Cum lucrăm cu copilul interior

Cum lucrăm cu copilul interior

 

Ȋn partea a doua a articolului despre copilul interior vom discuta despe trei metode de a lucra cu acest aspect al nostru. Prima parte, a articolului, consideraţii generale şi explicarea acestui concept, o găsiţi aici.

Copilul interior este o parte din tine, nu e duşmanul tău, nu e o “entitate separată”, aşa cum ȋmi spun unii clienţi (care au lucrat muuuult prea mult ȋn terapie, pentru a vindeca acest aspect). Este doar o parte sensibilă a ta care ȋncă nu avea dezvoltată sfera cognitivă atunci când  a experimentat o anumită trauma sau a trecut printr-o perioadă mai grea, astfel ȋncât nu  a ştiut cum să gestioneze acea ȋntâmplare/perioadă, iar ca urmare, rămâne blocată, inundată de un ocean de emoţii.

Ce am observat ȋn practica mea este că cei mai mulţi clienţi ȋşi amintesc că se gândeau aşa, in copilarie : “este vina mea \eu nu sunt suficient de ….ca să….” In aceste condiţii este foarte posibil ca sufletul să se fragmenteze. Emoţiile sunt atât de puternice, nu vezi nicio cale de ieşire, nu ai cu cine vorbi despre ce ţi s-a ȋntâmplat, te ȋnchizi ca ȋntr-o scoică iar rezultatul poate fi acestă fragmentare.

 

  1. Ȋndepărtarea ghizilor negativi

 

Ei bine, ȋn prima parte a acestui articol vorbeam de fenomenul de fragmentare ca fiind o splitare, o ȋmpărţire a sinelui personal ȋn sub-personalităţi sau aspecte. ȋn Realinierea Sufletului vorbim şi despre un alt tip de fragmentare ce presupune, efectiv, desprinderea unor bucăţi de suflet, ȋn urma unor experienţe traumatizante (şi nu este deloc un fenomen rar ȋntâlnit, din contra).

Sufletul vrea să ȋşi păstreze integritatea cu orice preţ, şi atunci, ca să nu se fragmenteze, preferă să-ţi angajeze un “ghid negativ”. La foarte mulţi clienţi (majoritatea ȋntre 6-10 ani) găsesc astfel de ghizi.

Ghizii negativi nu sunt malefici!! Noi înșine îi angajăm, într-o anumită perioadă a vieții, pentru a ne ajuta sa facem față unor provocări, traume, unor agresiuni, sau unor situații bulversante pentru noi,
de exemplu: divorțul părinților, un abuz, un șoc, certuri mari în familie, venirea ȋn familie a unui frăţior mai mic ce acaparează atenţia tuturor iar noi devenim invizibili, frica de un coleg bătăuș de la școală, mutarea în altă țară, adopția într-o altă familie , pierderea unei persoane dragi/bunic care însemna pentru noi iubire necondiționată, echilibru, etc

Ca să ne putem continua viața, pretinzând că nu ne doare, ca nu ne mai afectează, ca totul e bine, avem nevoie de acești ghizi care ne susțin alegerea si ne ajută să “trecem peste” durere.

Așadar, ghid negativ este un ghid ce ne “subvenţionează” un program negativ (care nu ne lasă să ne expandăm, să evoluăm), susține alegerile împotriva sufletului nostru, nealiniate Sinelui divin. Un exemplu foarte des ȋntâlnit: dacă te-ai simţit “nevăzut” ȋn familia ta, dacă toată atenţia era pe frăţiorul mai mic iar tu erai certat de câte ori acesta făcea vreo năzbâtie, atunci probabil amprenta energetică a ceea ce experimentai tu rezona cu “persecuţie” sau o lipsă de iubire/ acceptare.

Ghidul negativ intervine şi ȋţi pune ȋn câmp un program de pasivitate sau timiditate care, ȋn sine, sunt programe care te limitează, ȋţi ȋmpiedică expandarea dar, pentru moment, sunt un plasture bun pentru rana sufletului tău: nu mai bagi ȋn seamă ce ȋţi spun părinţii, te retragi ȋn găoacea ta, nu ȋţi mai aperi punctul de vedere, dai ȋnapoi ȋn faţa reproşurilor… eşti “echipat” cu un fel de platoşă care ȋţi dă o senzaţie de siguranţă, nu te mai simţi sfâşiat de durere pe dinăuntru.

