii.

Aşadar avem mereu un feedback oferit de emoţiile noastre pentru  “igiena” noastră mentală.

Spuneam că a suferi nu este ceva greşit, ȋn sine, e parte din viaţă, doar că suferinţa prelungită, ȋntreţinută de gânduri repetitive, de rememorarea periodică a situaţiei neplăcute, şi amplificarea emoţiei negative prin adăugarea de detalii, referiri la situaţii asemănătoare,  relatarea poveştii tuturor celor care ne oferă câteva minute din viaţa lor ca să ne asculte, etc, ne slăbeşte câmpul , ne scade vibraţia.

Normal ar fi ca atunci când simţim o emoţie negative să mergem ȋn interiorul nostru şi să ne investigăm gândurile, credinţele, precum şi  definiţiile pe care le dăm noi unui anumit aspect al vieţii. Apoi să ne ȋntrebăm: Este adevărat? Ce nu ȋnţeleg? Ce interpretez ȋn defavoarea mea?  Pentru că Universul nu vrea să suferi!

 

Suferim atunci când modul de abordare al sufletului nostru (esenţa divină) este ȋn contradicţie cu abordarea egoului nostru (interpretarea umană).

De exemplu: când ne moare cineva apropiat, avem o perioadă de câteva săptămâni (40 de zile cum se spune şi ȋn popor) ȋn care suntem ȋn doliu, suferim profund pentru că dincolo de iubirea care leagă familia, de amintirile pe care le avem ȋmpreună, mai există şi o desprindere energetică, foarte reală – doar că nu vedem noi asta cu ochii nostri fizici, se rup nişte corzi energetice, se desprind bucăţi din egregorul familiei respective, există un gol energetic lăsat de cel plecat şi care este real, palpabil, detectabil de cei care au capacităţi extra-senzoriale.  Vă invit să citiţi mai multe ȋn articolul “Cum mai trăieşti când o parte din tine moare?”

Aşadar există o suferinţă sănătoasă, normală, umană, pe deplin acceptată de Sinele tău ȋnalt, de suflet, de ghizi, ȋnvăţători şi ȋngeri. Ca o paranteză, chiar şi această suferinţă este determinată de credinţele noastre colective, dacă vă gândiţi doar la daci sau alte popoare care sărbătoreau, celebrau trecerea ȋn nefiinţă, nu era un motiv de ȋntristare, pentru că ȋnţelegeau că moartea ȋnseamnă ȋntoarcerea “acasă”, e doar o transformare a modului de manifestare a energiei. Energia nu moare niciodată, totul se transformă doar.

A plânge ani ȋntregi după persoana plecată, a uita să mai trăieşti, a te neglija total, a te victimiza ȋn faţa lui Dumnezeu (care a permis o astfel de tragedie) şi a tuturor celor dispuşi să te asculte, nu mai este o suferinţă sănătoasă. Aici ȋncepe decăderea, degradarea câmpurilor, rătăcirea minţii, dezȋmputernicirea şi….atragerea ȋn câmp a unor entităţi negative compatibile cu starea bolnavă a structurilor tale.

Sufletul nostru ştie că am făcut anumite contracte cu cei care ne sunt părinţi, copii, parteneri, etc, ȋn acestă viaţă. Plecarea prematură a unui dintre ei nu este deloc ceva ȋntâmplător, un accident, o neglijenţă a soartei, este un eveniment bine orchestrat, având menirea de a oferi lecţii de ȋnvăţare tuturor celor implicaţi. Cartea “Matei, vorbeşte-mi despre Rai” vă poate oferi foarte multe explicaţii detaliate despre aceste contracte.

Ce fel de lecţii? De exempul despre cum ne regăsim când ne considerăm  pierduţi, cum ne ridicăm de jos, cum depăşim noaptea neagră a sufletului nostru, cum ieşim din starea de victimă, cum ne eliberăm de vinovăţie, cum să integrăm durerea…..

Atâta timp cât suferinţa noastră este sănătoasă, conştientă, ȋn limite, nu avem de ce să ne tememi de energiile sau entităţile negative care există mereu ȋn jurul nostru.

 

2.Trăieşte o viaţa ordonată

 

Când mă refer la a avea o viaţă ordonată mă gândesc la toţi factorii care ne determină sănătatea fizică mentală, emoţională şi spirituală. Deşi chiar şi chimicalele din mâncare şi aer ne pot scădea puterea câmpului energetic, aş vrea să mă refer aici la cele mai des ȋntâlnite modalităţi prin care ne privăm singuri de beneficiul unui câmp auric sănătos şi gata să ne protejeze:

 

Anturajul  

Dacă ne ȋnvârtim ȋn cercuri cu persoane negative, de o calitate ȋndoielnică, ce ȋntreţin sentimente de ură, critică,etc, sau se lasă pradă acceselor de furie, violenţă, sau comit acte reprobabile, devenim foarte deschişi , ȋn timp, către entităţile negative deja prezente ȋn acele grupuri.  Aici poate fi vorba de “gaşca de prieteni”, de nagativitatea din proria familie, de organizaţiile secrete ce practică diverse ritualuri, până la bandele de hoţi, violatori, ucigaşi, etc

 

Consumul excesiv de alcool sau droguri

De obicei găsesc entităţi negative la cei care au probleme cu alcoolul sau substanţele halucinogene. Când “pleci de acasă”, nu mai ştii cine eşti, leşini, ȋţi pierzi cunoştinţa datorită acestui consum, atunci se vor găsi mereu entităţi rătăcite care să profite de energia ta. Dacă nu ȋţi revendici dreptul deplin asupra trupului tău, acesta va deveni spaţiu de locuit şi pentru alte energii care, ȋn timp, cu cât capătă putere mai mare, vor ȋncerca să te “scoată din casă”, adică ȋţi iau din ce ȋn ce mai mult din liberul tău arbitru şi ajungi să acţionezi automat, teleghidat, de obicei făcând acţiuni negative, pentru că astfel le oferi chiriaşilor energia de vibraţie joasă necesară pentru a ȋnflori. Astfel ajungi să consumi şi mai mult alcool şi nu te poţi opri , ai accese de răutate, violenţă, ură, necontrolate…eşti ca o păpuşă pe aţe. Când judecăm persoanele cu un comportament “reprobabil”, e nevoie să ne gândim şi la …cine anume acţionează, de fapt…

 

Relaţii sexuale ocazionale

Foarte multe entităţi pot fi preluate ȋn timpul actului sexual. Şi nu vorbesc doar de sex neprotejat. Dacă ȋn aura sau trupul fizic al  unei persoane există astfel de entităţi, ele se vor transmite inclusiv prin câmp, nu doar prin schimbul de fluide.

Apoi, există entităţi care sunt atrase de promiscuitate, deprăvare, de sexul practicat la nivel animalic, inconştient, deci nu e vorba că putem prelua energii/entităţi ȋntunecate doar de la partener.

