In sesiunile  individuale de coaching întâlnesc foarte des acestă temă: dezamăgirea față de comportamentul celor din jur, fie că este vorba de şefi, colegi de muncă, parteneri de afaceri, prieteni, rude mai îndepărtate sau mai apropiate, parteneri de viață sau proprii noștri copii.

In acest context apar întrebări (retorice, de obicei)  de genul : “ cum de MI-a putut face asta?”, “ de ce s-a purtat aşa cu MINE?”, “ după tot ce am făcut pentru el/ ea, aşa Mă răsplăteşte?”… Formulările  dezvăluie imediat cât de “in plex” primim reacția celuilalt, cât de personal este interpretat gestul lui, precum şi toată povestea țesută în jurul evenimentului.

Stările prin care se manifestă de obicei dezamăgirea sunt de frustrare, enervare, furie, judecată, durere, dezamăgire, sentimentul adânc de trădare şi neapreciere a efortului nostru. Uneori se ajunge şi mai profund, afectându-ne încrederea în noi , stima de sine sau punând sub semnul întrebării propria noastră valoare.

In general ne place să credem că suntem stăpâni pe situație, că putem controla ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi cu noi, că ne putem planifica şi conduce viața după placul inimii noastre.  Numai că atunci când vine vorba de relații, nu mai suntem doar noi singuri implicați, mai există şi cealaltă persoană care , la fel, crede că este stăpână pe situație, că poate controla ce se întâmplă, etc, exact cum gândim şi noi.

Ce se întâmplă este că se produce o ciocnire între dorințele, planurile şi acțiunile noastre proprii şi dorințele, planurile şi acțiunile celuilalt. Suntem unici , fiecare avem emoțiie noastre, credințele, valorile, rănile, fricile noastre  care ne determină să ne formulăm o perspectivă unică asupra vieții.

Egoul fricos , mândru sau  competitiv intră în acțiune şi încearcă să devină păpuşar, să manipuleze pe celălalt, să determine anumite reacții sau emoții la celălalt, astfel încât să evite durerea, judecata, pedeapsa, sau să primească ceea ce îşi doreşte: iubire, siguranță, acceptare, mângâiere…

Când nu reuşeşte, este dezamăgit total.

Ce este, în fond, dezamăgirea? Este un adânc sentiment de tristețe sau neplăcere determinat de faptul că dorințele, visele, speranțele, aşteptările noastre nu s-au împlinit, lucrurile nu au mers aşa cum  am vrut noi.

Ei bine, din această definiție ne dăm imediat seama de motivul adevărat care stă în spatele durerii, a suferinței noastre:  noi proiectăm asupra celorlați propriile noastre vizuni, dorințe şi planuri şi ne aşteptăm ca ei să ne facă pe plac şi să se comporte conform modelului pe care îl avem noi în mintea noastră.

Si atunci când ne surprindem iubitul/ iubita (cu care credeam că ne vom căsători), la film cu altcineva, când soțul nu se implică în gospodărie aşa cum ne aşteptăm noi, când copilul nostru nu este printre premianții clasei sau nu ia în serios lecțiile de pian plătite cu  ceva efort din partea noastră,  atunci când şeful ne sare de la mărirea de salariu sau  îl promovează în postul rămas vacant pe un nou venit şi nu pe noi care ştim tot ce se întâmplă în firmă…. atunci ne simțim neapreciați, trădați, înşelați, durerea e maximă şi ne prăbuşim cu zgomot în abisul dezamăgirii.

Am spus “cu zgomot” pentru că, în majoritatea cazurilor, dezamăgirea este exprimată prin reproşuri, țipete, acuze, amenințări, gesturi necugetate şi chiar injurii. Există şi multe cazuri în care dezamăgirea e atât de profundă încât ne retragem în cochilia noastră fără cuvinte, ne lingem rănile în tăcere, eventual plănuind scenarii de răzbunare ca în filme sau, din contra, simțindu-ne atât de mici şi neimportanți, atât de lipsiți de valoare şi merit, încât ajungem la cealaltă extremă: ne permitem să gândim că mai bine am dispărea cu totul de pe fața pământului.

V-ați întrebat vreodată cine simte de fapt toate aceste lucruri? Cine se lasă antrenat în sarabanda acesta de emoții ? Cine este de fapt dezamăgit? Ego-ul.