Numai că, după mulți ani, acești ghizi încă susţin aceste programe în câmpul nostru mental sau emoțional, deși noi am depășit de mult acea situație din copilărie sau adolescenţă: ȋncă eşti timid ȋn viaţă, nu ai curajul să ripostezi, nu ȋţi aperi punctul de vedere, eşti pasiv, nu te implici, nu faci schimbări, nu ceri mai mult de la viaţă, etc, etc…şi realizezi la un moment dat că are legătură cu ceea ce ai experimentat ȋn copilărie.

Aceasta este o altă faţetă a fenomenului numit “copilul interior”. Programul pe care ghidul ni l-a pus ȋn câmp la 8, 9, 10 ani , rulează până ȋn prezent, ne tine ȋntr-o fază de imaturitate emoţională, şi ne aminteşte de rana initială. Acesta ar putea fi motivul pentru care, chiar şi după luni de terapie, unii clienţi nu se simt eliberaţi sau nu reuşesc să integreze acest aspect al lor.

Prin “Realinierea Sufletului” se pot identifica aceşti ghizi şi programele ȋntreţinute de ei. Prin anumite protocoale se mulţumeşte acelui ghid (nu il certam sau sa il judecăm, fiindcă NOI i-am cerut să vină!) și să îi cerem să plece pentru a ne putea completa “echipa” cu un ghid care să ne ajute să facem alegeri conștiente si împuternicite.

Este cea mai rapidă şi eficientă metodă pe care eu am folosit-o pentru a ajuta “copilul interior” să se elibereze.

 

  1. Educaţia emoţională conştientă – “re-parenting”

 

Nu ȋntotdeauna este vorba despre o copilărie grea sau evenimente ȋmpovărătoare sau traumatizante care au determinat ȋngheţarea ȋntimp a unui aspect al personalităţii tale.

Chiar dacă ai fost super protejat, super cocoloşit şi iubit, poţi avea probleme cu copilul interior, poţi rămâne blocat la o anumită vârstă. Experimentezi viaţa prin acel filtru, acea mantie  care ţi s-a pus peste ochi. Copilul se răzvrăteşte, simte că nu i se permite experienţa dorită, că este manipulat, poate nedreptăţit, restricţionat şi are mereu ȋn minte şi ȋn suflet ideea că “nu e correct”, aşa ca” ȋşi jură ȋn barbă”  să nu mai accepte de la nimeni un astfel de tratament.

La maturitate este posibil ca mintea să nu accepte că există anumite comportamente ale tale care sunt imature, infantile, şi să refuze să coopereze, se eschivează, evită discuţiile, inventează diverse motivaţii, se arată indignată, jignită, dacă i se reproşează ceva, se ȋncăpăţânează să-şi dovedească dreptatea, etc.

In aceste cazuri este nevoie ca persoana să ȋnveţe despre inteligenţa emoţională, despre cum poate gestiona situaţiile dificile, să se cunoască, să se deschidă, să păşească curajos ȋn necunoscut, să se confrunte cu situaţiile pe care le consideră nedrepte, ȋmpotriva lui, injuste.

Copilul interior vrea să rămână ȋn familiar, ȋn cutia ȋn care se simte ȋn siguranţă, nu este dispus să se expună, să fie vulnerabil, pentru că i s-ar putea ȋntâmpla iarăşi ce i s-a ȋntâmplat ȋn copilărie. Clienţii care au astfel de manifestări sunt foaaaaarte reticenţi ȋn a lucra cu copilul interior pentru că, fundamental, au o frică grozavă că ar putea redeschide cutia Pandorei si toate emoţiile pe care le-au tot suprimat si ȋnăbuşit ar putea ieşi la suprafaţă iar ei ar pierde controlul, lucru terifiant pentru ei.

Problema este că nu poţi ȋnainta ȋn viaţă, nu poţi evolua ca om, ca suflet, dacă nu ȋţi iei inima ȋn dinţi şi decizi să lucrezi cu acest copil interior, adică acea parte a minţii tale care a rămas blocată ȋn timp şi nu e “la bord” cu restul sinelui tău şi te sabotează, te ţine pe loc, de câte ori ȋncerci să faci lucrurile diferit.

De multe ori identific cauza atacurilor de panică, a depresiilor, a anxietăţii,  ȋn neintegrarea acestui copil interior:  vrei să ȋţi schimbi cariera, jobul, relaţiile, etc dar te tot ȋntrebi: “dar dacă nu voi fi luat ȋn seamă, dacă nu sunt perfect ca să mă accepte, dacă vor crede că…., ce-o să zică lumea despre mine, ce-o să creadă familia/partenerul…, cum să dezamăgesc pe …., dacă pierd dragostea lui….???