 

Stressul exagerat

ȋn ziua de astăzi majoritatea oamenilor sunt stresaţi datorită vieţii trepidante, ritmului accelerat, cerinţelor numeroase, timpului limitat…asta nu ȋnseamnă că de acum stăm cu frică, nu cumva să fim atacaţi. Dar e nevoie să ştim că dacă stresul nu este contrabalansat cu perioade de echilibru, cu emoţii pozitive, cu evadări ȋn natură şi ȋntâlnirea cu oameni dragi, există riscuri mari de a ne solicita suprarenalele, de a ne slăbi sistemul imunitar, iar pe acest fond tarat, este posibilă pătrunderea ȋn câmpul nostru a unor energii negative.

O situaţie aparte aici: am găsit de multe ori energii negative lipite de copii, datorită stresului din familie. Simt energia negativă şi intră ȋn frici sau fobii care le scad vibraţia şi devin compatibili cu acele energii negative. De multe ori copiii acceptă (inconştient) să preia anumite entităţi pentru a uşura situaţia părinţilor alcoolici sau deprimaţi sau stresaţi după divorţ, pierderea partenerului, etc

 

 

3.Devino puternic şi conştient ȋnainte de a ȋncepe anumite practici spirituale

 

Mi s-a ȋntâmplat de multe ori să descopăr entităţi negative la cei care au trecut prin diverse iniţieri, tratamente cu bioenergie, activităţi de lucru ȋn grupuri ezoterice, etc. Dacă nu eşti pregătit să susţii o anumită energie, o entitate ghid, şi dacă mai ai şi propriile tale deficienţe energetice, depresii, frici, fobii, şi dacă nici facilitatorul terapiei nu este o persoană “curată”, cu intenţii dintre cele mai ȋnalte, şi fără probleme personale nevindecate, atunci sunt şanse mari să vii de la terapia individuală sau de grup mai “plin” :-) decât te-ai dus.

Vă sugerez să aflaţi ȋntâi cât mai multe despre metodă, facilitator/terapeut, ȋnainte de a vă arunca ȋntr-o astfel de experienţă. Urmaţi-vă intuiţia, senzaţiile din corp, semnele primite, aveţi  discernământ.

 

Concluzii

Dragii mei, dacă alegem conştient să redevenim stăpânii vieţii noastre, nimic nu ne poate sta ȋmpotrivă. Dar asta ȋnseamnă să ne recunoaştem puterea, să facem alegeri clare care să ne ȋmputernicească, să avem o viziune pentru viaţa noastră, planuri, dorinţe , să eliminăm dependenţele şi obiceiurile nocive, să adoptăm o viaţă sănătoasă, fără stress, să lucrăm cu credinţele noastre atfel ȋncât să nu ne mai permitem vreodată să ne considerăm victime, să avem o practică spirituală zilnică astfel ȋncât să fim mereu ȋn contact cu acea parte din noi mai ȋnaltă şi care abia aşteaptă să ne ajute să navigăm frumos prin această viaţă, ca nişte puternici co-creatori ce suntem, făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2019

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

 

Entităţile negative şi atacurile energetice

Entităţile negative şi atacurile energetice

Uuu-saa!! :-) :-)  Să respirăm adânc şi să pornim să discutăm despre un subiect pe care amân de mult să ȋl abordez.

Blogul Quantum Coaching s-a născut din nevoia de a dezvolta pe larg anumite concepte pe care le abordez ȋn sesiunile de coaching, cu cei cu care lucrez individual. Ca să nu explic fiecărui client ȋn parte “teoria”, ȋn timpul sesiunii, scriu un articol la care fac trimitere de câte ori lucrez cu cineva pe aceeaşi temă sau când primesc ȋntrebări pe mail, Facebook, ȋn comentarii la postări, etc.

De când lucrez prin metoda ‘Realinierea sufletului’ ȋntrebările pe care le primesc sunt mai personale, mai “delicate”, de “nişă” :-),  să spunem, cu o tentă spirituală sau ezoterică mult mai mare şi de multe ori  răspunsurile nu sunt chiar subiecte de blog.

Tema de astăzi este un astfel de exemplu. De ce am evitat să scriu până acum despre aceste lucruri? Pentru că provoacă anumite reacţii: de teamă, suspiciune, neȋncredere, paranoia, nesiguranţă, etc. De ce am ales să vorbesc totuşi despre ele? Pentru că ȋntrebările sunt din ce ȋn ce mai multe şi am nevoie, din nou, de un articol teoretic-explicativ la care să fac trimitere, la nevoie, şi, de asemenea,  să subliniez necesitatea imperativă de a adopta o anumită “igienă mentală”, care poate constitui “profilaxia”, modul ȋn care putem evita astfel de situaţii deloc… plăcute, ca să nu spun mai mult.

 

A fi sau a nu fi … există sau nu există

 

Până acum câţiva ani credeam cu tărie că experienţele cu aceste entităţi negative sunt doar rodul imaginaţiei unei minţi zguduite ce simte nevoia să dea vina pe un fenomen exterior ca să justifice lipsa de responsabilitate pentru crearea propriei realităţi. Se pare că ….nu e chiar aşa.

Cu siguranţă nu cunosc toate informaţiile, toate “adevărurile” despre aceste entităţi, există terapeuţi, preoţi, psihiatri, şamani, clarvăzători, etc, care pot detalia foarte mult acest subiect, sincer, eu nu sunt deloc interesată de acest capitol, nu ȋmi doresc să mă specializez ȋn el sau să devin vreo autoritate ȋn domeniu, vă pot ȋmpărtăşi doar din experienţa mea personală, din activitatea de curăţare a acestor entităţi prin metoda “Realinierea sufletului/Soul Realignment®”.

Ca să fie clar  de la ȋnceput, toate curăţările din această metodă sunt făcute de către ghizii personali şi ghizii din Cronica Akasha ai celui cu care lucrez (şi mi se pare cea mai curată, “profesională” :-)  şi de ȋncredere modalitate de a face asta), rolul meu este de canal, de legătură ȋntre ghizi şi client, de susţinător al câmpului său energetic şi de consilier, furnizor de explicaţii şi suport pentru depăşirea unei astfel de situaţii.

Aşadar, după ceva ani de experienţă şi sute de cronici deschise, pot spune că aceste entităţi negative şi atacurile energetice sunt reale, există, şi nu sunt ȋntotdeauna direct (sau ȋn mod evident) legate de o lipsă de responsabilitate sau control asupra propriei vieţi (actuale ;-)), există şi determinări karmice, contracte şi alte câteva cauze.

 

Să clarificăm ȋntâi: ce este negativitatea?

 

Am fost condiţionaţi să credem că negativitatea este ceva rău, ȋntunecat, ȋnfricoşător şi care se abate asupra noastră “din afară”. Ideea este că noi, oamenii, suntem cei care creăm negativitate, prin alegerile noastre personale, de zi cu zi.

O alegere negativă este o alegere care nu exprimă divinitatea din noi, care neagă sau nu este aliniată cu cine suntem noi, ca esenţă, ca suflet. De câte ori facem alegeri din frică, vinovăţie, ruşine, dezȋmputernicire, inconştientă, lipsuri, victimizare, lăcomie, competiţie, obligaţie…. sau ȋn funcţie de ce doresc ceilalţi de la noi, creăm negativitate.

Nu am găsit până acum nicio persoană care să nu aibă măcar şi un mic procent de negativitate ȋn câmp, pentru că trăim ȋntr-o societate ȋn care facem compromisuri, renunţăm de bună voie la anumite valori pentru a ne pune ȋn slujba altcuiva (mai ales ȋn familie), ne ȋncalcăm principii pentru a fi acceptaţi, iubiţi, integraţi ȋntr-o anumită comunitate, sau ne lăsăm egoul să alerge după “iluzii pământene” care solicită uneori minciună, prefăcătorie, ascunderea adevăratelor noastre intenţii sau scopuri.

Orice alegere negativă va duce către o consecinţă negativă! Nimic din ceea ce facem, gândim, simţim, alegem, nu rămâne fără urmări. Legea cauzei şi efectului este o Lege Universală! Consecinţa este că ne separăm din ce ȋn ce mai mult de scânteia din noi, de cine suntem cu adevărat la nivel de suflet, de divinitatea noastră.

Cu cât suntem mai separaţi (fiindcă continuăm să facem alegeri negative), cu atât ne pierdem capacitatea de a downloada, de a primi energia forţei noastre vitale de la Sursă. Forţa vitală este cea care ne ţine trupul ȋn viaţă, cea care ne animă şi cea care părăseşte trupul ȋn momentul morţii. Nemaiavând acces la Sursă, ne extragem forţa vitală de la ceilalţi sau din mediul ȋnconjurător. Când un suflet a persistat ȋn negativitate o perioadă foarte mare de timp şi ajunge să se hrănească cu energie vitală doar de la alţii,  spunem că este un suflet negativ.

Cu cât ne separăm mai mult de Sursă, cu atât vibraţia noastră scade şi suntem din ce ȋn ce mai compatibili cu vibraţia joasă a miliarde de energii, entităţi sau suflete negative “agăţate” ȋn energia Pământului şi care sunt permanent ȋn jurul nostru, ȋn dimensiuni astrale joase, dar care nu au acces la noi dacă ne menţinem integritatea câmpurilor aurice şi lumina din noi, alinierea cu Dumnezeu.

 

Ce este un atac energetic

 

Vorbim de atac energetic atunci când câmpurile şi structurile noastre fizice, psihice, emoţionale, mentale sunt tulburate sau rănite de vibraţii provenite de la o energie, un spirit, o entitate sau o forma gând negative.

Vă spuneam că personal nu credeam că astfel de atacuri sunt reale, eram convinsă că dacă nu crezi ȋn ele sau daca nu le oferi atenţia şi energia ta, nu te pot afecta. Ba există şi te pot afecta, după cum tot descopăr atunci când lucrez ȋn Cronica Akasha.

Nu faptul că nu le dai atenţie sau nu crezi ȋn ele te apără, ci integritatea câmpurilor tale energetice, alinierea ta cu Sursa şi cu adevărul tău divin. Problema este că acest scut natural al nostru este de multe ori afectat sau chiar distrus parţial de emoţii reprimate, traume, credinţe negative, boli, utilizarea de droguri, alcool, ţigări şi medicamente ȋn exces, de prezenţa ciupercilor, paraziţilor, metalelor grele, chimicalelor, radiaţiilor, etc. Toate aceste lucruri ne slăbesc calitatea câmpului energetic menit să ne apere de aceste atacuri.

 

Tipuri de atacuri energetice

 

Direct din câmpul astral inferior

1.Dacă avem o aura slăbită şi locuim ȋntr-o casă ȋn care au avut loc tragedii sau a fost multă energie negativă de ură, furie, răzbunare, judecată, promiscuitate, etc este posibil să primim ȋn câmp entităţi sau energii negative care sunt prezente acolo. Ȋn metoda pe care o folosesc eu se practică curăţările de spaţii de locuit dar există multe alte metode prin care se poate realiza acestă curăţare, vă recomand inclusiv ritualul făcut de preot, cu agheazmă, busuioc, etc.

2.locuinţele construite pe vechi cimitire, gropi comune, câmpuri de bătălie, pământ consacrat unei anumite destinaţii prin ritualuri magice vechi, pot iarăşi fi bântuite de entităţi care vor căuta mereu lumina din cei vii, pentru că au nevoie să se hrănească din energia lor. Sunt atrase ca fluturii de lampă, nu au neapărat o intenţie negativă, nu sunt nici foarte conştiente, de obicei

3.in anumite locuinţe, noi de altfel, găsesc portaluri deschise către astralul inferior, şi care permit diferitelor energii/entităţi să intre şi să plece ȋn voie. De cele mai multe ori  proprietarii simt că ceva nu e ȋn regulă, nu se odihnesc, nu pot dormi bine, au o senzaţie de nelinişte, simt nevoia să doarmă cu o lumină aprinsă, nu le place să stea pe acasă, găsesc mereu motive să iasă ȋn oraş. Copiii şi animăluţele de casă de obicei evită categoric spatiul respectiv

4.entităţi legate de pământ, care nu au făcut tranziţia complet (e posibil să fi cunoscut persoana ȋn viaţă de care se ataşează, sau nu), fantome, fenomene de poltergeist sunt iarăşi ȋntâlnite, mai rar, e drept, ȋntr-o sesiune de Realinierea sufletului

5.entităţi care se ataşează de noi datorită unei situaţii karmice.Se numesc spirite flămânde şi reprezintă suflete ale celor pe care ȋn alte vieţi i-am ucis şi care nu sunt ȋmpăcaţi cu moartea lor, doresc răzbunare, ȋşi doresc să suferim…. De obicei determină boli cronice,  probleme grave şi prelungite  de sănătate, mai ales dacă mai avem şi nişte jurăminte de suferinţă care să le susţină prezenţa.

6.entităţile virale sunt de obicei transmise prin contact sexual sau schimburi energetice nu tocmai pozitive, iniţieri, terapii ȋn care nu au fost respectate anumite protocoale sau bariere de siguranţă, sau atunci când terapeutul are o atitudine de martir care contribuie cu propria sa energie la ȋnsănătoşirea pacientului …Acestea apar de multe ori când e vorba de boli autoimune

7.Cel mai grav tip de atac şi care este destul de ȋntâlnit ȋn practica mea este fenomenul de soul shifting, un atac energetic care presupune locuirea ȋn acelaşi trup a mai multor suflete, este ceea ce ȋn general se consideră a fi o posedare. Rezultatul unei astfel de coabitări este că sufletul destinat ȋncarnării ȋn acest trup pierde foarte mult din liberul său arbitru şi ajunge să nu mai aibă control asupra vieţii sale, pentru că negativitatea celorlalte entităţi (chiriaşii :-))  ȋi determină un anumit comportament menit să producă şi mai multă negativitate folosită ca şi sursă de hrană: depresie prelungită, accese de furie, nebunie, nemulţumire, violenţă, gelozie, adicţii de droguri, alcool, frică, teroare, zbucium constant, nelinişte…. Toate acestea urmate de perioade ȋn care sufletului “proprietar de drept” ȋi vine rândul să ȋşi exercite liberul arbitru şi puterea, şi ȋn care recunosti persoana pe care “o cunoşti de mult”. Ȋn aceste perioade cei care realizează că ceva nu este ȋn regulă caută ajutor, terapeuţi, preoţi, psihiatri, care să ȋi ajute, lucru deloc pe placul chiriaşilor, desigur. De multe ori  clienţii cu astfel de manifestări au deja un diagnostic psihiatric. Ȋn ultima perioadă am avut multe cazuri de adolescenti, liceeni cu astfel de probleme.

Nu ȋntotdeauna este atât de puternică sau evidentă manifestarea exterioară. De cele mai multe ori persoana simte doar că nu este stăpână pe propria viaţă, are gânduri negre pe care nu le poate ȋndepărta, nu-i ies deloc lucrurile aşa cum şi-ar dori, se confruntă cu tot felul de situaţii sau persoane care ȋi provoacă stări neplăcute, nu doarme bine, nu se recunoaşte pe sine ȋn anumite reacţii- “parcă nu sunt eu”…

Când comunic clientului perioada sau anul ȋn care s-a instalat primul chiriaş, de obicei recunoaşte că ȋnainte, ȋntre 6-12 luni, a avut o perioadă de depresie, dezȋmputernicire, victimizare, violenţă sau un episod traumatizant: viol, bătăi ȋn familie, o ruşine mare, o pierdere urmată de un doliu prelungit, o despărţire, abandon, divorţ, traumă  de orice fel.

Deşi pare ceva nedrept, vă repet că nu există victime. Sufletul are oricând puterea să facă alte alegeri, pozitive, şi să ȋşi recapete suveranitatea şi puterea personală la care a renunţat o perioadă, din diferite motive. Nu este complot, nu este pedeapsă, nu ne face nimeni ceva rău din exterior, ci este doar fizică pură: vibraţia noastră scade foarte mult ȋn urma acelor episoade sau incidente, câmpul nostru se sparge şi devenim compatibili energetic cu aceste entităţi care sunt permanent ȋn jurul nostru şi cărora le permitem să ne acceseze sursa de energie.

Din aceste motive este necesar să lucrăm cu emoţiile noastre, să iertăm, să mulţumim pentru experienţă, să ȋnvăţăm lecţia şi să trecem mai departe, nu să pierdem ani din viaţă ȋn victimizare , depresie, doliu, neiertare, ruşine, nevrednicie, etc, pentru că toate aceste emoţii se transformă ȋn timp ȋn boli, somatizează, şi, ȋn plus, ne scad foarte mult nivelul vibrational şi barierele noastre de protecţie naturale.

 

Atacuri energetice cu intermediere umană

 Cu o intenţie negativă clară

Spuneam că nu poţi fi niciodată atacat energetic (cu sau fără intenţie) dacă eşti o fiinţă suverană, ȋnaltă vibrational, ȋmpământată, sănătoasă, cu gânduri, credinţe, emoţii, atitudine şi comportamente pozitive, dacă ȋţi aduci energia vitală de la Sursă şi aceasta curge frumos prin sistemul tău energetic.

Cei care primesc energia negativă dintr-un blestem, vrajă, legătură, magie neagră, săgeţi de mânie, gânduri negative, etc, categoric au avut o breşă ȋn câmp determinată de sentimente de frică, vinovăţie, ruşine, dezȋmputernicire, victimizare…De cele mai multe ori “victima” se simte cumva cu musca pe căciulă ȋn relaţia cu cel care a iniţiat “atacul” energetic.

Ce e nevoie să ştim este că inclusiv cel care lansează personal sau solicită un atac energetic asupra cuiva este legat peste timp (uneori vieţi ȋntregi) de “victima” sa.

De câte ori ȋncălcăm liberul arbitru al cuiva, ȋl legăm de noi printr-un cordon energetic care acolo unde se cablează ȋn câmpul nostru, ȋn general ȋn dreptul unei anumite chakre, ne fisurează câmpul şi pierdem energie pe acolo (suntem ca un ȋnotător rănit care pierde sânge şi se află ȋntr-un ocean plin de rechini), astfel că devenim “detectabili” de către entităţile din astralul inferior care mereu caută de papa. Un astfel de câmp care pierde mereu energie este un teren foarte propice pentru toate entităţile menţionate mai sus.

Ȋn plus, ne afectează modul ȋn care funcţionează acel vortex de energie  şi organele aferente, şi cel mai grav este că ne instalează  un program karmic pe care urmează să muncim să ȋl ȋnţelegem, să ȋi ȋnvăţăm lecţia oferită, şi să ȋl dizolvăm. Şi asta poate să ne ia câteva ȋncarnări.

Aşadar, se aplică exact acea vorbă: “cine sapă groapa altuia, cade ȋn ea”.

Ar mai fi de discutat despre atacurile psi, pe care eu le ȋnţeleg un pic diferit de tot ceea ce am scris până acum , ȋn sensul că se are ȋn vedere dorinţa de a manipula mentalul, psihicul cuiva, astfel ȋncât să ȋndeplinească sarcini ordonate de manipulator. Erau (sunt? :-) ) şcoli militare ruse care antrenau ofiţerii ȋn astfel de tehnici, sincer, nu am studiat fenomenul, dar ştiu că sunt multe cărţi pe această temă.

 

Fără intenţie negativă clară

Mi se ȋntâmplă uneori să găsesc forme gând negative sau săgeţi de mânie la copii, de la părinţii lor!

Acesta este cel mai bun exemplu ca să ȋnţelegeţi că poţi să iubeşti o persoană şi totuşi să ȋl ataci energetic dacă ȋi arunci cuvinte de ocară, te năpusteşti cu furia ta peste el, sau acţionezi violent, necontrolat iar cealaltă persoane este destul de slabă ȋncât să nu poată reacţiona sau să accepte şi să internalizeze energia transmisă de tine.

Foarte frecvente sunt aceste forme gând negative ȋn cazuri de iubiţi, foşti soţi, parteneri, care se despart violent, cu reproşuri, certuri, ură …

 

Concluzii

Nu suntem niciodată victime. Cumva, la un nivel pe care nu ȋl ȋnţelegem noi, am co-creat anumite situaţii, am acceptat anumite programe sau entităţi parazite prin faptul că nu am avut putere personală, ne-am predat altora liberul arbitru, ne-am considerat victime neputincioase, nevrednice, şi toate aceste sentimente ne-au sabotat integritatea structurilor noastre energetice.

Ȋn newsletterul de săptămâna viitoare  (abonarea se face de aici şi este gratuită) vom discuta despre semnele care trădează prezenţa unor entităţi şi câteva măsuri de prevenire a acestor atacuri.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2019

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

Şantajul emotional –partea a doua: cum răspundem

Şantajul emotional –partea a doua: cum răspundem

Există persoane în viaţa noastră care ne împuternicesc, ne ajută să ne creştem stima de sine, ne încurajează, ne susţin… dar există şi persoane care profită de faptul că ne cunosc slăbiciunile şi nu ezită să le folosească pentru a obţine ce îşi doresc. Dacă eşti “victima” unui astfel de comportament manipulator, articolul de astăzi doreşte să te ajute să îl recunoşti şi să îl gestionezi.

De ce am scris ”victimă”, cu ghilimele? Pentru că, într-un sens mai înalt, nu există victime, aşa cum argumentam în prima parte a acestui articol.

 

Ce înseamnă manipularea emoţională

Manipularea este procesul prin care se încearcă schimbarea celeilalte persoane la nivelul emoţiilor, credinţelor sau comportamentelor prin intermediul unor tactici bine studiate, abuzive,  ascunse şi total ne-ecologice, având ca scop final controlarea acelei persoane, influenţarea liberului ei arbitru  şi exploatarea vulnerabilităţilor ei, pentru obţinerea de beneficii personale.

 

Cum recunoşti şantajul sau manipularea emoţională

Cei care recurg la astfel de metode sunt ei înşişi foarte nesiguri, cu multe frici ne-explorate pe care încearcă să le acopere, ascundă, estompeze, pentru a-şi oferi lor înşile un sentiment de superioritate, o senzaţie de control care să le ofere  liniştea interioară şi validarea râvnită. Scopul lor este să incline balanţa în favoarea lor, exloatându-ţi slăbiciunile.

În general se foloseşte minciuna, învinovăţirea, blamarea, ascunderea unor informaţii, minimalizarea celorlalţi… Mai concret, ce anume fac:

  • Reacţionează negativ la orice alegere a ta
  • Mint pe faţă dar nu recunosc mai apoi nimic
  • Neagă anumite afirmaţii sau comportamente anterioare
  • Prin minciună şi înşlătorie reuşesc să îţi schimbe percepţia realităţii
  • Te intimidează până ajungi să faci ceea ce vor ei
  • Te determină să te îndoieşti serios de tine, de adevărul tău, de judecata ta
  • Te învinovăţesc, te acuză, că faci lucruri cu care ei nu pot fi de acord
  • Iar dacă te superi, spun că au glumit şi e vina ta că ai înţeles greşit
  • Te înjosesc, te fac să suferi, ca să poată ei triumfa
  • Te fac responsabili pentru nefericirea lor
  • Te determină să te crezi un om rău, fără sentimente, dacă nu accepţi ce propun sau te roagă ei
  • Ajută, se oferă voluntari chiar, apoi o fac pe martirii
  • Actele de bunătate şi gentileţe sunt urmate de solicitări pe măsură
  • Răstălmăcesc situaţia încât te fac să îţi ceri iertare chiar dacă nu ai greşit cu nimic
  • Îţi distrag atenţia de la situaţia concretă, demonstrabilă, accentuând emoţionalul
  • Diminuează mult problemele tale şi le subliniaza pe ale lor ca fiind mult mai mari, ca să taci
  • Pretind că sunt confuzi, că nu înţeleg situaţia, joacă rolul nevinovatului sau a victimei
  • Crează drame sau fac scene în public pentru a te pune într-o lumină nefavorabilă
  • Te provoacă să îţi ieşi din sărite pentru a te acuza apoi de reacţii necorespunzătoare
  • Folosesc ameninţări subtile sau un limbaj agresiv
  • Te determină să te gândeşti la ce s-ar putea întâmpla dacă nu faci cumva ce doresc ei

Se spune că manipulatorii sunt nişte “găuri negre” căci sunt genii în a suge, a absorbi pe toţi cei din jurul lor în emoţiile lor. Dacă sunt într-o dispoziţie proastă toată lumea trebuie să ştie şi să participe . Mai mult decât atât, ei se vor asigura că toată lumea simte exact ceea ce simt ei. Astfel, în timp,  îi determină pe ceilalţi  să se simtă responsabili pentru propriile lor  emoţiil  şi să se auto-determine/oblige să îndrepte situaţia.

 

Cine poate fi manipulat

În general, toată lumea are anumite puncte vulnerabile de care ceilalţi pot profita dar asta nu înseamnă că toată lumea poate ajunge o victimă a şantajului sau manipulării emoţionale. Există anumite trăsături de caracter care sunt cu predilecţie exploatate de cei ce recurg la această formă de manipulare:

  • Naivitatea
  • Ignoranţa
  • Dependenţa emoţională
  • Stima de sine scăzută/ inexistentă uneori
  • Singurătatea/ neacceptarea singurătăţii sau frica de singurătate
  • Caracterul slab, incapabil de a se impune, lipsa de asertivitate
  • Nevoia de a fi pe placul celorlalţi, de a-i mulţumi
  • Judecata sau nemulţumirea de sine care te determină să “fii bun”, “să înţelegi”, să oferi mereu circumstanţe atenuante
  • Foamea de iubire
  • Frica de a nu experimenta emoţii negative cum ar fi furia, tristeţea ( ale tale sau ale celuilalt)

 

Care este tipologia celor ce recurg la şantajul emotional

 

Narcisiştii – cei îndrăgostiţi de ei înşişi, cei care cred că sunt mai buni decât oricine altcineva, care se laudă mereu cu realizările lor, subminează deciziile celorlalţi  şi vor să aiba mereu ultimul cuvânt

Personalităţile dramatice şi vocale –  tot ce doresc este să creeze un pic de drama, se leagă de situaţii mărunte şi le amplifică până la extrem, au o oarecare viclenie în modul în care pun problema , folosesc remarci răutăcioase doresc să fie adulaţi, respectaţi şi vor mereu să obţină aprobarea celorlalţi

Pasiv- agresivii –  care îşi exprimă indirect ostilitatea folosind insulte, sarcasm, cinism, încăpăţânare… Ei nu pot comunica deschis, în mod direct, şi atunci folosesc şantajul emoţional ca şi mecanism de apărare

Persoane  nesigure sau cu o stimă de sine foarte mică – pentru că nu pot să îşi exprime sentimentele adevărate şi atunci caută să controleze prin manipulare emoţională. Pentru a nu se simţi ei  nevrednici , fără valoare, fără speranţă, îi determină pe cei din jur să se simtă insuficienţi, inadecvaţi, să-şi piardă stima de sine sau atrag atenţia asupra lor când li s-a încălcat un drept. Frica de a nu fi ei înşişi abandonaţi în relaţie, îi fac să atace partenerul, ca să fie siguri că ei sunt în control, ei manevrează “sforile”.

Criticii – care acuză adesea pe nedrept, îşi arată nemulţumirea, intimidează, subminează autoritatea altora

 

Cum opreşti şantajul emoţional

 

1.Înţelege cine eşti

Citeşte prima parte a articolului şi străduieşte-te să te percepi din ce în ce mai mult dintr-un punct de vedere mai înalt: fundamental eşti un spirit venit să înveţe despre sine, eşti parte din Dumnezeu, cu nimic mai prejos decât “torţionarul” tău. Nivelul tău de conştientizare, de “awareness”, determină cât de mult te percepi în realitatea acesta ca o victimă.

Neînţelegând realităţie spirituale, joci jocul vieţii de la un nivel mic, cu frică şi neîncredere. Prinzi curaj şi putere personală doar când ajungi să îţi vezi lumina interioară.

 

2.Fii conştient de drepturile tale fundamentale

Dacă nu eşti o persoană înclinată spre spiritualitate, atunci poate îţi este mai uşor să te raportezi la drepturile fundamentale ale omului. În link-ul furnizat, veţi vedea mai multe drepturi încălcate prin acestă manipulare emoţională şi intimidare prin violenţă.

Acesta este un caz extrem, de obicei formele de manipulare, şantaj emotional, sunt mult mai uşoare şi mai subtile, dar pentru că am întâlnit şi astfel de situaţii grave la unii clienţi, am considerat că este bine de menţionat şi acest aspect:  Dacă deja s-a ajuns la ameninţări, loviri, etc, cere ajutor specializat. Ai nevoie de curaj pentru a-ţi revendica propria viaţă dar merită cu prisosinţă!

Cel mai adesea victima nici nu concepe să depună o plângere împotriva propriului soţ, tată, cumnat, etc … Numai că speranţa că lucrurile se vor îndrepta singure în viitorul apropiat este, de obicei, o mare iluzie.

 

3.Stabileşte-ţi  graniţe sănătoase

Indiferent despre ce subiect este vorba, indiferent ce greşeală ai făcut, nimeni nu are dreptul să te lovească, să te agreseze verbal, să te ameninţe. Dacă discuţia a ajuns la un astfel de nivel,cel mai bine este să te retragi, invocând o scuză, propune o reluare a subiectului la o data ulterioară, dar nu încerca să convingi persoana de adevărul tău şi greşeala ei ! în acestă stare nu sunt capabili să înţeleagă ceva, judecata este întunecată de emoţional.

Este important să fii în siguranţă. Nu aborda subiecte delicate atunci când eşti singur cu o astfel de persoană. Limitează pe cât posibil interacţiunea cu acesta. Dacă este vorba de partenerul de viaţă, de un părinte sau o altă rudă şi locuiţi împreună, estimează întotdeauna limita de siguranţă, nu întărâta spiritele, nu pune gaz pe foc, abordează subiecte sensibile când mai există persoane în casă sau când manipulatorul este mai calm.

 

4.Învaţă diplomaţia

Nu te lăsa inflamat/ă de manipulator, de obicei exact asta îşi doreşte ca şi reacţie din partea ta. Nu ţipa, nu acuza, nu te apăra pe un ton vehement. Tonul face muzica. E nevoie să fii ferm în ceea ce spui dar plăcut ca voce, amabilitate, mod de adresare politicos… Chiar dacă înţelegi jocul celuilalt, chiar dacă spui clar şi definitiv “nu”, fă-o astfel încăt să nu existe posibilitatea să te atace din nou datorită modului în care ai spus-o.

Dacă într-o relaţie, de oricare fel ar fi ea, nu ai dreptul sau curajul să spui ‘nu’, atunci ar trebui să ieşi cât mai curând din acea relaţie.

 

5.Câştigă timp

Mulţi manipulatori câştigă cu uşurinţă confruntări în care pun presiunea timpului. Luandu-te înainte cu vorbele rapide, accentuând  urgenţa situaţiei, necesitatea de a decide rapid, de fapt te obligă să să fii de acord cu lucruri pe care tu nu le doreşti. Te zăpăcesc astfel încât să nu ai claritatea mentală necesară pentru a cântări lucrurile şi a lua o hotărâre în deplină cunoştinţă de cauză. Speră să te aducă într-o stare de confuzie în care să cedezi puterea ta personală şi să accepţi să se ocupe ei de tot.

Pretinde că trebuie sa te ocupi de altceva întâi dar promite să revii cu un răspuns cât mai repede.  Retrage-te din calea manipulatorului, ieşi din acea încăpere, eventual cu un compliment în care, dacă e şeful, de ex.,  îi spui despre cât de mult admiri la el acestă tenacitate, hotărâre şi angajament, dacă e partenerul de viaţă poţi să îi spui că îl iubeşti şi apreciezi sau îi dai un pupic scurt…

 

6.Învaţă să pui întrebări lămuritoare

Când simţi că se încearcă iar “aburirea” ta 😉 ,învaţă să rămâi calm şi angajat în conversaţie, să arăţi că îţi pasă, dar oferă-ţi dreptul de a pune întrebări clare. În felul acesta arunci iarăşi mingea în terenul celuilalt. Mai mult decât atât, dacă înveţi câte ceva despre rolul întrebărilor în coaching, de exemplu, sau în maieutica lui Socrate (o metodă prin care se urmăreste ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor și a dialogului) , ai să reuşeşti să pui întrebări care să scoată în evidenţă faptul că nu este rezonabilă o anumită cerinţă sau nu este  de ajutor în vreun fel. Răspunzând-ţi la întrebări ajunge să îşi contrazică singur/ă argumentul initial.

Chiar şi dacă te ameninţă cu ceva (atenţie, să nu fie o situaţie incendiară, ca la punctul 3!), întreabă ce presupune acestă ameninţare, la ce se referă mai exact. Nu lăsa să se citească frica pe chipul tău. Rămâi ancorat în prezent, conştient, pe poziţie, stăpâneşte-ţi spaţiul personal.

Nu te implica în haosul emotional pe care îl produc, atenţie doar la fapte. Abordează situaţia ca şi cum ar fi un proiect ştiinţific, ca şi cum ai vrea să dezlegi un mister, sau ca şi cum ai fi psihiatru şi ai vrea să înţelegi ce se întâmplă în mintea clientului tău.

 

7.Nu permite ruşinii sau vinovăţiei să fie argumente de convingere

Ca să te forţeze să faci o anumită alegere sau să te crezi dator/datoare să îi faci pe plac, artileria grea este reprezentată, de obicei, de exemple sau argumente care să te facă să te simţi ruşinat, vinovat, copleşit de auto-judecată sau auto-critică.

Recunoaşte deschis că ai greşit, menţionează că ţi-ai cerut iertare, ai încercat să nu mai repeţi greşeala sau chiar ai reuşit să o îndrepţi şi, mai ales, subliniază clar că tu te-ai iertat pe tine pentru acel incident!!! Atât ai ştiut tu să faci la acel nivel de cunoaştere la care erai, dar eşti pregătit să îţi continui viaţa frumos, fără să laşi acea amintire să îţi  întunece  existenţa. Orice manipulator se foloseşte de lipsa de iubire a celuilalt pentru sine!

 

8.Fii ferm, direct dar calm

Nu lăsa conflictul să escaladeze, întreabă direct ce anume doreşte să obţină celălalt, ce l-ar face fericit, ce nevoia are. Refuză să participi în acuzaţii, nu răspunde ce aceeaşi monedă, spune direct că ţi-ai dat seama de jocul lui/ei, şi afirmă clar că nu acesta este modul în care aştepţi să fii tratat. Arată că ai respect de sine şi standarde înalte , pentru ca celălalt să le adopte.

Pe de altă parte, nu te lăsa înduioşat de ameninţări de suicid, gen “îmi tai venele dacă pleci”. Deşi poate părea crudă replica, este cel mai indicat să specifici că în acest caz vei avea grijă să chemi ambulanţa dar că nu îţi asumi nici responsabilitatea pentru situaţie, nici nu vei participa la ce urmează după.

În aceeaşi notă, dacă doresc să te convingă să renunţi total la dorinţele tale, la plăcerea de a ieşi în oraş şi a petrece timp cu prietenii, de a face ceva pentru sufletul tau, etc …pentru că ei ar putea să: aibă o criză de anxietate, să se îmbolnăvească, să îşi piardă cunoştinţa….(şi cine ar putea atunci avea grijă de ei, nu?), iarăşi , este o formă de relaţie nesănătoasă şi recomandarea ar fi să ieşi cât mai curând de acolo. În primă fază poţi spune că te vei interesa de un suport la domiciliu din partea unui cadru medical sau un alt serviciu de ajutor. Sesizând abordarea e posibil să fii martorul unei însănătoşiri grabnice

 

9.Nu aborda situaţia de la nivel de “corazon espinado”

Sunt de acord că o comunicare eficientă presupune să exprimi ce simţi tu, nu să acuzi pe celălalt de cum a pus problema, cum s-a comportat, etc …. dar asta …cu oamenii normali şi echilibraţi emotional.

Dacă începi să explici manipulatorului cum te face el să te simţi, şi cât de vulnerabilă e poziţia ta, şi cât suferi tu şi cât eşti de nefericit cu această abordare a lui/ei , nu faci decât să îi pui pe tavă o grămadă de alte emoţii şi sentimente pe care să le folosească în tacticile următoare, profitând de faptul că singur te-ai expus şi i-ai arătat alte butoane de apăsat

 

10.Cunoaşte-ţi butoanele

Nu poţi să fii nici calm, nici detaşat, nici conştient, nici focusat, etc, cu un manipulator dacă nu îţi dai seama că ţi se apasă nişte butoane şi care anume sunt acelea! Adică, din nou, eşti la punctual zero: cunoaşte-te pe tine însuţi înainte de toate.

 

Recunosc că mi-a fost greu să vorbesc despre aceste “tehnici” sau abordări pentru că eu înţeleg că toate aceste situaţii cu care suntem confruntaţi, oamenii pe care îî întâlnim, sunt atraşi în câmpul nostru DOAR de ceea ce există în noi!!! Aşadar, a te concentra înafara ta şi a încerca să faci faţă situaţiei, să te descurci  în anumite circumstanţe, să înveţi nişte strategii, etc, nu pot fi decât nişte soluţii de compromis şi care funcţionează pe termen scurt. Am acceptat provocarea de a scrie despre acest subiect în acest fel, doar pentru că am primit multe mailuri cu situaţii concrete de abuz în care mi se cerea să dau câteva idei.

Din nou, dacă vă doriţi cu adevărat o schimbare în modul în care funcţionează relaţiile voastre, dacă vreţi să nu mai atrageţi manipulatori, atunci e nevoie să faceţi o mare curăţenie în voi.

Realitatea  dureroasa din jur e doar oglinda a ceea ce nu aţi vindecat înlăuntrul vostru.

Nu există şantaj sau manipulare emoţională decât dacă alegi tu asta!! Întotdeauna există un acord tacit, poate inconştient, de a accepta situaţia de victimă a tiparelor unei alte persoane. Ce poate să te scoată dintr-o astfel de relaţie abuzivă sau ce poate chiar să vindece relaţia, este iubirea de sine!

Vă îndemn să nu vă concentraţi atenţia pe acestă parte a doua a articolului despre şantajul emoţional, ci pe prima parte, cu care, eu , personal, mă simt mai în integritate.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Resurse :

Psychological Harassment Information Association.  http://www.psychologicalharassment.com

Emotional blackmail- https://www.learning-mind.com/

Simon, G. K. (n.d.). Dealing with manipulative people. RickRoss.com

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

 

Şantajul emoţional – prima parte: perspectiva spirituală

Şantajul emoţional – prima parte: perspectiva spirituală

Când cineva foloseşte şantajul emotional pentru a te determina să acţionezi aşa cum îşi doreşte, te simţi ameninţat, folosit, exploatat, înfricoşat, întotdeauna cu nervii întinşi la maximum,într-o stare permanentă de “luptă sau fugi”. Cu toţii am avut (sau inca avem) măcar o persoană în viaţa noastră pe care am considerat-o toxică sau o situaţie în care am simtit că am fost manipulaţi emotional. Premisa de la care vă propun să pornim în analiza acestei situaţii este următoarea:

 Mediul în care trăim este o experienţă internă, nu o realitate exterioară !

Odată ce înţelegem acest lucru, intrăm într-un alt spaţiu de rezolvare a problemelor.

 

1.Ne asumăm responsabilitatea pentru viaţa noastră

 

În primul rând, atâta timp când încă eşti convins că X “îţi face” probleme , “te face să te simţi …”, “te umileşte”, etc… te identifici cu rolul de victimă. Din acestă poziţie nu poţi schimba nimic. Doar înduri, plângi, te întrebi de ce oare, dai vina pe celălalt…

Fiecare dintre noi este o bucată de Dumnezeu, suntem iubiţi în aceeaşi măsură de Creator indiferent de ce facem, de cum ne comportăm! Dacă copilul vostru face o  boacănă sau comite o faptă cu adevărat reprobabilă, nu îl mai iubiţi?

Ideea că Dumnezeu nu îi va mai iubi pe cei “păcătoşi” şi îi va trimite în iad a fost o formă de alinare pentru oamenii oprimaţi, timp de secole, dar acestă gândire nu a reuşit decât să facă jugul din jurul gâtului mai suportabil. E doar o amăgire a minţii. Şi o necunoştere a Legilor Universale.

Legea vibraţiei şi Legea cauzei şi efectului sunt cele “responsabile” de experienţele pe care le trăim. Dacă vibraţia noastră este scăzută, guvernată de frică, nesiguranţă, nemulţumire de sine, critică, judecată, vom atrage către noi persoane care să ne ajute să scoatem la suprafaţă aceste emoţii, să le conştientizăm şi să lucrăm cu ele pentru vindecarea sufletului nostru.

Asumarea responsabilităţii pentru propria vibraţie (data de gândurile , credinţele, emoţiile, comportamentele noastre) este primul pas pentru a ieşi dintr-o relaţie toxică.

 

2.Nu încercăm să scăpăm sau să fugim

 

Mai ales dacă situaţia durează de ceva timp, tendinţa este să ne zbatem, să ne facem planuri de răzbunare sau de evadare din această relaţie, dar observaţi cât de multă rezistenţă opuneţi stării de fapt!

Eu nu pledez aici pentru acceptarea abuzului de orice fel, doar vreau să subliniez o idee de care este bine să vă amintiţi când vă aflaţi orice relaţie conflictuală:

indiferent cât de repede fugiţi sau cât de departe vă duceţi, întotdeauna vă veţi lua pe voi înşivă cu voi!

Adică: dacă nu rezolvaţi conflictul vostru interior, dacă nu vindecaţi rana sau nu dizolvaţi umbra, indiferent în care altă relaţie veţi  intra, veţi experimenta acelaşi tratament din partea partenerului, poate chiar mai dureros, pentru că lecţiile neînvăţate se vor repeta întotdeauna la un nivel superior de intensitate, ca să ne scuture, să ne trezească, să ne oblige să facem conştientizări şi schimbări în propriul nostru câmp vibraţional.

Cu cât vă puneţi întrebări mai devreme despre ce anume din voi a atras o astfel de relaţie, ce aveţi de vindecat, de ce nu vă puteţi iubi pe voi înşivă suficient, de ce vă este frică, ruşine, de ce vă consideraţi vinovat, etc , cu atât drama va fi mai uşoară.

Când trăiţi situaţii imposibile, aproape ireale, scenarii de film de groază (şi am auzit o mulţime la cei cu care am lucrat!), atunci e clar că aţi întârziat mult învăţarea lecţiilor şi deja sunteţi la faza de învăţare accelerată, prin suferinţă şi uneori, da, să recunoaştem, chiar prin tragedie.

Dacă încă respiraţi, aveţi capul pe umeri şi puteţi gândi, atunci fiţi convinşi că există o modalitate de rezolvare a situaţiei în care vă aflaţi.

 

3.Ne ancorăm în recunoştinţă

 

“Asta-i prea de tot!!”, vor spune unii. Ce e nevoie să ştim este că recunoştinţa este cea mai puternică unealtă pe care o avem la dispoziţie într-o astfel de situaţie. Pare absurd dar este adevărat.

Nu e vorba de recunoştinţă pentru că partenerul vă bate sau vă manipulează emotional, ci pentru faptul că vi se atrage atenţia într-un mod din ce în ce mai clar, adesea imperativ, că nu sunteţi în regulă din  punct de vedere al energiei personale (determinate, repet, de gândurile şi emoţiile pe care le întreţinem în majoritatea timpului).

Recunoştinţa te ajută să te situezi pe un nivel vibraţional superior, unde începi să ai acces la o mai mare claritate şi pace interioară, ce devin o platformă de pe care să putem să înţelegem mai exact ce ni se întâmplă, ce oportunitate de transformare personală ni se oferă,  ne autocunoştem, ne înţelegem lecţiile şi să decidem ce vrem să experimentăm mai departe.

Orice suferinţă, orice conflict, este un factor evolutiv, ne impinge înainte, ne îndeamnă să cercetăm, să înţelegem, să pătrundem în zone necunoscute, poate, până atunci.

“Dragă Spirit, îţi mulţumesc că mi-ai adus în faţă aceste situaţii. Ştiu că indiferent ce se întâmplă este spre binele meu cel mai înalt, chiar dacă acum, din poziţia în care mă aflu, nu pot înţelege cum anume. Mulţumesc pentru că îmi dai putere, curaj şi înţelepciune să învăţ despre cine sunt eu cu adevărat şi să acţionez astfel încât să îmi descopăr Lumina. Îţi mulţumesc pentru cei pe care îi aduci în calea mea pentru că ştiu că am nevoie de oglinzile lor ca să îmi pot vedea frumuseţea din ce în ce mai radiantă”

Şi amintiţi-vă mereu de promisiunea Creatorului: “Eu nu vă trimit decât îngeri”.

 

3.Înţelegem că totul e un joc

 

Am venit în acestă  viaţă cu un scop clar, acela de autounoaştere. Năzuinţa inconştientă a omului, adânc sădită în noi, de care am uitat la naştere, este să ne dăm seama până la finalul vieţii de natura noastră divină. Atât. Restul, adică viaţa aşa cum o înţelegem noi, este doar un joc al separării!

Am venit aici pretinzând că nu ne amintim cine suntem, acceptând regulile jocului 3D, şi am început să manifestăm circumstanţe care să ne ţină oglinda, să ne arate cât de separaţi suntem de Divinitate.

Relaţiile apropiate sunt cel mai puternic instrument de învăţare, aici , pe Pământ. Partenerii de viaţă, părinţii şi copiii noştri sunt învăţătorii noştri cei mai buni! Cu ei vom avea cele mai multe încercări şi probleme. Cum spunea Arsenie Boca: “cei mai mari duşmani ai noştri sunt casnicii noştri”, familia.

Jocul relaţiilor se bazează pe premisa că suntem o dată separaţi de Dumnezeu şi a doua oară că suntem indivizi separaţi. Marile frici ale omenirii vin din aceste două iluzii. Dar ştiţi cum se spune: “lucrurile nu sunt ceea ce par la suprafaţă”

Dacă ne ridicăm deasupra circumstanţelor şi înţelegem că “torţionarii” noştri ne sunt cei mai buni prieteni odată trecuţi dincolo de voal, atunci putem să percepem lumina din ei, să îi judecăm cu inima, înţelegând că acţionează şi ei  din neştiinţă sau din frică – dintr-o nevoie de a se simţi puternici, în control, stăpâni pe circumstanţele vieţii lor  şi mai mult decât atât, că am co-creat împreună cu ei, cu bună ştiinţă, situaţiile care să ne trezească la Adevăr. Binecuvântează şi onorează pe învăţătorii tăi.

“Nu există nici victime, nici agresori în lumea asta – însă doar maeştrii ştiu asta” (“Conversaţii cu Dumnezeu”- Neal Donald Walsh)

 

4.Învaţăm lecţiile întâi, apoi hotărâm ce facem mai departe

 

O întrebare pe care vă invit să vi-o adresaţi este acesta:  “Dacă aş accepta ideea că am co-creat această situaţie în mod intenţionat, ce am dorit oare să învăţ sau să înţeleg despre mine, din ea?”

Dacă veţi fi sinceri, veţi găsi răspunsuri de genul: “ Am înţeles că:

– mi-e frică de singurătate pentru că…

nu cred că sunt suficient de puternic/ deştept/ atractiv/, frumoasă/ isteaţă/ sexy, etc, pentru a merita aceasta

persoană sau ceva mai bun

nu mă iubesc deloc / nu mă iubesc suficient pe mine însumi/însămi

-mă consider vinovat/ă, ruşinat/ă pentru că am făcut lucrul x,y, z, şi acum cred că trebuie să plătesc, vreau să mă pedepsesc

-mi-e frică să nu retrăiesc aceleaşi emoţii din copilărie sau adolescenţă: abandon, trădare, respingere, umilire, nedreptate

frica de a fi inadecvat, insuficient de, mai prejos decât, nevrednic, fără valoare, nerespectat, etc, mă face să acţionez cu orgoliu, gelozie, violenţă, sau , din contra, cu nesiguranţă, autocompătimire, slugărnicie, vinovăţie, victimizare

-nu cred că merit să fiu fericit/ă .

 

Dacă vă aflaţi într-o situaţie de şantaj emotional, vă sfătuiesc ca până data viitoare să lucraţi cu cele patru puncte menţionate mai sus. În articolul următor vor aborda acestă situaţie ceva mai concret şi nu doar din punct de vedere spiritual. Vom vedea cum putem recunoaşte un astfel de şantaj,  care sunt semnele de manipulare în relaţii, cum să ne comportăm cu un manipulator…

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2018

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro