Autosabotarea sau cum să nu ne mai dăm cu stângu’n dreptu’

Autosabotarea sau cum să nu ne mai dăm cu stângu’n dreptu’

De ce ne autosabotăm??? Doar ne dorim cu toţii o viaţă mai bună, mai uşoară, mai frumoasă, cu succese şi împliniri. Si totuşi, de multe ori, suntem proprii noştri inamici, blocându-ne dezvoltarea, expandarea, succesul.

Fie că ne-am propus  să ţinem o dietă dar ne trezim că trişăm şi ne desfătăm cu prăituri şi pizza, fie că vrem  să ne pregătim pentru următoare treaptă de evoluţie în carieră dar în loc să studiem, să ne pregătim, ne surprindem că stăm doar la TV, cu prietenii, sau citim romane de aventuri până târziu în noapte, procesul este acelasi. Cumva nu reuşim să fim consecvenţi  în ceea ce ne propunem, ne lăsăm cu mare uşurinţă deturnaţi de la scopul nostru final. De ce?

 

Să incepem prin a analiza ce înseamnă de fapt autosabotarea.

 

In DEX găsim următoarea definiţie: SABOTÁ, sabotez, vb. I. Tranz. A împiedica (prin uneltiri) bunul mers al unei acțiuni; spec. a frâna intenționat desfășurarea normală a unui proces de producție. – Din fr. saboter.

De ce ne-am face singuri, nouă înşine, aşa ceva, cu bună ştiinţă?

Ei bine, întrebarea acesta ne duce la un răspuns evident: pentru că nu avem “bună ştiinţă”, nu suntem conştienţi de acest fapt. Autosabotarea are de-a face cu mecanismele noastre subconştiente de manifestare a realităţii. Astfel, prin anumite gânduri, emoţii sau acţiuni ajungem ca inconştient să stăm în calea propriilor vise, dorinţe, obiective

In articolul Toate mi se întâmplă numai mie – UMBRA, vă spuneam că în fiecare dintre noi există şi un aspect nerecunoscut, reprimat, şi care, deşi este ţinut ascuns, ca o minge sub apă, reuşeşte mereu să ţâşnească la suprafaţă când ne este lumea mai dragă. Asta pentru că este imposibil să avem mereu atâta atenţie, forţă şi voinţă cât să menţinem acestă parte din noi ascunsă.

Orice act de autosabotaj ar trebui să ne ducă imediat cu gândul că avem ceva nerezolvat în noi care ne împiedică să ne îndeplinim dorinţele.

Personal sunt de părere că  voinţa NU este factorul răspunzător pentru auto-sabotare, deşi de obicei aceasta este abordarea generală: “nu ai destulă voinţă”, “ este slab/ă”, “ nu ai tăria să îţi supraveghezi comportamentul”, “eşti delăsător/ toare”, etc.

Pentru mine, voinţa înseamnă să impui ceva subconştientului. Să foloseşti logica, analiza, explicaţiile când e vorba de a convinge subconştientul să facă ceva …. e o mare pierdere de timp şi energie.  Si nu funcţionează pentru că voinţa e o facultate care ţine de mintea noastră conştientă.

Până când nu aliniem mintea conştientă cu mintea subconştientă, nu vom avea o coerenţă , o curgere uşoară şi fără hopuri uriaşe  în orice domeniu al vieţii în care ne dorim să experimentăm o îmbunătăţire, o trecere la o etapă superioară sau o dezvoltare/ expandare.

 

De ce ne auto-sabotam?

 

Gândiţi-vă aşa: creierul nostru are nevoie de peste 25% din energia întregului corp pentru a putea funcţiona la parametri optimi. E un consum enorm de energie! Aşadar pentru fiecare modificare de comportament sau schimbarea de gânduri, emoţii, reacţii , etc, creierul are de distrus trasee neuronale vechi şi “bătucite” de atâta practică şi de făcut alte trasee neuronale noi, pe care să se bazeze noul comportament. Ei, asta consumă o grămadă de energie!

Tendinţa naturală este să conservăm energia, să nu o risipim pe lucruri care sunt foarte diferite de ceea ce cunoaştem şi practicăm deja, şi astfel subconştientul începe să aducă tot felul de motive pentru care schimbarea nu ar fi o idee prea bună, de exemplu:

 

  • Nu ai mai făcut aşa ceva, de unde ştii că o să funcţioneze?
  • Cum rămâne cu familia, vechii prieteni, colegii dacă tu te schimbi?
  • Iti aminteşti când ai vrut să… şi nu a mers? Cum te-ai simţit atunci?
  • Mama ta ţi-a spus de atâtea ori că nu eşti în stare de aşa ceva, chiar nu te convingi si tu odată?
  • Cine te crezi tu să primeşti asta de la viaţă? Chiar crezi că meriţi?
  • Îţi dai seama că pierzi confortul, siguranţa, liniştea cu care eşti obişnuit, ca să alergi după himere?
  • Va fi un efort grozav, va dura mult şi va fi dificil ca să te schimbi, poţi tu face asta?
  • Dacă nu iese cum vrei tu? Nu ai să intri in pământ de ruşine? Ce ai să crezi despre tine atunci?

 

Partea subconştientă a minţii noastre nu ne este duşman. Vrea doar să ne protejeze de sentimente negative faţă de noi înşine şi să ne menţină în siguranţă. Si atunci realizăm că autosabotarea poate reprezenta :

 

  • Un mecanism de protectie faţă de dezamăgiri, nereuşite,  suferinţă, autojudecată, dezamăgire.
  • O lipsă de stimă de sine, de auto- valorizare sau de încredere In propria persoană
  • Inabilitatea de a ne gestiona corect emoţiile sau reacţiile faţă de evenimente, circumstanţe sau persoane

 

Frica , obiceiurile de comportament şi credinţele limitative sunt aşadar principalii “vinovaţi” când vine vorba de autosabotare.

 

FRICA-  Ne este frică să nu greşim, să nu facem alegeri în detrimentul nostru, sau ne este frică să ne asumăm nişte riscuri de teamă să nu eşuăm lamentabil sau să ne facem de ruşine.

Teama de succes este şi ea un factor important. Fiecare avem un anumit “plafon” al succesului cu care suntem obişnuiţi şi care ne este confortabil. Dacă afacerea noastră ( de exemplu) explodează brusc şi suntem pe val, e posibil ca exact în acea perioadă  să ne îmbolnăvim ( fără cauze medicale clare) sau să ne simţim datori să ne ocupăm de altceva/ altcineva, astfel incât să nu fie necesar să ne confruntăm cu deciziile de luat de la un alt nivel al afacerii, care ne este nefamiliar.

 

OBICEIURILE – cel mai adesea ne sabotează: amânarea continuă, perfecţionismul, acceptarea sfaturilor celor din jur fără să le chestionăm sau să le raportăm corect la propria persoană, incapacitatea de a spune smplu “nu” atunci cand este nevoie, lamentarea şi aruncarea vinei asupra factorilor externi sau asupra altor persoane

Avem multe obiceiuri legate de modul în care gândim în permanenţă. De pilda, îngrijorarea pentru ce ar putea să se întâmple rău ne proiectează în viitor şi ne dezrădăcinează din prezent.

Comparaţiile între noi şi ceilalţi, judecarea, criticarea  aspră a noastră şi a celorlaţi, sau aşteptările nerealiste, toate sunt în realitate forme de frică inconştientă, aspecte ale propriei umbre  reflectate asupra celor din jur.

Apoi, focusarea  doar pe ceea ce nu functionează, visatul cu ochii deschişi fără niciun fundament  sau intenţie direcţionată conştient sunt tot nişte obişnuinţe devenite atât de familiare încât cu greu realizăm că ne sunt potrivnice în încercarea noastră de a schimba ceva în viaţa noastră.

La toate acestea se adaugă şi inabilitatea de asculta cu adevărat, de a face un plan, o strategie de abordare a schimbării sau de a prevedea consecinţele acţiunilor noastre. Dacă nu gândim bine înainte, dacă nu avem tăria de a lua în primul rând o decizie fermă de schimbare, atunci ne-am asigurat eşecul înca dinainte de a începe transformarea. E nevoie de hotărâre, flexibilitate, simţ practic şi mult discernământ când pornim pe o cale nouă.

Cu cât devenim mai conştienţi de aceste obiceiuri ale noastre, cu atât putem să ne eliberăm de ele mai rapid pentru că sunt bolovani mari pe calea către împinirea obiectivelor noastre.

 

CREDINŢELE LIMITATIVE – Acestea s-au format în timp, bazate pe experienţa noastră de viaţă sau le-am preluat gata ambalate, de la persoanele cu autoritate din viaţa noastra de copii sau adolescenţi : părinţi, profesori, preoţi, îndrumători…. Atât fricile cât şi obiceiurile nesănătoase sunt bazate tot pe anumite credinţe limitative pe care le-am adoptat încă de mici.

De obicei sunt sub forma de scuze pe care le inventăm ca să nu fim dezamăgiţi de noi înşine sau să nu dezamăgim pe alţii: “ Sunt prea ocupat”, “ nu sunt pregătit încă”, “ nu am resursele necesare / bani”, “nu e de nasul meu”, “ n-o să meargă”, “nu ştiu cum să fac asta”, “nu cred că merit ..” etc

 

Cum încetăm să ne mai auto-sabotăm?

 

Procesul e simplu si are, în principiu, şase pasi. La fiecare dintre ei avem însă de muncit câte puţin (sau mai mult) cu noi înşine :-) Poti lua o foaie si un creion si trece prin etapele descrise mai jos avand in minte un exemplu personal concret.

 

  1. Identificam întai situaţiile de auto-sabotare

 

Punem întrebări de genul : “ Ce obiective am de mult timp şi încă nu am  reuşit să le împlinesc?

“Sunt anumite domenii de viaţă sau activitate în care am tendinţa de a amâna, de a ma descuraja, de a nu fi consecvent cu acţiunile mele? “

“La ce anume eşuez mereu, fără a avea motive clare?”

“Ce mă frământă sau nu-mi dă pace, creându-mi o stare de nemulţumire faţă de mine, faţă de alţii sau faţă de viaţă în general?

 

  1. Identificăm comportamentul principal prin care ne autosabotăm

 

Cum ajungem să nu ne îndeplinim obiectivele?

  • Ne descurajăm repede?
  • Incepem să auzim vocea din cap cum ne spune că nu suntem în stare/ nu merităm/ nu suntem sufficient de…?
  • Ne pierdem interesul/ concentrarea/ răbdarea? Ne relaxăm?
  • Amânăm?
  • Ni se face frică de ce am putea pierde dacă schimbăm ceva în viaţa noastră?

 

  1. Ne monitorizăm gândurile negative

 

Ce îţi spui ţie însuţi atunci când ai comportamente ca cele menţionate mai sus? Bine ar fi să scrii  pe o foaie de hârtie toate gândurile negative care îţi trec prin minte, ca să poţi să le observi la final, în ansamblul lor.

Gândirea negativă este un fel de automatism, ne este mai la îndemână pentru că în principiu aşa ne-am învăţat să gândim, aşa am văzut că procedează marea majoritate.

Răspunde la întrebări de genul : “ ce cred eu în acestă situaţie?”

“Ce cred eu despre mine însumi/ însămi şi despre  abilităţile mele?”

“Cum am ajuns la aceste concluzii? Aşa mi s-a spus sau sunt concluziile mele rezultate din experientele trăite?”

 

  1. Conştientizăm deciziile pe care le luăm zilnic vizavi de scopul propus/ schimbarea dorită/ obiectivul urmărit.

 

“ Cum am ajuns să hotărăsc că/ să ….?” De ce am decis asta? La ce m-am gândit?”

“A fost o decizie luată din frică sau din bucurie şi dorinţă de expandare?”

“Ce m-a determinat să iau acele decizii? Cum m-am manifestat / comportat/ acţionat ?”

“Ce credinţe am eu care să imi determine un astfel de comportament/ răspuns/ reacţie?”

 

  1. Cu ce am putea înlocui comportamentul nedorit?

 

“Cum aş putea răspunde mai bine data viitoare, într-o situaţie asemănătoare?”

“Ce motive aş avea ca să îmi schimb comportamentul/ reacţia?”

“Care ar fi beneficiile pe termen lung/ scurt  ale acestei noi abordări?”

 

  1. Practicăm acest comportament în toate situaţiile de viaţă, astfel:

 

Atenţie la … atenţie! Unde iti indrepti focusul/atenţia ?  Doar asupra atenţiei noastre avem control. Unde se duce atenţia noastră, acolo ne este şi energia şi puterea!

 

Trăieşte în prezent şi nu da prea mult credit ideii că nu eşti suficient de bun, că nu meriţi, etc. De obicei aceste idei apar în capul nostru atunci când nu suntem focusaţi pe a realiza ce ne dorim, nu avem concentrare,  nu suntem prezenţi total în ceea ce facem, şi atunci automat mintea ne fuge în vechile tipare, o scăpăm de sub control iar ea începe să colinde aiurea. O minte care hoinăreşte este o minte nefericită! – te invit să revezi acest articol.

 

Care este marele tău “DE CE”? Dacă nu ai cu adevărat o motivaţie puternică să faci un anumit lucru sau nu eşti cu adevărat inspirat să îl faci , îţi va fi greu să îţi atingi obiectivul. DE CE vrei acel lucru? Este el cu adevărat important pentru evoluţia ta? Cănd răspunsul este un DA hotărât, nu mai ai cum să te auto-sabotezi.

 

Inlătură rezistenţa, plângerile, lamentările  – asumă-ţi decizia pe care ai luat-o! Ai grijă să o fundamentezi pe dorinţele sufletului tău , nu pe ceea ce vrea familia, societatea, etc de la tine. Când nu e motivaţia ta, e greu să te menţii pe cursul fluxului vieţii. Dar dacă e decizia ta fermă, atunci stai drept, priveste doar inainte si fa tot ce poti sa ajungi unde iti doresti!

 

Ai încredere în Univers!  Totul porneşte de aici. Controlul circumstanţelor si perfecţionismul  – reprezintă  de fapt rezistenţă opusă curgerii naturale a vieţii. De obicei ascund nesiguranţă sau teama de eşec.

 

Amintiţi-vă cum spunea Einstein : “Prima decizie importantă pe care o avem de luat este dacă Universul ne este prieten sau duşman”

 

Menţine o minte calmă , senină, liniştită – doar aşa poţi să te deschizi sincronicităţilor din viaţa ta, doar aşa vezi oportunităţile, doar în acestă stare auzi ghidajul interior şi intuiţia

 

Totul vine la timpul potrivitGândim prea mult, vrem să ne fie totul clar de la început ( vezi şi articolul de săptămâna trecută) –  şi niciodată nu suntem destul de pregătiţi ca să ne apucăm de treabă. Dar tot ce avem nevoie sa stim va veni la momentul potrivit, in timp ce noi acţionăm, nu cand doar “rumegăm” idei despre cum am vrea să fie . Orice afacere se dezvoltă pe parcurs, nu ştii totul de la început.

 

Martin Luther King spunea că “nu trebuie să vezi toată scara! E de ajuns să urci prima treaptă cu încredere!”

 

Ca de obicei , te invit să-mi spui părearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a plăcut?

Cum te-as mai putea ajuta in călatoria ta?

Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.

 

Imagine titlu – desen de Frits Ahlefeldt

 

Despre autor : Cristina Tomescu este Life Coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență,  asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.

 

© Copyright Cristina Tomescu 2016

Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro/autosabotarea

 

 

6 Comments

  1. Un articol foarte interesant. Recunosc cu părere de rău că și eu am ajuns sa mă autosabotez și ca de aproximativ 4 luni am 0 motivație…efectiv nu mă pot mobiliza în na face ce gândesc ca e bine pt mine….chiar nu știu cum as putea sa găsesc din nou aceasta motivație ; energia de a merge mai departe. ..

    Reply
    • Cu credință în Dumnezeu și în tine

      Reply
  2. Foarte util , concis si atat de adevarat articolul. Multumim si felicitari !

    Reply
  3. Foarte frumos articol, plin de sfaturi intelepte pe care desigur le-am stiut si noi, doar ca ne-au fost, oarecum, “ingropate” undeva in adancurile fiintei noastre, Acum cu acest articol s-a aprins o mica flacara si depinde de noi sa o transformam intr-un foc viu! Multumesc!

    Reply
  4. Mi-a placut articolul!

    Reply
    • multumesc <3

      Reply

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ce poţi realiza prin Quantum Coaching ?
  • înveti să foloseşti Conştiinta pentru a schimba legile fizicii si ale biologiei,
  • devii un creator deliberat al vieţii tale,
  • te eliberezi din inchisoarea propriei minti
  • preiei controlul asupra lumii tale interioare
  • iţi aminteşti cine eşti TU cu adevărat şi care ţi-e menirea.
Începe cu primul pas: introdu numele tău si adresa de mail şi iţi voi trimite imediat, gratuit, cartea « True North » pentru a te ajuta să-ţi descoperi misiunea in viaţă.