Dezamăgirea ca şi sentiment este o “făcătură”, o iluzie creată de către mintea noastră pentru că Ego-ului îi place să îşi plângă de milă, să se simtă prost, să se considere o victimă. La urma urmei, chiar şi asta e o formă de manipulare pentru că indirect strigă Universului: “uite cât de mult sufăr, aşa că te invit să mă strângi în brațe, să ma consolezi şi să îmi dai şi-un premiu : ori îl faci tu pe cel care m-a dezamăgit  să îşi schimbe părerea, comportamentul, sentimentele față de mine, ori îmi dai altceva mai bun (alt iubit, alt soț, alt job, alt şef, realizări pe alte planuri din partea copilului (eventual.. nu ar strica şi să-şi ceară scuze cu lacrimi în ochi pentru cât de neascultător şi copil problemă fost pentru mine, cel/cea care mi-am sacrificat tinerețea pentru el !” 🙂 )

Dezamăgirea e un deserviciu pe care ni-l aducem pentru că nu are nimic  de-a face cu evoluția noastră socială sau spirituală şi ne consumă şi foarte multă energie ca să alimentăm iluzia. In newsletter-ul de săptămâna viitoare (abonarea este gratuită şi se face de aici) vă voi detalia paşii de urmat pentru a trece elegant prin acesta experiență.

Acum vă propun să stabilim etapa preliminară:

Ce ar trebui să avem în vedere înainte de a ne lăsa pradă dezamăgirii?

1. Nimic nu ți se întâmplă fără un motiv

Dacă ai experimentat aceste circumstanțe şi sentimente, înseamnă că ai avut nevoie de o astfel de lecție. Cu siguranță nu este prima data când simți dezamăgire dar poate până acum nu ai reuşit să mergi mai departe, să te detaşezi de întâmplare în sine, cu toate detaliie ei dureroase. Ai rămas acolo, în băltuța autocompătimirii sau din contra, în frustrare şi furie dar nu ai reuşit să schimbi focusul şi să te întrebi: “Ce pot învăța de aici ?” Aceasta e întrebarea care te propulsează înainte pe calea evoluției tale.

Dacă accepți ideea că tu ai ales să vii pe Pământ şi să joci jocul vieții, atunci bucură-te de călătorie, şi când e bine şi frumos şi când e furtună. E nevoie să fim încântați mereu de procesul  prin care trecem către devenirea noastră şi pentru asta e necesară o minte setată pe ideea de învățare continuă, o minte deschisă către obținerea şi desăvârşirea măiestriei  noastre în a trăi conştient, intens şi cu sens. Acest lucru previne dezamăgirea.

2. Rămâi cât mai mult în prezent

Recunosc că este un exercițiu destul de provocator care ia ceva timp, mai ales că nu am fost învățați să trăim în acest mod, însă conştientizarea faptului că noi trăim în mintea noastră în 95% din timp este un început destul de promițător. Mintea hoinăreşte peste tot, nu este atentă la momentul prezent, alege doar ceea ce vrea ea să audă, etichetează pe baza unei jumătăți de fraze doar, omițând restul, fuge când în trecut , când în viitor….se pierde în cele peste 60 000 de gânduri câte avem pe zi…

Si atunci, a trăi în prezent, a fi atent la ceea ce spune celălalt, a asculta activ , a pune întrebări lămuritoare (cu scopul de a înțelege şi nu de a contrazice!), a încerca să fim empatici, să  vedem motivul unui comportament sau  intenția din spatele lui , ne ajută să evităm sentimentele de dezamăgire.

3. Orice întâmplare este neutră, noi îi dăm sens

Absolut tot ce ni se întâmplă în viață are un caracter neutru. Noi etichetăm experiența în bună-rea, în funcție de ego-ul nostru care, la rândul lui, este influențat de credințele şi valorile noastre, de experiențele precedente şi de acel aspect al nostru numit “umbră”.

Ceea ce pentru un om poate reprezenta o trădare, pentru altul poate părea o oportunitate de a cunoaşte caracterul oamenilor sau de a se îndrepta către un drum nou. Rămâi deschis către un sens mai înalt, nu ştii încă ce rol are acestă experiență în viața ta sau înspre ce te duce. Permite-i doar să fie.

4. Invață să iesi din poveste

Oarecum legat de punctul anterior, e bine să conştientizăm diferența între experiența dureroasă propriu-zisă şi toată povestea pe care mintea noastră o țese în jurul acelei experiențe.  De multe ori durerea ar fi de mai scurta durată sau mai blândă dacă noi nu am adăuga deasupra şi propriile noastre interpretări şi răsuciri de situație. Dacă peste faptul că iubitul te-a mințit sau ți-a ascuns ceva, tu vii cu propria poveste … despre cum la fel s-a intamplat şi mamei tale,  sau aşa ți-a făcut şi iubitul anterior sau că tu eşti fără noroc,  ai cununiile legate,  eşti prea credulă sau nu îndeajuns de frumoasă/ sexy/ deşteaptă, etc , atunci va fi mult mai greu să ieşi din dezamăgire, să înveți ceva din ea si să îți continui viața.

5. Totul este trecător, nimic nu durează o veşnicie

Chiar dacă treci prin  momente dureroase, nu te lăsa copleşit/ă de situație! Ok, eşti la pământ, suferi, dar nu va dura o veşnicie! Rumi spunea că “orice rană sufletească este locul prin care intră Lumina în noi”. Acceptă faptul că poate aveai nevoie de o astfel de “scuturătură” dar că încă nu poți desluşi cu claritate motivul, deocamdată.

Dacă reuşeşti să vezi situația un pic de deasupra, cât să capeți mai multă claritate sau perspectivă , îți vei aminti că ai trecut şi prin alte situații dureroase dar că azi abia îți mai poți aminti de ele, sau că de fapt ce ai interpretat tu atunci ca fiind un lucru rău s-a dovedit a fi o mare cotitură spre ceva mai bun în viața ta. Poate e acelaşi lucru şi în cazul de față.

Viața e formată din valuri care vin şi pleacă, la fel ca şi fluxul şi refluxul , nimic nu e static iar când Dumnezeu închide o uşă, o fereastră se poate deschide.

Nu uita totuşi să desprinzi ceva învățătură din experiența ta, pentru că astfel te asiguri că nu se va mai repeta în viitor.

6. Nu eşti o victimă

Legea atracției, exact ca şi gravitația, este imparțială!  Nimeni nu “îți face” nimic! Tu atragi totul în viața ta, prin modul în care gândeşti , prin credințele pe care le ai , prin vibrația pe care o  transmiți în Univers. Se spune că atunci când arăți cu degetul către un altul, restul degetelor tale sunt îndreptate către tine însuți…  şi atunci, poate e momentul să te întrebi : Cât îți asumi din acestă “vină”? Cât de responsabil/ă eşti pentru propria realitate manifestă? Iti asumi rolul  de Creator deliberat sau doar reacționezi la circumstanțe? Unde anume ai greşit şi tu? In ce fel te-ai dezamăgit tu pe tine insăți/ însuți în viață, încât acestă vibrație specifică este atât  de activă  în câmpul tău şi atrage situații similare?

7. Nu uita de contractele semnate

Relațiile sunt modul cel mai eficient în care învățăm în această dimensiune. Aşa că atunci când ne pregătim să plonjăm în acestă călătorie, “aranjamentele de drum” sunt bine puse la punct înainte de plecare.  🙂

In funcție de ce anume ne dorim să experimentăm şi să învățăm, ne alegem partenerii de joc, ne distribuim rolurile şi stabilim scenariul.

Nu uita niciodată că cei mai mari duşmani sunt şi cei mai buni prieteni. Si dacă ei nu au făcut altceva decât să urmeze scenariul pe care l-ați scris împreună, atunci pe cine te superi? De ce eşti dezamăgit?

Viața nu are sens dacă nu o trăim cu bucurie, cu încredere şi multă curiozitate. Dacă îți permiți să fii oprit din drumul tău de un eveniment care te-a făcut să te simți înşelat, şi devii posac, retras, urâcios sau meschin, atunci e ca şi când ai refuza să mai pleci în Hawaii deşi ai câştigat excursia vieții tale, pentru simplul motiv că la aeroport ți s-a rupt tocul de la un pantof !!!  Baga-l în buzunar, îl repari mai târziu, mergi un pic şontâc până la avion, sau … descalță-te şi pluteşte în continuare către visul tău!!! Merită!

Ca de obicei , te invit să-mi spui părerea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a plăcut?

Cum te-as mai putea ajuta în călătoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi spui părerea ta în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

Sursa imagine titlu:Internet

Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

© Copyright Cristina Tomescu 2015

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul:https://www.quantumcoaching.ro/dezamagirea