Ce trebuie să-ţi aminteşti atunci când te simţi blocat

Ce trebuie să-ţi aminteşti atunci când te simţi blocat

Fiecare dintre noi a experimentat măcar o dată în viață sentimentul că se află pur și simplu într-un blocaj.

Ce înseamnă că suntem “blocați” ? Înseamnă că nu avansăm deloc, că nimic bun nu ni se întâmplă, că parcă nu mai răsare soarele și pe strada noastră.

Chiar dacă este o perioada dureroasă,  tulbure, plină de frământări, totuși, orice blocaj de acest gen este primul pas către conștientizarea unor noi oportunități de dezvoltare, este parte dintr-o criză necesară pentru creșterea noastră spirituală.

Se poate manifesta diferit pentru fiecare dar are anumite trăsături comune : frustrare, furie, gelozie (când îi vezi pe alții că parcă nu au nicio problemă),  dezamăgire, deprimare, sentimentul că e ceva în neregulă cu tine, că ești blestemat sau prins într-o cursă din care nu mai reușești să ieși. Acest lucru duce inevitabil la scăderea încrederii  și a stimei de sine, la dezvoltarea de complexe de inferioritate, retragerea din societate și chiar la tendințe suicidale.

În NLP se folosește foarte des expresia “fiecare are harta lui”(este chiar una dintre axiomele de bază ale acestei discipline). Ce înseamna asta? Că fiecare vedem lumea nu așa cum este ea ci așa cum ne-am schițat-o noi, utilizând experiențele noastre anterioare, credințele și valorile noastre, modul nostru personal de interpretare. Când te uiți pe o hartă, nu e ca și cum te-ai uita la formele de relief naturale, reale; harta e doar o reprezentare a realității. Interpretarea vieții, harta fiecărui om este diferită, unică,  pentru că avem experiențe diferite, unice, avem propriile noastre filtre prin care trecem informația, în dublu sens : și atunci când o receptăm și atunci când o redăm.

 

“Noi nu vedem viața așa cum este ea ci așa cum suntem noi” Anaïs Nin

 

Când te afli într-un blocaj, dacă vei continua să încerci rezolvarea problemelor fără să schimbi ceva în modul în care privești lumea și pe tine însuți, eșecul este garantat. Nu vei reuși decât să adâncești starea de nemulțumire și deprimare. Harta ta nu mai este de actualitate.

Îmi amintesc că am plecat cu soțul meu într-o vacanță în Austria, cu mașina. Am luat cu noi un atlas rutier de la nașii noștri: foarte detaliat, gros, cu o grafică grozavă și o calitate specială a hârtiei. Încă de când traversam Ungaria, am început să sesizăm că nu prea se mai potrivea cu realitatea: apăruseră drumuri noi, autostrăzi , scurtături care nu apăreau în atlasul nostru. În Austria deja renunțasem la el în favoarea unui hărți banale, cumpărate dintr-o benzinărie.

Asta se întâmplă și în viață: din când în când e nevoie să schimbăm “harta” noastră cognitivă asupra vieții cu una mai potrivită condițiilor actuale. Harta veche nu-și mai face datoria iar a insista să o folosim doar pe aceea ne va produce mari frustrări și nu ne va permite să ne bucurăm de lumea nouă în care trăim.

Ca să ieșim din starea de blocaj e necesar să ne schimbăm cu totul modul în care abordăm problema și să o înțelegem la un nou nivel . Nu ne ajută deloc în acest context  să ne străduim mai mult, să ne încordăm mușchii mai tare, să ne auto-motivăm, să ne trezim mai devreme sau  să ne culcăm mai târziu, doar-doar vom reuși să facem față provocărilor, pentru că nu vom obține decât sentimente negative de neputință, furie, rușine, îndoială, autocritică și pierdere a încrederii în noi înșine.