Mintea ta de matur, cu vise, dorinţe, obiective, se ciocneşte de armura copilului interior care s-a confruntat deja cu reacţiile celorlalţi la toate aceste initiative ale sale. E nevoie să conştientizezi programele care ȋţi rulează viaţa, să ȋi ierţi pe cei care te-au “ajutat” să ȋţi faci astfel de programe, să te ierţi pe tine că nu ai putut face altceva, date fiind circumstanţele, să mulţumeşti pentru că ai ȋnţeles , ȋntr-un final, sursa neliniştilor, a problemelor, a eşecurilor tale, şi să ȋncepi, pas cu pas să te auto-disciplinezi dar cu multă auto-compasiune şi iubire de sine.

Cel mai important ȋn acest demers este să te ȋnarmezi cu răbdare şi iubire de sine căci obişnuinţele minţii nu se schimbă chiar peste noapte, dar cu cât eşti mai perseverent, mai constant şi mai hotărât să faci o schimbare, cu atât devine din ce ȋn ce mai uşor. Nu te război cu partea acesta a minţii tale, porneşte de la premisa că minte vrea să te protejeze, să te ţină departe de emoţiile negative care ţi-ar putea strvi sufletul, intenţia ei este total pozitivă!

Iarăşi, important este să rămâi mereu ȋn control, nu ȋl laşi pe copilul interior să dicteze următoarea mişcare dar nici nu devii tiran! Sunteţi o echipă, sustine-ţi punctul de vedere, explică-i, argumentează alegerile tale, fii ferm, nu dictator. De exemplu, dacă copilul interior se teme că prietenii vor râde de tine dacă faci un anumit lucru, aşează-te la discuţii cu el, poţi chiar să te imaginezi pe tine, mic  (la vârsta la care prietenii chiar au râs de tine, cândva) cum stai pe canapea, lângă tine, cel de acum, adultul, şi explică-i cumvezi tu situaţia: “ok, păi dacă râd, aşa ne vom da seama dacă ne sunt cu adevărat prieteni, pentru că adevăraţii prieteni se susţin reciproc, se ȋncurajează…Chiar vrem să rămânem prieteni cu cei care râd de noi?” sau “de ce crezi că ar râde de noi? Ce am putea ȋmbunătăţi la ideea/planul/discursul nostru, ca să fie mai convingător?”

Când devii părintele copilului tău interior şi ȋi oferi ceea ce nu ţi-au oferit părinţii, rudele, prietenii, la timpul potrivit, copilul capătă ȋncredere, se linişteşte, nu se mai agită, se simte ascultat,  ȋţi permite să preiei controlul şi uşor, uşor dispare ca şi aspect separat al tău şi devine parte integrantă din cine eşti tu acum.

Atenţie, dacă copilul interior simte că nu crezi ȋn tine, că nu te iei ȋn serios, că nu vreo o adevărată schimbare, ci te comporţi iresponsabil sau nu ȋţi propui o viaţă frumoasă, nu ai o viziune care să te tragă ȋn sus, nu eşti consecvent, etc, nu se va simţi ȋn siguranţă şi nu se va lăsa pe seama ta! Trebuie chiar să te simţi ca un părinte responsabil şi iubitor.

 

  1. Influenţarea directă a subconştientului

 

Există multe tehnici ȋn care se lucrează direct la nivel de subconştient pentru schimbarea credinţelor limitative, pentru integrarea părţilor, a sub-personalităţilor, de exemplu prin hipnoză, regresii, WingWave, Psych-K, sunete/melodii binaurale cu mesaje subliminale …dar se pot obţine rezultate deosebite şi prin mediataţii şi vizualizări.

Creierul nu face deosebirea ȋntre un lucru real, care s-a ȋntâmplat cu adevărat şi un lucru care a fost doar imaginat. Şi putem folosi această caracteristică pentru a schimba credinţe, emoţii…

Contactarea copilului interior ȋntr-o meditaţie este un proces foarte puternic dar presupune să avem o oarecare obişnuinţă ȋn a meditata şi a obţine răspunsuri la ȋntrebările noastre dintr-o stare modificată de conştiinţă.

Se ȋncepe cu stabilirea unei poziţii comode dar ȋn care să avem coloana dreaptă, picioarele paralele pe suprafaţa solului, respirăm profund şi ritmic şi ne liniştim cât mai mult mintea.

Important este să avem o intenţie initială generală, nu specifică, lăsăm loc pentru Spirit să ofere ce este nevoie pentru noi, nu stabilim noi un făgaş ȋngust de manifestare, dar dăm o direcţie gândului: ce dorim să obţinem? Ce emoţie ne tot sabotează şi am vrea să ȋnţelegem de unde vine şi ce e cu ea? Ce amintiri nu ne dau pace şi am vrea să le ȋnţelegem rostul? Pentru ce avem nevoie să ne ȋntâlnim cu copilul interior?

ȋţi imaginezi cum te conectezi printr-un cordon luminos care pleacă de la baza coloanei tale vertebrale şi se ancorează ȋn centrul pământului (ȋmpământarea este foarte importantă ȋn orice meditaţie, pentru că te menţine conectat ȋn prezent, nu rişti să evadezi cu totul ȋn tărâmuri astrale şi să ai probleme ȋn a reveni ȋn trup).

Apoi te focalizezi pe stabilirea unui cordon energetic ȋntre creştetul capului tău şi centrul universului, dai voie unui fascicul puternic de lumină alb-aurie să coboare prin creştetul tău şi să te umple de lumină.

Permite luminii care pătrunde prin creştet şi luminii pe care o ridici prin cordonul ancorat ȋn centrul Pământului să se unescă ȋn inima ta unde formează un glob de lumină combinată şi apoi, folosindu-te de respiraţia ta, măreşte acel glob luminous până te ȋnconjoară cu totul, ca ȋntr-un cocon larg şi ȋncăpator de lumină.

Atenţia ta este câteva minute doar pe respiraţie, pe modul ȋn care aerul intră ȋn plămâni şi apoi este expirat.

Ȋn acestă stare de relaxare, rosteşte ȋn gând solicitarea sau ȋntrebarea ta : “Dragul meu copil interior (sau poţi folosi diminutivul cu care erai strigat când erai copil, numele de alint, etc), doresc o clarificare a situaţiei x, mă poţi ajuta să ȋnţeleg, te rog?”, “Când ai simţit prima dată acestă emoţie?” , “Ce ţi-ai spus atunci despre tine?”, “Ce ai hotărât atunci?”, “Cum ai crezut ce poţi apăra?” sau totul poate să fie la nivel de emoţie, de simţire, mai ales dacă sunteţi mai kinestezic: “dă-mi voie să simt acum ce ai simţit tu atunci, ca să ȋnţeleg. Ajută-mă să-mi reamintesc”.

Aşteptaţi un răspuns. Aici nu e vorba de vizualizare ci de sentimental Acela că ştii, că ai ȋnţeles.

ȋntotdeauna arată-i compasiune, iubire, acceptare, copilului interior, asigură-l că e ȋn siguranţă acum.

Repet, meditaţia presupune o oarecare pricepere, o obişnuinţă ȋn a intra ȋn noi ȋnşine şi a obţine răspunsuri, de aceea e puţin mai grea decât călătoria vizuală, meditaţia ghidată care se bazează foarte mult pe imaginaţie, pe capacitatea noastră de a călători ȋnainte şi ȋnapoi ȋn timp, printre amintiri…

ȋn newsletterul de saptămâna viitoare ( abonarea se face de aici şi este gratuită) vă voi trimite o meditaţie ghidată, ȋn format audio, pe care să o faceţi singuri, ȋn confortul casei voastre.

 

Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?

Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2019

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro

 

6 Comments

  1. Va Multumesc pentru munca pe care o depuneti pentru noi, cautatorii de sine. Absorb cu nesat fiecare articol. Imi plac toate articolele. ele imi lumineaza mintea si-mi bucura sufletul. Am mult de asimilat in aceasta calatorie, dar am si multe de lasat in urma…

    Reply
    • multumesc din suflet!! Sunt recunoscatoare pentru aceste aprecieri!

      Reply
  2. Draga Cristina, esti minunata. Esti un cadou de intelepciune si lumina. Multumesc pentru partajarea acestor informatii atat de profunde, de reale si de vindecatoare. Citesc de fiecare cu mare drag si bucurie articolele si postarile tale. Multumesc pentru ca esti ceea ce esti :)

    Reply
    • tare iti multumesc pentru cuvintele tale. si ma ajuti sa merg inainte, daca simt ca e de folos ce fac !! <3

      Reply
  3. Multumesc, toate articolele sunt folositoare, absolut toate!
    Intelegerea si acceptarea situatiilor, a emotiilor ne explica reactiile si totul devine simplu!

    Reply
    • Multumesc mult! Ma bucur ca ajuta!

      Reply

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *