Mă întâlnesc adesea cu acestă situaţie în sesiunile de coaching şi consiliere: fiecare celulă din corpul tău ştie că ai nevoie de altceva, de o schimbare, dar eşti paralizat, pentru că nu ştii încotro să o iei , şi asta pentru că nu reuşeşti să îţi dai seama ce vrei de fapt.
Fie că ceea ce faci acum a devenit monoton şi te-ai plictisit, fie că simţi că nu avansezi deloc, că nu te expandezi ca fiinţă umană, fie că auzi în tine o voce care îţi tot repetă că eşti departe de a-ţi fi atins potenţialul maxim, cumva ai aşa o senzaţie de neîmplinire şi o nelinişte care nu îţi dă pace, dar nu poţi încă pune punctul pe i.
De obicei situaţia este legată de ocupaţie, de carieră, dar poate să se întindă asupra aspectelor de viaţă de zi cu zi, asupra relaţiilor sau asupra dezvoltării personale şi evoluţiei spirituale.
Aplicând tehnici de genul “brainstorming”, în care îţi laşi imaginaţia liberă şi aduni idei despre ce ar fi posibil pentru tine, sau faci liste întregi cu posibile răspunsuri la căutarea ta… poate aduce un pic de claritate, dar, din experienţă vă spun, nu prea ajută.
La fel, am văzut că nu funcţionează nici acel motto: “Just do it” – adică doar alege ceva, ca să nu stai prea mult în nehotărâre, ştiind că, într-adevăr, pierzi mult mai multă energie aşa decât dacă ai alege ceva, orice. Riscul aici este să alegi la repezeală, să îţi pară rău, să regreţi imediat de a doua zi alegerea făcută, sau să intri şi mai mult în rezistenţă şi negativitate judecându-te pentru acea alegere şi autoflagelându-te că nu eşti în stare să faci nimic bine…
Dacă însă este vorba de subiecte mai puţin “fierbinţi” pentru tine, de exemplu nu ştii ce vrei în materie de hobby-uri sau de modalităţi de a-ţi îmbunătăţi viaţa socială, cercurile de prieteni, de a întâlni oameni interesanţi, de a servi comunitatea în care trăieşti, etc , da, atunci metoda “încercare şi eroare” este acceptabilă şi poţi testa diferite lucruri pentru a vedea ce îţi place, ce ţi se pare că te inspiră, te hrăneşte, sau te motivează să continui.
În ceea ce priveşte lucrurile mai importante sau stringente din viaţa ta, îţi propun o altă abordare, spirituală, desigur 🙂 . Ce ar fi de făcut?
1. Începe prin a-ţi stabili o intenţie puternică
Dacă stai prea mult în acest spaţiu frustrant de “nu ştiu ce vreau”, consolidezi în tine o vibraţie pe măsură, şi atunci vei experimenta din ce în ce mai acut această debusolare, acestă ceaţă mentală şi dezorientare, până va deveni obsesie. În astfel de momente nu eşti în controlul vieţii tale. Mai mult decât atât, nimeni nu te poate ajuta, nici măcar ghizii tăi. Ei nu îţi pot indica “alege asta sau cealaltă” pentru că nu au voie să interfereze cu liberul tău arbitru. Tu eşti creatorul, ei- ajutoarele, suportul, micro-managementul.
Ca să porneşti procesul ai nevoie să îţi stabileşti întâi o intenţie clară, pozitivă şi la timpul prezent: “Până în data de…. ( dă-ţi măcar o lună, două, ca să nu pui prea multă presiune pe tine) identific măcar trei direcţii în care aş putea merge şi care ar avea potenţialul de a-mi face sufletul să cânte…” un exemplu. Foloseşte propriile cuvinte, aşa cum simţi tu că ar rezona mai bine cu dorinţa ta.
Spuneam să nu pui presiune pe tine şi în sensul în care, din câte am observat la cei cu care am lucrat, problema că nu ştiau ce vor nu era atât de mare ca problema că “ar fi trebuit să ştie ce vor, la vârsta lor “… şi de aici multe emoţii negative: nevrednicie, judecată de sine, autocritică, etc … Atenţie şi la acest aspect
2.Înţelege jocurile minţii
Nu poţi avea totală încredere în mintea ta când vine vorba de a alege ce vrei. Mintea e părtinitoare, ea va alege întotdeauna ceva care să satisfacă ego-ul, chiar dacă pentru asta trebuie să distorsioneze realitatea.
Există numeroase studii şi cărţi despre acest subiect. De exemplu, Aziz Ansari şi Eric Klinenberg au scris o carte numită “Dragostea modernă” în care demonstrează că nu ştim niciodată ce ne dorim când vine vorba de un partener de viaţă. Au făcut o cercetare pe site-urile de dating/ întâlniri şi au descoperit faptul că tipul de persoană pe care îl căutau cei înscrişi nu corespundea aproape niciodată cu tipul de persoană de care erau cu adevărat interesaţi.
William Berry, profesor de psihologie la Universitatea din Florida spune apoi: “Dacă acum gândiţi cumva: “poate alţii nu ştiu ce tip de bărbat/ femeie vor, dar eu ştiu”, asta nu face decât să susţină acestă teorie! Toţi credem că ştim! La fel cum credem că suntem mai buni decât media (ceea ce statistic este imposibil) .Mintea este construită astfel încât să aibă încredere în ea însăşi” (Psychology Today, Nov.2017)
Alte studii demonstrează cât de incapabili suntem în a prezice ceea ce ne va putea face fericiţi. “Suntem jalnici în a ne prezice viitorul” , spune şi psihologul de la Harvard- Dan Gilbert. El demonstrează că nu suntem în stare să estimăm cât de mult ne vom schimba în următorii 10 ani, unde vom ajunge şi câte vom fi învăţat între timp.
Dr. Rick Hanson în cartea sa, “Creierul lui Buddha” ,vorbeşte despre tendinţa minţii noastre de a supraestima nivelul de satisfacţie la care vom ajunge odată ce ne-am îndeplinit dorinţa. Credem că, în sfârşit, vom fi fericiţi dacă ne realizăm o dorinţă, numai că satisfacţia este de foarte scurtă durată, aşa că suntem împinşi către o altă dorinţă. Mintea ne păcăleşte constant.
Aşadar, dacă realizăm faptul că mintea noastră nu prea este de încredere, nu este clară, sau că ţine de cele mai multe ori cu ego-ul, atunci ne va fi mai uşor să trăim în prezent, să ne bucurăm de moment şi să dăm deoparte gândurile atât de serioase care ne împovărează sau ne fac să ne simţim vinovaţi.
3.Schimbă punctul de referinţă: de la minte – la suflet
Imaginează-ţi că eşti ca un pendul care se mişcă.
Punctul fix este Sinele tău Înalt, el nu-şi schimbă niciodată poziţia. Nu se va muta niciodată mai la dreapta sau mai la stânga, doar ca să fii tu (bila 🙂 ), în aliniere cu el!
Dar nici nu te va certa, nu va încerca să-ţi încetinescă ritmul, nu-ţi va reproşa vreodată că nu stai locului… la urma urmei, dacă nu te-ai balansa atât, în toate direcţiile, nu ai şti că eşti un pendul, nu? Ştie doar că eşti mereu în legătură cu el, că nu te poţi vreodată desprinde şi că sforicica de care eşti ataşat (să-i spunem oare “firul de argint” 😉 ) e 100% sigură, aşa că poţi experimenta în voie. Astfel că te aşteaptă liniştit , ca un părinte iubitor care îşi aşteaptă cu orele copilul să se sature de dat în leagăn.
Treaba e că informaţiile de la Sinele tău curg frumos, şi pot fi download-ate cu succes, doar când eşti în poziţia 3. În rest, prinzi doar frânturi, din zbor, informaţia nu este clară, sau poate chiar nu o auzi deloc, depinde de cât de departe eşti de centru.
Ei bine, ca să ştii mereu ce vrei, ca să poţi “curge” frumos prin viaţă, fără a te izbi de diferite obstacole, e nevoie să te laşi inspirat de ceea ce primeşti prin alinierea verticală cu Sinele tău. Cu cât te simţi mai pierdut în spaţiu, cu atât înseamnă că eşti mai departe de acestă aliniere.
4.Înţelege întâi unde eşti
Dacă balansul pendulului tău atinge aproape orizontala, nu te mai chinui să afli ce vrei, fiindcă nu ai cum să găseşti un răspuns satisfăcător. Poate părea dur, dar dacă eşti într-o stare de deprimare sau de nemulţumire de sine, dacă ai fost înjosit, rănit, desconsiderat… sau dacă eşti plin de furie pe oameni şi pe viaţă, nu eşti într-o poziţie în care să poţi emite în Univers o dorinţă în aliniere cu sufletul tău.
Dar poate nu experimentezi astfel de emoţii extreme, poate ai chiar o viaţă frumoasă şi liniştită dar totuşi nu ştii ce vrei… Când eşti în aliniere cu Sinele tău este imposibil să nu ştii ce vrei să creezi mai departe, ce te bucură, ce îţi aduce cele mai mari satisfacţii.
Ce se întâmplă de obicei, în astfel de cazuri, este că ne-am amorţit simţurile. Dacă te simţi încremenit, incapabil de o alegere, fără să ştii măcar ce ţi s-ar potrivi sau ţi-ar aduce bucurie, înseamnă că ai practicat ani de zile înăbuşirea dorinţelor tale, a ideilor tale creative, ţi-ai ignorat Sinele, te-ai conformat, ai ascultat de adevărul altora şi ai dat pe mute propriul GPS, aşa că nu-l mai auzi deloc acum.
Gândeşte-te: în ce fel crezi că ar fi posibil să fi făcut asta până acum? Ce te-a determinat să îţi desconsideri dorinţele, nevoile, plăcerile…? Pe cine ai încercat să mulţumeşti până acum? Ale cui dorinţe au contat mai mult când a fost vorba să alegi ce vei face sau cum te vei prezenta în viaţă?
Înainte de a şti unde vrei să ajungi, ai curajul de a afla unde eşti!
5.Respiră şi ai grijă de tine
Poate că nu eşti încă capabil să îţi simţi emoţiile dar cu siguranţă îţi poţi simţi respiraţia, iar acestă practică poate uşura mult modul în care te simţi. Respiraţia conştientă şi meditaţia sunt cel mai bun mijloc de a intra în aliniere cu Sinele, de a te aduce în centru, de a auzi ghidarea, de a înţelege cine eşti şi ce vrei. Doar să îţi dai timp să practici o perioadă, nu te descuraja de la primele încercări.
Între timp, învaţă uşor-uşor să ai grijă de tine, nu te mai plasa pe ultimul loc pe lista ta de priorităţi, investeşte în tine, oferă-ţi timp, resurse, iubire. Şi cel mai important: învaţă să îţi asculţi sufletul. Câte un pic în fiecare zi.
În şcoala primară îmi amintesc că eram învăţaţi să economisim, şi mă amuza grozav un slogan pe care îl auzeam mereu: “Azi la CEC un leu depui, mâine el va scoate pui”.Cam aşa e şi în situaţia despre care vorbim: dacă ai ignorat ani la rând ce ţi-a transmis sufletul, dacă nu te-ai ascultat niciodată, “contul” tău e gol, nu ai acumulat niciun fel de capital de încredere în Sine, nicio obişnuinţă de a te conecta cu Sursa, nu ai investit nici timp, nici energie în a o face, şi atunci degeaba te înfurii pe bancă, pe Sinele înalt sau pe tine însuţi că nu primeşti ghidare sau eşti pierdut în valurile vieţii.
Vestea bună este că niciodată nu e prea târziu să începi să îţi faci un “fond de economii” 🙂
6.Devino propriul tău obiect de studiu
Ce vreau să spun este că ai nevoie să te cunoşti bine pe tine însuţi ca să ştii ce vrei. Descoperă-ţi bucuria de a te studia pe tine însuţi. Fii curios să afli cine eşti. Fă-ţi o hartă natală sau apelează la un astrolog profesionist, cercetează sisteme care te ajută să te cunoşti: Human Design, Cheile Genelor, regresii, hipnoză… mergi la cursuri de dezvoltare personală, vei vedea că primele module sunt mereu despre autocunoaştere.
Metoda Realinierea Sufletului pe care o practic oferă şi ea o bogăţie de informaţii despre cine eşti tu ca energie de bază, grup de suflete de origine, vibraţie, care îţi sunt temele de viaţă, ghizii, programele moştenite, karma de neam, blocajele şi restricţiile ce ţi-au stat în cale până acum … având aceste informaţii îţi va fi mult mai uşor să îţi afli calea şi să îţi înţelegi misiunea, scăpând de capcanele ego-ului.
Despre menire, scop, misiune personală am mai vorbit şi în alte articole, poţi descărca gratuit şi cartea electronica “Adevăratul Nord” care te poate ghida, prin întrebări, spre a înţelege care ţi-e misiunea sau ce ţi s-ar potrivi să faci în viaţă.
Internetul abundă în resurse, ai o mulţime de metode, tehnici şi terapii la dispoziţie, doar să vrei să cercetezi.
7.Călătoria e singura care contează
Scriitorul Lloyd Alexander spunea aşa: “ învăţăm mult mai mult căutând răspunsul la o întrebare şi negăsindu-l, decât învăţăm din răspunsul însuşi”.
Nu te gândi neapărat unde vrei să ajungi, ci ce anume vrei să înveţi între timp, adică ai în vedere procesul, nu rezultatul. Într-un astfel de proces îţi conştientizezi valorile fundamentale, preferinţele, credinţele limitative, gândurile şi emoţiile, înţelegi ce se petrece în tine, cu tine, care îţi este adevărul tău subiectiv, personal.
O altă idee ar fi să îţi alegi un stil de viaţă dorit, nu neapărat un rezultat anume, doar anumite puncte cheie pe care le consideri tu necesar de atins sau fără de care nu te-ai simţi confortabil. Şi învaţă să ai încredere în Univers, că te va conduce exact către ceea ce este perfect pentru tine, învaţă să te predai, slăbeşte controlul şi vorba lui Kurt Vonnegut: “ţine-ţi bine pălăria pe cap că s-ar putea să ajungi la mile depărtare de unde te gândeai tu initial” 🙂
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de folos? Ti-a placut?
Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii obosiți de luptă și lipsuri să iasă din morișca vieții și din mentalitatea de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, asumându-și cu responsabilitate uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2018
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului si adresa paginii originare in care a aparut articolul: https://www.quantumcoaching.ro
Ar fi trebuit de acum sa stiu ca suntem cu totii interconectati, dar tot ma mai surprinde faptul ca articolele tale sunt in concordanta cu ce traiesc si experimentez si eu (ca si multi altii dealtfel). Adica sunt chiar la zi, parca ne-am fi vorbit. E ca si cum am fi prietene bune, rude, colege sau vecine(cel mult!). Tare ma bucur cand descopar subiectul noului tau articol si in acelasi timp stiu ca el va aduce solutia “problemelor” care ma framanta! Mai demult iti spuneam ca astept martea intotdeauna cu emotie pentru ca simt ca tu vii cu vesti de ACASA pentru noi. Multumim inca o data!
he, hee, ce ma bucur ca ne-am intalnit iar la mijloc ! 🙂 Te imbratisez cu drag si multumesc mult! <3
F.f.f.frumos spuse toate, mulțumim din suflet.
Buna, Cristina!
Cand am citit titlul articolului am simtit o puternica emotie deoarece, eu de cand ma stiu sunt suparata pe mine, fiindca: niciodata nu stiu ce vreau si asta ma face nefericita. Mi-a placut citatul dat de tine”invatam mult mai mult cautand raspunsul la o intrebare si negasindu-l, decat invatam din raspunsul insusi”. Eu invat multe din articolele tale si – ti multumesc mult. Sanatate iti urez din tot sufletul!
Mulțumesc tare mult, Silvia! Ma bucur ca te pot ajuta pe calea ta!🌹❤️
Da, într-adevăr, de foarte, foarte mult timp, îmi doream și eu o casă cu curte, unde să am soare, flori, animăluțe, dar în primul rând oamenii mei dragi, fiul și mama. Mă gândeam mereu la casa părintească, așa vreau să fie – îmi spuneam în gând. Și acum am ajuns să îmi îndeplinesc această dorință și, după toate luptele cu birocrația, bănci etc, în curând ne mutăm în ea. Zilele trecute am stat vreo ora și am intrat în fiecare încăpere și vroiam să știu ce simt. Vreau să spun că în fiecare încăpere mă simțeam bine, înconjurată de căldură, siguranță, plinătate. Am reîntinerit.
multumesc tare mult ca ai impartasit cu noi realizarea asta minunata!! felicitari! Esti un creator puternic!