Când , într-un final, realizăm că nimic nu funcționează, când încetăm să ne mai zbatem, când simțim că suntem la pământ, ceva magic se întâmplă: dăm peste o carte, peste un articol, ne întâlnim cu cineva care ne spune exact ce aveam nevoie să auzim, visăm ceva care ne dă peste cap, vedem un film sau auzim o melodie la radio, în mașină, care ne produce un mare “aha!” …

Când ne predăm, când nu ne mai zbatem, atunci ne putem auzi glasul interior, intuiția, subconștientul, îngerii, ghizii… fiecare cu ce rezonează. Iar acesta e momentul  în care parcă ne trezim, când  admitem că e ceva ce nu știm, că e nevoie de o altă abordare și suntem gata să o acceptăm.

Fiecare “blocaj”, fiecare criză existențială, este modul în care Sinele nostru Superior ne dă de știre că ne scapă ceva esențial în viață, că a venit timpul să nu mai tot evităm a ne confrunta cu adevărata problemă, că e momentul să fim sinceri cu noi înșine , să acceptăm că e necesar să ne lărgim, să ne expandăm granițele auto impuse, să ieșim din cutie, căci altfel toate aceste manifestări exterioare se vor înrăutăți.

 

Ce ne împiedică să ieșim mai repede din blocaj?

Frica. Frica de necunoscut, de ceea ce ar putea să fie “dincolo”  și frica de a scăpa frâiele din mână, de a pierde controlul. Cu toții ne dorim vieți mai bune,  mai împlinite, dar ne este teamă de a părăsi condiția noastră prezentă chiar dacă nu ne simțim fericiți aici. Ne este greu să dăm drumul la pumn, ne ținem strâns de tot ce ne este familiar (inclusiv de aspectele negative – de ex. un soț abuziv, un părinte violent, un job nesatisfăcător…) pentru că mintea preferă ceva neplăcut dar cunoscut, familiar, decât ceva necunoscut.

Ne lipsește curajul de a alege de bună voie altceva, necunoscut încă, și de a renunța la gândirea noastră structurată, metodică, condiționată de experiențele din trecut;  ne lipsește încrederea că viața ne va duce acolo unde ne dorim să ajungem; nu ne permitem să ne relaxăm și să plutim fără efort în cursul unduitor al vieții, acceptând că e ok să nu știm ce se va întâmpla în viitor.

Abia atunci când ne lăsăm purtați de apa vieții, viața ne va duce ușor către locul în care ne dorim să fim. Iar asta presupune în primul rând credință, încredere în Creator și în Sinele nostru care știe ce e mai bine pentru noi .

Imaginați-vă viața ca un râu frumos curgător. Singurul mod în care poți ajunge “blocat” este să construiești, ca un castor, stăvilare din gânduri negative, din disperare, descurajare, frustrare, regret, neîncredere, judecată, nerăbdare…

 

Sunt doua moduri in care putem depăși blocajul creat:

 

-Fie impunând râului o curgere mai rapidă care să spulbere, prin forța sa, stăvilarul,

-Fie slăbind rezistența barajului și permițând apei să treacă prin el, până îl “dizolvă” total.

 

Majoritatea  dintre noi încercăm să ne reluăm curgerea firească a vieții impunând râului o putere și o viteză mai mare ca să spulbere blocajul: încercăm din greu, ne plângem nefericirea pe umerii altora, ne focusăm pe ce nu ne dorim, pe ceea ce nu merge, ne chinuim cu întrebări, ne înfuriem pe soartă și pe ceilalți, ne apucăm înverșunați de treabă pentru că ni s-a spus că acțiunea e tot ce ne trebuie ca să ieșim din impas…. fără să realizăm că acestă “împingere” a apei nu face decât să “îngroașe” stăvilarul.

Dacă în loc de atâta efort am aplica principiul non-efortului, dacă în loc să ne tot gândim la nefericita situație în care ne aflăm, ne-am da voie să ne gândim la lucrurile frumoase din viața noastră și din jur, dacă în loc de înverșunare am alege iertarea ( noastră în primul rând), dacă am alege să eliberăm prejudecățile și credințele limitative, am slăbi rezistența stăvilarului, am permite apei să se infiltreze prin el și să relaxeze din ce în ce mai mult închistarea și blocajul.

Trecerea de la a ne chinui să ne dăm seama ce ar trebui SĂ FACEM, la a ne permite pur și simplu SĂ FIM,  este cheia ieșirii din orice blocaj. Iar acest lucru implică încredere, credință.

Încrederea se referă la a fi aliniați cu Sinele nostru și a înțelege cine suntem noi cu adevărat:  creatori ai realității pe care o experimentăm dar și creatori ai propriului nostru aspect unic al Creației,  experimentându-ne pe noi înșine prin toate scenariile pe care le creăm.

 

Cum facem să ieșim din blocaj ?

 

1. Recunoaște și acceptă

În primul rând e nevoie să recunoaștem față de noi înșine, că suntem într-un blocaj, să admitem că ne simţim frustraţi , deprimaţi, furioşi să nu încercăm să ascundem adevăratele noastre trăiri. Exteriorizați-vă furia, bateţi o pernă, loviţi un sac de box, ţipaţi, plângeţi, răcoriți-vă.

2. Înţelege că toată lumea a trecut măcar o data prin aşa ceva

Nu sunteţi năpăstuiţi de soartă sau blestemaţi. Sunteţi doar « încercuiţi », « puşi la zid » de către Sinele vostru Inalt care consideră că evitarea voastră de a trece la o treaptă superioară de evoluţie a durat destul şi e timpul să se sfârşească. Cu cât înţelegeţi mai repede că e înspre binele vostru, cu atât criza durează mai puţin.

3. Alege conştient 

Vreţi să mergeţi mai departe sau preferaţi să staţi în genunchi şi să vă plângeţi de milă ? Nu aveţi decât aceste doua variante. Dacă aşteptaţi să vă salveze cineva de …voi înşivă… n-o să se întâmple. Orice ajutor dinafară (mentor, coach, psiholog, etc) nu vă poate decât ghida, munca o faceţi voi, după ce aţi luat hotărârea să vă continuaţi viaţa !

4. Pune-ţi câteva întrebări la care să răspunzi sincer :

-Ce îmi doresc să fac ? In ce direcţie aş vrea să pornesc?

-Ce mi-ar plăcea să fac? Ce mă face fericit ? Incearcă să îţi descoperi misiunea în viaţă, drumul tău unic

– Ce se întâmplă dacă nu reuşesc ? Care ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla? Frica de eşec e cea care ne ţine blocaţi şi departe de visele noastre.(mai multe detalii in: Cum să ne eliberăm de frică)

-Merit să primesc ceea ce îmi doresc pentru mine şi familia mea ? Dacă tu crezi că nu meriţi, Universul nu te va contrazice !! Daca nu simţi că meriţi, nu vei găsi motivaţia necesară pentru a face schimbări. Cea mai mare rezistenţă la schimbare este dată de acestă credinţă limitativă, că nu merităm. (Citeste si  3 motive pentru a începe să simţi că meriți)

-Care este scuza care stă în calea transformării mele ? Dacă vrei să faci o schimbare, găseşti tu o cale. Dacă nu vrei, găseşi o scuză. Dacă tot îţi repeţi : sunt blocat, nu stiu ce să fac, nu văd nicio ieşire şi blamezi tot ce e în jur, atunci ar fi cazul să te întrebi ce eviţi , de fapt? Ce nu vrei să recunoşti? Ai fost slab? Nu ai avut perseverenţă, răbdare, inteligenţă, voinţă? Pentru ce te învinovăţeşti, pentru ce ţi-e ruşine ?

-Am curajul necesar să fac o schimbare? Dacă întrebi de ceva vreme Universul ce se întâmplă cu tine, de ce eşti în situaţia asta, e posibil să fi primit deja răspunsul la întrebarea ta dar nu îţi place, pentru că nu eşti pregătit pentru responsabilitatea pe care ar trebui să ţi-o asumi atunci când faci schimbarea. Orice schimbare şi orice creştere implică nişte aspecte mai dureroase, implică un efort asumat … dar nimic nu e mai dureros decât să rămâi blocat acolo unde nu îţi face plăcere să fii.

-Sunt oare în stare să ies din această situaţie ? Frica noastră că nu suntem în stare să ne schimbăm viaţa vine din ani întregi de condiţionare pe care fiecare îi cărăm în spate, ca pe o povară. Când vine vorba despre propria noastră viaţă, nu există pe lume un expert mai bun decât noi înşine ! Dacă accepţi ideea că Sinele tău a orchestrat acest blocaj, atunci fii sigur că ai toate resursele necesare să ieşi din el. Noi avem o vorbă  veche, o cunoaşteţi sigur : « Dumnezeu nu-ţi dă niciodată mai mult decât poţi duce » . Eşti mult mai puternic decât ai crezut vreodată iar blocajul tău e mai mic decât ţi-ai închipuit tu.

 

5. E nevoie să ne pregătim vibraţional întâi pentru o schimbare, abia apoi să acţionăm.

Stiu că majoritatea trainerilor si a coach-ilor recomandă trecerea imediată la acţiune, întocmirea unui plan care să « scuture » energia stătută, să vă mobilizeze şi mute focusul.  Eu recomand întâi pregătirea interioară, căci orice schimbare, în viziunea mea, se întâmplă din înăuntru către în afară.

Din punctul de vedere al Legii Atracţiei, senzaţia de blocaj presupune ca ati adunat mult momentum , multă inerţie , multă energie de vibraţie joasă. Imaginaţi-vă că aţi dori să întoarceţi în direcţie opusă un autoturism care merge în mare viteză…. Nu e prea indicat să o faceţi brusc dacă vă doriţi o viaţă lungă şi liniştită :-) Intâi e necesar să încetiniţi, din ce în ce mai mult, abia apoi să faceţi întoarcerea.

Aşa e şi aici : dacă luni (sau ani) de zile v-ati tot aflat în blocaj, aţi gândit negativ, v-aţi afundat din ce în ce mai mult în sentimente negative, nu vă aşteptaţi să puteţi brusc schimba direcţia ! E nevoie să încetiniţi întâi ! In newsletter-ul  de săptămâna viitoare ( înscrierea la newletter e gratuită şi se face de aici ) am să vă dau un exemplu concret prin care să puteţi schimba o vibraţie joasă, cu  puternică încărcătură  negativă, într-o vibraţie total opusă.

6.  Aminteşte-ţi mereu : Viaţa este o călătorie, nu o destinaţie !

Viaţa nu este despre a ajunge la o destinaţie finală, în care totul este pozitiv, rezolvat, stabilit, perfect. Nu e nimic “obligatoriu” de atins, nimic nu “trebuie”, nimic nu se face doar într-un anume fel… Si când totul e o curgere firească şi plină de bucurie, atunci nu poţi fi “blocat”. Viaţa este o călătorie pe parcursul căreia învăţăm să ne transformăm pe noi înşine, înainte de toate.

 

“Cea mai importantă călătorie pe care o vei faceîn viaţă este accea a

transformării  de sine.

Adesea, ea este şi cea mai înspăimântătoare  pentru că ne

solicită cele mai mari schimbări”   Shannon L Alder

 

Ca de obicei , te invit să-mi spui părearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a plăcut?

Cum te-as mai putea ajuta in călatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

 

© Copyright Cristina Tomescu 2015

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro/cand-te-simti-blocat

13 Comments

  1. Imi place foarte mult articolul de astazi! Ma regasesc in el si ma bucur ca oferi exercitii care sa ma ajute sa dizolv blocajele in care ma aflu. Asa cum ai spus in articol, nu este usor sa iti schimbi viata peste noapte, pare descurajant la inceput sa lucrezi cu tine insati si sa descoperi ce blocaje ti-ai format de-a lungul experientei, dar calatoria pe drumul schimbarii este foarte frumoasa! Reusind sa privesc in interiorul meu, sa descopar ceea ce imi place sa fac, ceea ce ma face fericita, scoate la iveala, la exterior starii, situatii placute la care nu m-am asteptat niciodata!

    Reply
    • Multumesc tare mult, Maria!

      Reply
  2. Îți multumesc din suflet pentru toate articolele ,sânt minunate şi de un real ajutor…sânt şi eu în blocaj şi deşi îmi dau seama care ar fi ieşirea nu sânt capabilă să ies din cauza fricii…din cauza ruşinii din cauză că alții ar fi răniți …..dar ştiu că chiar şi această incapacitate a mea de a ieşi este ceva ce aşa trebuie să fie :) .Îți multumesc încă o dată :) ,aştept cu nerăbdare următoarele articole şi îți doresc o zi minunată :* ♡

    Reply
    • Multumesc si eu tare mult, Sorina!
      “asa trebuie sa fie”…hmmm…e de discutat :-) Nu e ceva implacabil, ce nu putem schimba, e ceva ce ne atrage atentia ca sa putem intelege lectia

      Reply
  3. Articolele tale Cristina sunt o curgere continua. Ma bucura sa le citesc si in unele privinte ma regasesc si eu. Le urmaresc periodic si astept cu interes cele urmatoare. Eu cred ca sunt si blocaje(situatii in viata, persoane, etc) pe care nu le putem depasi si pe care ar fi bine sa le integram cu iubire in viata noastra. Mi-ar place sa ne spui si CUM sa facem asta…Iti multumesc.

    Reply
    • Multumesc mult, Dorel
      prin iubire, acceptare si intelegerea motivului pentru care se afla acel blocaj in viata noastra, il “topim”. Daca o persoana sau un eveniment apare in viata noastra, cu siguranta are sa ne invete ceva despre noi. Daca e vorba de o persoana care credem ca ne blocheaza evolutia ( un parinte tiran, un sot gelos, o sotie intepata…), atunci, poate ar fi de ajutor sa stim ca, de obicei, acestia sunt cei mai buni prieteni ai sufletului nostru :-) Te invit sa citesti parabola asta :

      https://www.quantumcoaching.ro/micul-suflet

      Reply
  4. Ma intrebam ,Cristina ,oare noi singuri putem depasi blocajele astea? De fapt convingerea mea ferma este ca fara ajutor ,,de dincolo,,nu le-asi fi depasit niciodata.De fiecare data cand am ajuns la limita ,a intervenit ceva sau cineva.O persoana din lumea asta fizica ,un vis , un gand fugitiv sau obsesiv sau chiar o situatie mai neplacuta care ma obligat sa fac ceva pana la urma.Acum am ajuns intr-o si tuatie fara blocaje.Si financiar si sufleteste.Dar sunt convinsa ca eu singura ,doar eu singura fara ajutorul parintelui nostru al tuturor-Dumnezeu ,nu a-si fi reusit nimic.Acum cand nu stiu ce sa fac intr-o anumita situatie imi urmez intuitia ,primul impuls ,gandul care imi trece prin cap si sa sti ca nu gresesc nicodata.Pentru ca situatia chiar se rezolva.Si imi spun mereu ca gandurile astea nu sunt ale mele.Uneori cand ma blochez ,ma opresc si astept si stiu ca gandul care imi va veni va fi cel corect.Si stiu ca sunt protejata .Dar ma intreb -eu am primit ajutor ,si primesc in continuare.Dar vad in jurul meu multa lume blocata.Si ma intreb ,oare nu sunt ei receptivi la ajutorul spiritual pe care il primesc sau pur si simplu nu il primesc.Ma uit la ei ,am incercat sa discut cu altfel de oameni ,sa ii fac sa constintizeze unde si cum gresesc si totusi nu prea schimba nmic in viata lor.De ce?

    Reply
    • Manuela, ai spus foarte frumos: “ma opresc si astept si stiu ca gandul care imi va veni va fi cel corect.Si stiu ca sunt protejata” Asta este raspunsul :-) Exact cum spuneam la punctul 5, trebuie sa incetinesti, sa te opresti si sa permiti gandului, inspiratiei, ghidarii, sa ajunga la tine! Si e drept ca nu sunt ale tale , sunt ale Sinelui tau Inalt :-) pe care il lasi sa te ajute. Un igredient de baza este increderea, cum spui tu: “si stiu ca sunt protejata”. Fiindca atunci si ghizii tai si ingerii tai pot sa ajunga la tine, sa iti trimita idei,sugestii, inspiratii.. Asa cum ai sesizat,unii nu sunt inca pregatiti sa slabeasca controlul, sa accepte ca sunt mai mult decat acest trup fizic si continua sa se lupte, sa se zbata, sa sufere iar acest nivel energetic scazut nu permite alinierea si reconectarea cu Sinele lor si cu Sursa.Asta este blocajul. Dar fiecare are timpul sau!!

      Reply
  5. Draga Cristina,
    Desi puteam sa iti scriu pe e-mail aceste randuri ,am ales sa le scriu aici ,de fapt asa am simtit ,pentru ca vreau sa impartasesc cu voi toti bucuria mea.Dar in primul rand vreau sa iti spun tie ,draga Cristina un multumesc din suflet.Discutia cu tine si articolele tale m-au ajutat sa imi limpezesc multe lucruri in minte.Intr-un e-mail mi-ai spus ,,slabeste controlul in legatura cu familia ta si va fi bine,, Desi stiam si eu ca asta trebuie sa fac pentru ca asta imi spune si mie sufletul ,ratiunea imi spunea cu totul altceva.Imi spuneam ca am trecut prin viata ,ca am invatat din experienta ,ca ceea ce gandesc eu e corect.Mi-am dorit din ratiune sa imi feresc copilul de greutatii,de experiente neplacute mai ales ca situatia se repeta parca la indigo.In acelasi timp sufletul imi spunea ,e viata lui ,sunt experientele lui ,e tanar ,e la inceput de drum ,lasa-l sa invete.Iar tu mi-ai spus ,,e primul mesager care iti spune direct ca nu poti controla nimic,,Si sa sti ca chiar mi-a spus direct asa -e viata mea ,conteaza ce vreau eu nu ce vrei tu-sunt exact cuvintele fiului meu.In urma cu ceva timp ,am primit alocatia europeana pentru fiul meu ,o suma destul de consistenta avand in vedere ca fiul meu e student si in UE alocatia pentru studenti se plateste pana la 25 de ani.Si m-am tot framantat ,daca sa ii spun de ea sau nu.Intentionam sa o pun intr-un cont si pe viitor sa ii platesc ani de facultate deoarece vrea sa se mute intr-un alt oras unde totul e mai scump si costa mai mult.Si probabil asa ar fi facut orice parinte responsabil.Pe de alta parte nu puteam sa il privesc in ochi si sa il mint ca nu am primit-o mai ales ca o astepta si isi dorea sa isi dschida o firma de constructii.Isi facea zece mi de planuri in asteptarea banilor.Si apoi mi-am spus ,,eu nu pot lua o decizie ,nu stiu ce e mai bine sa hotarasca Dumnezeu ce trebuie sa fac.Si am simtit din tot sufletul meu ,ca nu trebuie sa il mint,ca nu puteam sa il mint ,ca nu imi doream sa il mint.Asa ca i-am spus de bani si i-am mai spus ca in momentul in care voi ajunge in tara ii voi transfera in contul lui suma care i se cuvine din alocatie.I-am mai spus ca am incredere ca o sa ii folosesca cu intelepciune si chiar daca ii va pierde ,e viata lui ,sunt alegerile lui.Si astazi m-am trezit cu inima usoara ,cu sufletul impacat.Am simtit ca am facut cu adevarat ceea ce trebuia ,am inteles si de ce dar asta e o alta discutie.Am plans astazi.Pentru ca m-am simtit fericita si pentru ca stiu ca familia mea de acolo de sus nu ma lasat niciodata sa cad.E ca si cum ai sari cu parasuta impreuna cu un antrenor.E imensitatea cerului ,infinitul de dedesubt ,dar sti ca esti agatat de un profesionanist si ca nu ai de ce sa iti faci griji.Cred ca asa se intampla cu noi toti ,cand venim in lumea asta.Cei care raman dincolo au grija de noi ,ne tin foarte bine chiar daca suntem deasupra prapastiei.Trebuie sa avem doar incredere in iubirea lor.Astazi am contientizat multe ,multe lucruri.Tu vorbesti de ghizi spirituali.Eu sunt un om mult mai simplu ,pentru mine exista Dumnezeu pe care eu il simt efectiv ca pe tatal meu si ingeri pazitori .Pur si simplu ii simt ca pe familia mea.Aceea familie care a tinut strans sforile si cand ma aflam deasupra prapastiei si care nu ma lasat sa pic niciodata.Astazi am privit in jur si am realizat cat de frumoasa e lumea in care traim.Si le-am spus un multumesc din suflet celor care mi-au permis prin grija si suportul lor sa traiesc aici.Familiei mele de dincolo de trup.Iti multumesc si tie Cristina.Putini sunt cei care simt cu adevarat aceste lucruri si cu care poti vorbi fara se zica ca ai luat-o razna.Multumesc !

    Reply
    • Cat ma bucur ca ai avut curajul si puterea sa impartasesti cu noi toti acesta experienta!! Ma bucur mult pentru tine si iti multumesc ca mi-ai dat ocazia sa fiu martorul transformarii tale! E o mare onoare pentru mine. Cred ca simti ca alinierea ta cu Sinele mai Inalt este din ce in ce mai curata si mai “de finete” :-)

      Reply
  6. Draga Cristina,
    Mi-a placut foarte mult lectia de viata pe care ne-ai impartasit-o.
    Ma aflu intr-un moment foarte delicat al vietii mele, intr-o etapa in care nu am mai fost pana acum. Am ramas fara serviciu, pentru ca organizatia din care faceam parte a fuzionat cu alta. Aveam o functie foarte buna, pentru care am muncit mult si cu tot dragul. Sunt pasionata si dependenta de munca.
    Problema mea este ca nu pot sa admit ideea ca s-a intamplat asa ceva , si mai ales faptul ca inca nu gasesc un job bun. Asteptarea asta ma termina.
    Sunt foarte credincioasa si intotdeauna am simtit ca Dumnezeu nu ma lasa.
    Ce se intampla cu mine , acum?
    Te rog sa ma ajuti cu un sfat.
    Iti multumesc mult!

    Reply
  7. Buna ziua,am citit acest articol si mi s-a părut extrem de interesant!De ceva timp ma simt fără scop,fără viitor si nu mai realizez cine am fost sau cine sunt si de ce mai trebuie trăită viața.Ma simt inutila si sunt conștientă de o schimbare,insa mi-e teama ca o sa ajung iar in acest punct.Părinții si unii oameni nu ma incurajeaza in planurile de viitor,fapt pentru care ma simt singura si incapabila de o schimbare.Inainte aveam acea sete de cunoaștere,eram curioasa si eram energica,insa acum pur si simplu M-AM BLOCAT.Ma gândesc numai la trecutul meu,nu prea plin de satisfacții…Va rog sa ma ajutați cu un sfat!

    Reply

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *